Steaua Roşie, iunie 1968 (Anul 19, nr. 129-154)
1968-06-01 / nr. 129
Nasuri pentru creşterea producţiei agricole In sala cinematografului „Arta” din Tg.-Mureş a avut loc ieri o şedinţă de lucru a Direcţiei agricole judeţene şi a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Au fost prezenţi membriii Comitetului judeţean al P.C.R. şi ai Comitetului executiv al consiliului popular judeţean, preşedinţii, inginerii agronomi şi irotehnişti din C.A.P., medicii veterinari de circumscripţii, directorii întreprinderilor agricole de stat, specialişti de la Staţiunea experimentală agricolă, conducători şi lucrători ai întreprinderilor şi instituţiilor care au tangenţă cu activitatea miilor agricole. şedinţa a dezbătut aspecte ale creşterii producţiei agricole letale şi animale din unităţile agricole ale judeţului nostru, informarea prezentată a reieşit că lucrările agricole de sec se desfăşoară cu intensitate potrivit condiţiilor specifice acest an. In urma ploilor căzute şi a altor măsuri luate îtru combaterea efectelor negative ale secetei, starea culturi s-a îmbunătăţit simţitor, astfel că există posibilitatea ca n mobilizarea tuturor forţelor să se obţină în acest an precţii sporite. S-a indicat să se continue lucrările de însămîne pe toate suprafeţele arabile încît nici o palmă de teren să rămînă necultivată. Suprafeţele care se vor elibera de cul■i timnurii să fie imediat pregătite şi însăminţate cu culturi majore pentru masă verde şi alte culturi care pînă în toamnă asimila o producţie bună. Lucrările de întreţinere vor fi utimate într-un ritm susţinut, în special prima praşilă la rumb şi sfeclă de zahăr, prevenirea şi combaterea dăunător etc. Va fi continuat cu intensitate ritmul executării amerărilor pentru irigaţii, folosirea la capacitate, ziua şi noaptea, agregatelor de pompare şi aspersiune. In vederea sporirii educţiei de legume s-a stabilit să fie extinse suprafeţele desate acestor culturi, să se practice mai mult culturile succes, să se irige toate suprafeţele din perimetrele amenajate, să folosească terenurile din solarii pentru culturi tîrzii, să se gure o bună organizare a muncii la executarea lucrărilor de reţinere, recoltare şi valorificare. Intrucît vegetaţia este destul de avansată, s-a indicat cană la 5 iunie să se termine reparatul tuturor utilajelor celor folosite la recoltarea cerealelor păioase. Grijă deosebită se acorda în viitor asigurării bazei furajere, păşunatului raţio- I, realizării efectivelor de animale şi a sarcinilor de plan conctuale. Pagina a 3-a. . Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de partid şi de stat române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu BRIONI. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit:"Vineri dimineaţa, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pola. Oaspeţii români sunt însoţiţi de Ratu Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a U.S.P.M.I., membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, şi alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegaţiei române au fost salutaţi de tovarăşul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al U.C.I., precum şi de Antun Pavlinici, preşedintele Skupstinei orăşeneşti Pola, Ivan Silian, preşedintele Conferinţei orăşeneşti a U.S.P.M., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale. Delegaţia română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniţi în întîmpinare — spre Brioni, reşedinţa de vară a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica“, escortată de vedete torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegaţiei române au fost întîmpinaţi de tovarăşul Iosip Broz Tito şi soţia, precum şi de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui Republicii şi de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegaţia Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au participat: tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii: Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federaţiei, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Petar