Steaua Roşie, iunie 1968 (Anul 19, nr. 129-154)

1968-06-01 / nr. 129

Nasuri pentru creşterea producţiei agricole In sala cinematografului „Arta” din Tg.-Mureş a avut loc ieri o şe­­dinţă de lucru a Direcţiei agricole judeţene şi a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Au fost prezenţi membri­ii Comitetului judeţean al P.C.R. şi ai Comitetului executiv al consiliului popular judeţean, preşedinţii, inginerii agronomi şi irotehnişti din C.A.P., medicii veterinari de circumscripţii, di­rectorii întreprinderilor agricole de stat, specialişti de la Sta­ţiunea experimentală agricolă, conducători şi lucrători ai între­prinderilor şi instituţiilor care au tangenţă cu activitatea m­i­ilor agricole. şedinţa a dezbătut aspecte ale creşterii producţiei agricole letale şi animale din unităţile agricole ale judeţului nostru,­­ informarea prezentată a reieşit că lucrările agricole de se­­c se desfăşoară cu intensitate potrivit condiţiilor specifice­­ acest an. In urma ploilor căzute şi a altor măsuri luate îtru combaterea efectelor negative ale secetei, starea cultu­­ri s-a îmbunătăţit simţitor, astfel că există posibilitatea ca n mobilizarea tuturor forţelor să se obţină în acest an pre­­cţii sporite. S-a indicat să se continue lucrările de însămîn­­e pe toate suprafeţele arabile încît nici o palmă de teren să rămînă necultivată. Suprafeţele care se vor elibera de cul­­■i timnurii să fie imediat pregătite şi însăminţate cu culturi majore pentru masă verde şi alte culturi care pînă în toamnă­­ asimila o producţie bună. Lucrările de întreţinere vor fi utim­ate într-un ritm susţinut, în special prima praşilă la rumb şi sfeclă de zahăr, prevenirea şi combaterea dăunăto­­­r etc. Va fi continuat cu intensitate ritmul executării ame­­rărilor pentru irigaţii, folosirea la capacitate, ziua şi noaptea, agregatelor de pompare şi aspersiune. In vederea sporirii educţiei de legume s-a stabilit să fie extinse suprafeţele des­­ate acestor culturi, să se practice mai mult culturile succe­­s, să se irige toate suprafeţele din perimetrele amenajate, să folosească terenurile din solarii pentru culturi tîrzii, să se gure o bună organizare a muncii la executarea lucrărilor de reţinere, recoltare şi valorificare. Intrucît vegetaţia este destul de avansată, s-a indicat ca­nă la 5 iunie să se termine reparatul tuturor utilajelor ce­lor folosite la recoltarea cerealelor păioase. Grijă deosebită se acorda în viitor asigurării bazei furajere, păşunatului raţio- I, realizării efectivelor de animale şi a sarcinilor de plan con­­ctuale. Pagina a 3-a. . Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de partid şi de stat române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu BRIONI. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plo­­peanu, transmit:"Vineri diminea­ţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Stat, a plecat cu a­­vionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Ratu Dugonici, preşedintele Con­ferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federa­ţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, mem­brii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko To­­dorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., mem­bru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, m­­embru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Pe­­tar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Ser­bia, membru al Consiliului Fe­deraţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Antun Pavli­­nici, preşedintele Skupstinei oră­şeneşti Pola, Ivan Silian, pre­şe­dintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat a­­poi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, re­şedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Pod­­gorica“, escortată de vedet­e­ tor­­piloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîm­­pinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vla­dimir Popovici, membru al Con­siliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secre­tar general al preşedintelui Re­publicii şi de alte persoane ofi­ciale. Pe chei era aliniată o gar­dă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri du­­pă-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Stat, şi