Stambolici, preşedintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Jakov Blajevici, preşedintele Skupstinei R.S. Croaţia, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, preşedintele Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., secretar general al preşedintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Sabici, membru al Vocei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, şi Iakşa Petrici, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înţelegere reciprocă. ★ BRIONI 31. — Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan şi N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază, tovarăşa Iovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat tovarăşele Elena Maurer şi Maria Mălnăşan, Ştefiţa Şpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! —An al Comitetului judetean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Anul XX, Nr. 129 (3.172) Simbătă, 1 iunie 1968 4 pagini 30 bani Din producţie indigenă La secţia faianţă de la Combinatul chimic din Tîrnăveni au fost asimilate în fabricaţie şi executate primele cantităţi de conducătoare de fire şi galeţi destinate industriei textile. Dacă pînă nu de mult aceste produse se procurau din import, ele pot fi contractate în continuare la Tîrnăveni. Executate din porţelan şi apoi glazurate, produsele asimilate sunt fabricate pentru prima oară în ţară. cu păstrăvi Popularea apelor de munte La păstrăvăria Lăpuşna s-au produs 720.000 icre păstrăv indigen, din care 300.000 s-au valorificat sub formă de icre embrionate, expediate altor unităţi iar din restul au fost recoltaţi 300.000 puieţi care au fost deversaţi în apele de munte din raza ocoalelor silvice Lunca Bradului, Răstoliţa, Reghin, Sovata. Aproape 200.000 puieţi s-au deversat în apele date în folosinţa asociaţiei vînătorilor şi pescarilor. De asemenea, tot în apele de munte din raza ocoalelor silvice Reghin, Gurghiu şi Sovata s-au mai deversat 140.000 buc. puiet păstrăv curcubeu. Produse noi din mase plastice La cooperativa „Deservirea“ din Tîrnăveni au fost asimilate noi produse, care de curînd au fost introduse în producţia de serie. Este vorba de dispozitivul de aerisire pentru dulapurile de bucătărie, precum şi de tocurile pentru pantofi de damă. Sculele şi dispozitivele necesare fabricării acestor produse au fost proiectate şi executate de I. Beleniesi şi L Ferenstein. Dispariţia unor valoroase opere de artă de la muzeul Brukenthal din Sibiu Marţi dimineaţa, la ora 9:30 (cu o oră şi jumătate înainte de deschidere), personalul muzeului Brukenthal din Sibiu a constatat cu stupefacţie dispariţia a opt picturi celebre (ulei pe pînză, ulei pe lemn şi tempera pe fildeş) aparţinînd şcolilor flamandă, germană şi italiană. Printre acestea se află celebra lucrare a lui Tizian „Ecce homo“, „Moartea Cleopatrei“ de Van Dyck, „Bărbat cu craniu“ (pictură flamandă) atribuit Maestrului legendei Sfîntului Augustin, „Portret de bărbat“ de Amberger. Lucrările sustrase din sălile muzeului sunt estimate la valori considerabile. Anunţate imediat, organele de miliţie au sosit la faţa locului. Din primele investigaţii s-a constatat că autorii acestui furt neobişnuit au pătruns în muzeu prin forţarea unei uşi — profitînd de slaba organizare a pazei acestei importante instituţii de cultură care adăposteşte opere de o valoare inestimabilă. Ceea ce se cunoaşte pînă în prezent este faptul că furtul s-a comis în intervalul de timp — duminică 26 mai, ora închiderii (18) — şi marţi dimineaţa. Luni, conform programului, muzeul a fost închis. Făptaşii au scos din rame toate cele opt tablouri. Cercetările întreprinse de organele de miliţie, în ajutorul cărora au venit echipe de specialişti din Bucureşti, continuă. Inspectoratul general al miliţiei cheamă pe toţi cetăţenii care pot da orice fel de relaţii să ajute la descoperirea autorilor acestui furt. PERSPECTIVE LARGI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIAL-CULTURALA A JUDEŢULUI In ziarul nostru de ieri s-au publicat Hotărîrea Consiliului de Miniştri, comunicatul comisiei judeţene de partid şi de stat cu privire la delimitarea municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi harta administrativă a judeţului Mureş. Parte integrantă a ansamblului de măsuri stabilite de partid pentru perfecţionarea vieţii economice şi sociale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării reprezintă o pirghie importantă pentru realizarea la un nivel superior a funcţiilor organizatorice şi politice ale statului socialist, fiind menită să creeze un cadru mai favorabil progresului economic şi socialcultural, să stimuleze valorificarea deplină a resurselor şi iniţiativelor locale, participarea largă a maselor la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Delimitarea teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor s-a făcut pe baza criteriilor stabilite de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, în urma unor studii concrete, pe teren, asupra fiecărei localităţi în parte, a întregului complex de factori — naturali, economici, demografici, sociali, tehnici — urmărindu-se crearea unor unităţi administrative mari, care să dispună de puterea economică necesară realizării unor importante lucrări social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, să poată asigura valorificarea superioară a resurselor naturale, materiale şi umane, a energiei creatoare a maselor, ridicarea continuă a nivelului de civilizaţie. La stabilirea limitelor teritoriale au participat numeroase cadre de partid şi de stat, specialişti din diferite domenii de activitate. In acelaşi timp au fost organizate largi dezbateri cu oamenii muncii din localităţile judeţului, cu care ocazii s-au făcut numeroase sugestii şi propuneri privind organizarea municipiilor, oraşelor şi comunelor. Timp de o lună de zile, în adunări, în presă, prin scrisori, oamenii muncii din judeţ au dezbătut propunerile comisiei judeţene de partid şi de stat, spunîndu-şi părerile şi observaţiile. Numeroase propuneri ale cetăţenilor, dovedindu-se juste, au fost luate în considerare cu prilejul definitivării stabilirii limitelor teritoriale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. , Cu prilejul dezbaterilor, oamenii muncii, dînd dovadă de buni gospodari ai satelor, au făcut propuneri preţioase privind sistematiza şi înfrumuseţarea satelor, îmbunătăţirea asistenţei medicale, dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului, îmbunătăţirea activităţii comerciale şi de deservire etc., angajindu-se totodată să contribuie cu toate forţele la realizarea celor propuse. Aceste dezbateri publice, la care a participat majoritatea populaţiei satelor, au constituit încă o dovadă a profundului democratism al orînduirii noastre. Aşa după cum se arată în materialele date ieri publicităţii, teritoriul judeţului Mureş a fost organizat în două municipii, patru oraşe şi 91 ,de, comune, din , care ,5 .suburbane., Pe, o. comună revine în medie o populaţie de 4.264 ’locuitori, faţă de2.494 în vechea organizare, cu ’1 57' de comune. Prin puterea lor economică sporită, prin dotările comerciale, social-culturale şi tehnicoedilitare, princondiţiile prielnice oferite acţiunilor de sistematizare, prin posibilitățile largi de punere în valoare a resurse(Continuare în pag. a 2-a) IUNIE Veşmintul floral cu care s-a îmbrăcat natura acestui început de vară completează armonios o sărbătoare ■ sufletească deosebit de dragă tuturor, ziua de 1 Iunie, închinată copiilor, pe care cu drept cuvint o putem numi sărbătoarea vieţii. Ziua aceasta, ca multe altele care au intrat in tradiţia sărbătoririlor, capătă in prezent o deplină semnificaţie. Istoria poporui nostru, plină de pulsaţiile unui trecut înălţător, înscrie în paginile ei şi ziua de 1 Iunie, ca o zi ce merită sărbătorită cu dragoste, deoarece de ea se leagă interesul pe care intreg poporul îl acordă generaţiei de uniine a ţării. Dacă începutul primăverii coincide cu sărbătoarea femeii, a mamei, începutul verii este legat de sărbătoarea copilului. Ne bucurăm cu toţii şi pentru mame şi pentru copii; pentru mame, deoarece ele şi-au ocupat astăzi locul adevărat; pentru