delegaţia Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Din partea română au partici­pat: tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniștri, George Ma­­covescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşii: Mialko Todoro­­vici, secretar al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Exe­cutive Federale, membru al Con­siliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Con­siliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Jakov Blajevici, preşedintele Skupsti­nei R.S. Croaţia, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.I., Rato Du­gonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugosla­via, membru al Consiliului Fe­deraţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federa­ţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afa­cerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, mem­bru al Vocei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească, de înţelegere reciprocă. ★ BRIONI 31. — Trimişii spe­ciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovară­şele Elena Maurer şi Maria Măl­năşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! —An al Comitetului judetean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX, Nr. 129 (3.172) Simbătă, 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Din producţie indigenă La secţia faianţă de la Combinatul chimic din Tîrnă­­veni au fost asimila­te în fabricaţie şi executate primele cantităţi de condu­cătoare de fire şi ga­leţi destinate in­dustriei textile. Da­că pînă nu de mult aceste produse se procurau din im­port, ele pot fi con­tractate în continua­re la Tîrnăveni. E­­xecutate din porţe­lan şi apoi glazura­te, produsele asi­milate sunt fabricate pentru prima oară în ţară. cu păstrăvi Popularea apelor de munte La păstrăvăria Lă­­puşna s-au produs 720.000 icre păstrăv indigen, din care 300.000 s-au valori­ficat sub formă de icre embrionate, ex­pediate altor uni­tăţi iar din restul au fost recoltaţi 300.000 puieţi care au fost deversaţi în apele de munte din raza ocoalelor sil­vice Lunca Bradu­lui, Răstoliţa, Re­ghin, Sovata. Aproa­pe 200.000 puieţi s-au deversat în a­­pele date în folo­sinţa asociaţiei vî­nătorilor şi pescari­lor. De asemenea, tot în apele de munte din raza ocoalelor silvice Reghin, Gur­­ghiu şi Sovata s-au mai deversat 140.000 buc. puiet păstrăv curcubeu. Produse noi din mase plastice La cooperativa „Deservirea“ din Tîrnăveni au fost a­­similate noi pro­duse, care de curînd au fost introduse în producţia de serie. Este vorba de dispo­zitivul de aerisire pentru dulapurile de bucătărie, pre­cum şi de tocurile pentru pantofi de damă. Sculele şi dispozitivele nece­sare fabricării aces­tor produse au fost proiectate şi execu­tate de I. Beleniesi şi L Ferenstein. Dispariţia unor valoroase opere de artă de la muzeul Brukenthal din Sibiu Marţi dimineaţa, la ora 9:30 (cu o oră şi jumătate înainte de deschidere), persona­lul muzeului Bruken­thal din Sibiu a constatat cu stupe­facţie dispariţia a opt picturi celebre (ulei pe pînză, ulei pe lemn şi tempera pe fildeş) aparţinînd şcolilor flamandă, germană şi italiană. Printre acestea se află celebra lucrare a lui Tizian „Ecce homo“, „Moartea Cleopatrei“ de Van Dyck, „Bărbat cu craniu“ (pictură fla­mandă) atribuit Ma­estrului legendei Sfîntului Augustin, „Portret de bărbat“ de Amberger. Lucră­rile sustrase din să­lile muzeului sunt estimate la valori considerabile. Anunţate imediat, organele de miliţie au sosit la faţa locu­lui. Din primele in­vestigaţii s-a consta­tat că autorii acestui furt neobişnuit au pătruns în muzeu prin forţarea unei uşi — profitînd de slaba organizare a pazei acestei impor­tante instituţii de cultură care adăpos­teşte opere de o va­loare inestimabilă. Ceea ce se cunoaş­te pînă în prezent este faptul că furtul s-a comis în interva­lul de timp — du­minică 26 mai, ora închiderii (18) — şi marţi dimineaţa. Luni, conform pro­gramului, muzeul a fost închis. Făptaşii au scos din rame toate cele opt ta­blouri. Cercetările întreprinse de orga­nele de miliţie, în ajutorul cărora au venit echipe de spe­cialişti din Bucu­reşti, continuă. Inspectoratul ge­neral al miliţiei cheamă p­e toţi ce­tăţenii care pot da orice fel de relaţii să ajute la descope­rirea autorilor a­­cestui furt. PERSPECTIVE LARGI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIAL-CULTURALA A JUDEŢULUI In ziarul nostru de ieri s-au publicat Hotărîrea Consiliului de Miniştri, comunicatul comisiei judeţene de partid şi de stat cu privire la delimitarea munici­piilor, oraşelor şi comunelor, precum şi harta administrativă a judeţului Mureş. Parte inte­grantă a ansamblului de măsuri stabilite de partid pentru per­fecţionarea vieţii economice şi sociale, îmbunătăţirea organiză­rii administrativ-teritoriale a ţării reprezintă o pirghie impor­tantă pentru realizarea la un nivel superior a funcţiilor orga­nizatorice şi politice ale statu­lui socialist, fiind menită să creeze un cadru mai favorabil progresului economic şi social­­cultural, să stimuleze valorifica­rea deplină a resurselor şi ini­ţiativelor locale, participarea largă a maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Delimitarea teritorială a mu­nicipiilor, oraşelor şi comunelor s-a făcut pe baza criteriilor sta­bilite de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, în urma unor studii concrete, pe teren, asupra fiecărei localităţi în parte, a întregului complex de factori — naturali, economici, demografici, sociali, tehnici — urmărindu-se crearea unor uni­tăţi administrative mari, care să dispună de puterea economi­că necesară realizării unor im­portante lucrări social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, să poa­tă asigura valorificarea superioa­ră a resurselor naturale, mate­riale şi umane, a energiei crea­toare a maselor, ridicarea con­tinuă a nivelului de civilizaţie. La stabilirea limitelor terito­riale au participat numeroase cadre de partid şi de stat, spe­cialişti din diferite domenii de activitate. In acelaşi timp au fost organizate largi dezbateri cu oamenii muncii din localită­­ţile judeţului, cu care ocazii s-au făcut numeroase sugestii şi pro­puneri privind organizarea mu­nicipiilor, oraşelor şi comune­lor. Timp de o lună de zile, în adunări, în presă, prin scrisori, oamenii muncii din judeţ au dezbătut propunerile comisiei judeţene de partid­­ şi de stat, spunîndu-şi părerile şi observa­ţiile. Numeroase propuneri ale cetăţenilor, dovedindu-se juste, au fost luate în considerare cu prilejul definitivării stabilirii li­mitelor teritoriale ale­­ munici­piilor, oraşelor şi comunelor. , Cu prilejul dezbaterilor, oa­menii muncii, dînd dovadă de buni gospodari ai satelor, au făcut propuneri preţioase pri­vind sistematiza­ şi înfrumu­seţarea satelor, îmbunătăţirea asistenţei medicale, dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului, îmbunătăţirea activităţii comer­ciale şi de deservire etc., anga­­jindu-se totodată să contribuie cu toate forţele la realizarea ce­lor propuse. Aceste dezbateri pu­blice, la care a participat majo­ritatea populaţiei satelor, au constituit încă o dovadă a pro­fundului democratism al orîn­­duirii noastre. Aşa după cum se arată în ma­terialele date ieri publicităţii, te­ritoriul judeţului Mureş a fost organizat în două municipii, pa­tru oraşe şi 91 ,de, comune, din , care ,5 .suburbane., Pe, o. comună revine în medie o popu­laţie de 4.264 ’locuitori, faţă de­­2.494 în­­ vechea organizare, cu ’1 57' de co­mune. Prin puterea lor economi­că sporită, prin dotările comer­ciale, social-culturale şi tehnico­­edilitare, prin­­condiţiile prielni­ce oferite acţiunilor de sistema­tizare, prin posibilitățile largi de punere în valoare a resurse­(Continuare în pag. a 2-a) IUNIE Veşmintul floral cu care s-a îmbrăcat natura acestui început de vară completează armonios o sărbătoare ■ sufletească deose­bit de dragă tuturor, ziua de 1 Iunie, închinată copiilor, pe ca­re cu drept cuvint o putem nu­mi sărbătoarea vieţii. Ziua aceasta, ca multe altele care au intrat in tradiţia sărbă­toririlor, capătă in prezent o deplină semnificaţie. Istoria popor­ui nostru, pli­nă de pulsaţiile unui trecut înălţător, înscrie în paginile ei şi ziua de 1 Iunie, ca o zi ce merită sărbătorită cu dragoste, deoarece de ea se leagă intere­sul pe care intreg poporul îl a­­cordă generaţiei de uniine a ţării. Dacă începutul primăverii coincide cu sărbătoarea femeii, a mamei, începu­tul verii este legat de sărbătoarea copilului. Ne