copii, fiindcă au înainte cerul larg al viitorului. Drumul trudnic pe care a mers şi l-a urcat poporul nostru de-a lungul unei istorii zbuciumate, dar înălţătoare, a deschis in prezent alte perspective şi a dat aripi avintate celor care vor fi generaţia viitorului. In locul copilaşului palid şi firav, care purta pe umerii cruzi responsabilitatea propriei vieţi, care n-avea zimbet şi copilărie, avem astăzi pe copiii noştri cu obrazul bucălat, cu zimbet înfloritor şi trup robust In locul micului analfabet căruia ii erau închise toate porţile viitorului, prezentul ne-a dat pe tinărul vlăstar, care discută cu seriozitate despre ştiinţă, dornic să pătrundă tot mai adine in tainele şi frumuseţile culturii şi civilizaţiei şi ale cărui visuri işi găsesc împlinirile cele mai îndrăzneţe. Copiii noştri trăiesc o epocă in care timpul şi distanţele işi micşorează dimensiunile fireşti prin efortul creator al omului, cind ceea ce in trecut răminea năzuinţă sau se împlinea din decenii de muncă, astăzi devine realitate imediată. Cit de departe sintem de vremurile acelui „om necăjit”, de numai opt ani, Niciolăeş al lui Sadoveanu, care trebuia să muncească la virsta cind copiii ştiu numai de joacă! Ce mare distanţă ne separă de Fana şi Iacov, copii descrişi cu sensibilitate de scriitorul G. M. Zamfirescu, care-şi duceau traiul amării in mediul sufocant al mahalalei! E o distanţă enormă, nu atit de timp, ci de perspectivă istorică şi concepţie etică. Lipsa de grijă a trecutului faţă de cei care reclamau cea mai atentă şi mai serioasă supraveghere din partea tuturor, a fost înlocuită astăzi cu o devotată atenţie. Toţi factorii societăţii noastre conlucrează in munca de creştere şi educare a copiilor ţării. Mama care dă naştere copilului veghează asupra lui din primele clipe ale vieţii, şcoala îi deschide şi ii netezeşte calea spre înţelegerea minunilor lumii, societatea îl primeşte în mijlocul ei şi-i modelează armonios personalitatea. Un complex de atenţii şi îngrijire, un sistem solid de educaţie, o etică sănătoasă, toate contribuie desăvârşit la formarea persoanei fizice şi morale a copiilor noştri. Ei răspund din plin acestei griji pline de dragoste şi atenţie, prin rezultatele de fiecare zi ale muncii lor. Mintea li se deschide ca o floare pentru a primi toată lumina ştiinţei şi culturii pe care i le oferă prezentul. Nimic din ce e unit şi nesănătos nu trebuie să atingă pe copiii noştri. Nimic din ceea ce poate deforma sufletil şi caracterul nu trebuie să influenţeze educaţia lor. De aceea, nouă, tuturor, mamelor, educatorilor, întregii societăţi, ne revin îndatoriri deosebite, pentru a putea creşte pe copiii ţării în aşa fel, incit să ne mîndrim cu ei. Suntem datori, ba mai mult, suntem obligaţi prin însăşi calitatea noastră de oameni maturi, să ne preocupăm permanent de copiii cărora le-am dat viaţă şi să-i apărăm de tot ceea ce ar putea pune stavilă viitorului lor. Ne cutremurăm la gîndul că aceşti frumoşi pui de oameni care sunt copiii ar putea fi striviţi de calamităţile unui război. Iată deci că datoria noastră nu se reduce numai la a ne preocupa de destinul şi viitorul societăţii noastre care sunt şi ale copiilor, ci şi la a privi cu ochi lucizi la tot ce interesează deopotrivă destinele întregii omeniri in care ne integrăm. Să ne gindim mereu că prin fiinţele cărora le-am dat viaţă trăim noi înşine, ba mai mult, ne perpetuăm către un viitor fără sfirşit. Să ne gindim că acea parte din fiinţa noastră şi cea mai bună, pe care o transmitem copiilor, trebuie să prindă conturul desăvirşit in fiinţa şi personalitatea lor. Să-i îngrijim in aşa fel, incit oricind să ne mîndrim cu vlăstarele de astăzi ale ţării, care vor deveni generaţia ce ne va lua locul. Muncind pentru copii să fim convinşi că neam îndeplinit datoria de părinţi şi de cetăţeni, faţă de ei şi de societate. Să ne trăiască, pentru a ne lumina viaţa, pentru a da împlinire tuturor năzuinţelor noastre nobile. De ziua lor, le oferim un dar floarea aleasă a sufletului nostru, crescută la căldura dragostei ce le-o purtăm. IULIA ENACHESCU 1