bucurăm cu toţii şi pen­tru mame şi pentru copii; pen­tru mame, deoarece ele şi-au ocupat astăzi locul adevărat; pentru copii, fiindcă au înainte cerul larg al viitorului. Drumul trudnic pe care a mers şi l-a urcat poporul nos­tru de-a lungul unei istorii zbu­ciumate, dar înălţătoare, a des­chis in prezent alte perspective şi a dat aripi avintate celor care vor fi generaţia viitorului. In locul copilaşului palid şi firav, care purta pe umerii cruzi responsabilitatea propriei vieţi, care n-avea zimbet şi co­pilărie, avem astăzi pe copiii noştri cu obrazul bucălat, cu zimbet înfloritor şi trup robust In locul micului analfabet căruia ii erau închise toate porţile viitorului, prezentul ne-a dat pe tinărul vlăstar, ca­re discută cu seriozitate despre ştiinţă, dornic să pătrundă tot m­ai adine in tainele şi frumu­seţile culturii şi civilizaţiei şi ale cărui visuri işi găsesc îm­plinirile cele mai îndrăzneţe. Copiii noştri trăiesc o epocă in care timpul şi distanţele işi micşorează dimensiunile fireşti prin efortul creator al omului, cind ceea ce in trecut răminea năzuinţă sau se împlinea din decenii de muncă, astăzi devine realitate imediată. Cit de departe sintem­ de vremurile acelui „om necăjit”, de numai opt ani, Niciolăeş al lui Sadoveanu, care trebuia să muncească la virsta cind copiii ştiu numai de joacă! Ce mare distanţă ne separă de Fana şi Iacov, copii descrişi cu sensibilitate de scriitorul G. M. Zamfirescu, care-şi du­ceau traiul amării in mediul sufocant al mahalalei! E o dis­tanţă enormă, nu atit de timp, ci de perspectivă istorică şi concepţie etică. Lipsa de grijă a trecutului faţă de cei care reclamau cea mai atentă şi mai serioasă su­praveghere din partea tuturor, a fost înlocuită astăzi cu o de­votată atenţie. Toţi factorii societăţii noas­tre conlucrează in munca de creştere şi educare a copiilor ţării. Mama care dă naştere copilului veghează asupra lui din primele clipe ale vieţii, şcoala îi deschide şi ii netezeş­te calea spre înţelegerea minu­nilor lumii, societatea îl pri­meşte în mijlocul ei şi-i mode­lează armonios personalitatea. Un complex de atenţii şi în­grijire, un sistem solid de edu­caţie, o etică sănătoasă, toate contribuie desăvârşit la forma­rea persoanei fizice şi morale a copiilor noştri. Ei răspund din plin acestei griji pline de dragoste şi aten­ţie, prin rezultatele de fiecare zi ale muncii lor. Mintea li se deschide ca o floare pentru a primi toată lu­mina ştiinţei şi culturii pe ca­re i le oferă prezentul. Nimic din ce e unit şi nesă­nătos nu trebuie să atingă pe copiii noştri. Nimic din ceea ce poate deforma sufletil şi ca­racterul nu trebuie să influen­ţeze educaţia lor. De aceea, nouă, tuturor, ma­melor, educatorilor, întregii so­cietăţi, ne revin îndatoriri deo­sebite, pentru a putea creşte pe copiii ţării în aşa fel, incit să ne mîndrim cu ei. Suntem­ datori, ba mai mult, suntem­ obligaţi prin însăşi ca­litatea noastră de oameni ma­turi, să ne preocupăm perma­nent de copiii cărora le-am dat viaţă şi să-i apărăm de tot ceea ce ar putea pune stavilă viito­rului lor. Ne cutremurăm la gîndul că aceşti frumoşi pui de oameni care sunt copiii ar putea fi striviţi de calamităţile unui război. Iată deci că datoria noastră nu se reduce numai la a ne preocupa de destinul şi viitorul societăţii noastre care sunt şi a­­le copiilor, ci şi la a privi cu ochi lucizi la tot ce interesează deopotrivă destinele întregii o­­meniri in care ne integrăm. Să ne gindim mereu că prin fiinţele cărora le-am dat viaţă trăim noi înşine, ba mai mult, ne perpetuăm către un viitor fără sfirşit. Să ne gindim că acea parte din fiinţa noastră şi cea mai bună, pe care o transmitem co­piilor, trebuie să prindă contu­rul desăvirşit in fiinţa şi perso­nalitatea lor. Să-i îngrijim in aşa fel, incit oricind să ne mîndrim cu vlăs­tarele de astăzi ale ţării, care vor deveni generaţia ce ne va lua locul. Muncind pentru copii să fim convinşi că neam îndeplinit datoria de părinţi şi de cetă­ţeni, faţă de ei şi de societate. Să ne trăiască, pentru a ne lumina viaţa, pentru a da îm­plinire tuturor năzuinţelor noastre nobile. De ziua lor, le oferim un dar floarea aleasă a sufletului nos­tru, crescută la căldura dragos­tei ce le-o purtăm. IULIA ENACHESCU 1

Next