Steaua Roşie, aprilie 1969 (Anul 20, nr. 76-101)

1969-04-01 / nr. 76

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE IOAN FONAGHI (1900-1929) Ioan Fonaghi, militant de sea­mă al mişcării revoluţionare din ţara noastră, unul dintre organi­zatorii activităţii ilegale a U.T.C. după 1924, s-a născut la 17 sep­tembrie 1900 in comuna Harghi­ta ■ din judeţul Bihor. încă din fragedă tinereţe se în­rolează in mişcarea revoluţionară. In 1919 la Budapesta, unde se află la universitate, ia parte la lupta pentru apărarea tinerei republici sovietice ungare, după înfringerea căreia se refugiază pentru scurt timp la Viena şi Praga. In 1922 se întoarce in ţară şi se avintă din nou în mişcarea revo­luţionară. Se ocupă cu publicistica şi în scurt timp devine membru al Uniunii Ziariştilor din Satu Mare. In 1923 este primit în rîndurile P.C.R. şi devine un organizator, propagandist şi agitator talentat şi înflăcărat al partidului. Desfăşoa­ră o largă activitate în oraşele din Transilvania, punînd un accent deosebit pe educarea marxist-leni­­nistă a muncitorilor, ţine nenumă­rate conferinţe în care propagă ideile revoluţionare. Este colaborator permanent al organelor de presă de partid, în limba maghiară, „Világosság", „Munkás“ şi „Újharczos“. In arti­colele sale demască exploatarea re­gimului burghezo-moşieresc şi contribuie la educarea muncitori­lor în spiritul patriotismului şi al internaţionalismului proletar. In 1923 este arestat la Bucureşti de siguranţă, unde este cercetat şi schingiuit, dar pînă la urmă este pus în libertate. După eliberare, în 1924 primeşte sarcina de reorganizare a U.T.C. în diferite oraşe şi centre din Tran­silvania. De mai multe ori, din însărcina­rea partidului, a vizitat şi a dat în­drumări organizaţiilor de partid şi ale U.T.C. din Tg.-Mureş şi Valea Mureşului. In 1926 îl găsim la Tg.-Mureş, unde într-o casă din Viile Dealului Mare (azi strada Lalelelor) redac­tează buletinul C.C. al P.C.R. în limba maghiară „Bolsevizmus". Ti­pografia este insă descoperită. Fo­naghi este arestat, condamnat la 5 ani închisoare şi încarcerat la în­chisoarea militară din Cluj, apoi la Doftana. Nici în închisoare nu şi-a înce­tat activitatea revoluţionară. Stu­diază mult, îşi însuşeşte temeinic teoria marxist-leninistă. In 1928, în urma regimului dis­trugător de la Doftana, starea să­nătăţii lui Ioan Fenaghi se înrău­tăţeşte foarte mult, dar direcţia în­chisorii refuză să-i dea tratament medical, fiind transportat doar în ultimul moment la spitalul din , Cîmpina unde moare la 1 aprilie 1929. Tovarăşii săi de luptă l-au dus la Timişoara, unde în acel timp se ţinea Congresul Sindicatelor Uni­tare, pentru a-l înmormînta. Cor­pul lui neînsufleţit, a fost depus în Căminul Muncitoresc. Catafal­cul a fost împodobit cu steagurile roşii, păstrate de către muncitori, ale sindicatelor din Timişoara. Conducătorii Sindicatelor Unitare, participanţi la congres şi mii de muncitori au venit să aducă ulti­mul lor omagiu luptătorului care murise pentru realizarea celui mai scump ideal al proletariatului — victoria socialismului. Inmormîntarea lui era fixată pentru ziua de 7 aprilie. Mii de muncitori se pregăteau să-l condu­că pe erou pe ultimul său drum. Insă guvernul naţional-ţărănesc a dat ordin să fie înmormîntat de autorităţi. Poliţia şi armata au a­­saltat Căminul Muncitoresc, au luat corpul neînsufleţit al lui loan Fonaghi pentru a-1 înmormîn­ta fără participarea maselor. Ni­meni nu a fost lăsat să intre în cimitirul înconjurat de agenţii si­guranţei, iar conducătorii sindica­telor au fost arestaţi şi supuşi u­­nor cercetări şi maltratări odioa­se. Sindicatele Unitare din toată ţara au fost dizolvate, căminele închise şi inventarul lor confiscat. Viaţa lui Ioan Fonaghi este le­­­­gata de o perioadă grea din miş­carea muncitorească din România. Prin teroarea dezlănţuită cu aceas­tă ocazie, guvernul reacţionar a vrut să şteargă din inima munci­torilor pînă şi amintirea scumpă a luptătorului comunist. Figura lui Ioan Fonaghi rămîne în conştiinţa noastră ca un exem­plu luminos al comunistului devo­tat cauzei poporului. MAURICIU ADLER O INOVAŢIE EFICIENTĂ La Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara s-a aplicat un nou procedeu de racordare a conductei de gaz-metan la noua capacitate, fără oprirea alimentă­rii procesului tehnologic. Prin a­plicarea acestei inovaţii , a fost evitată întreruperea producţiei fabricii de sticlă, pe o perioadă de 8 zile, in urma căreia s-au ob­ținut economii în valoare de 800.000 lei. BULETIN meteorologic săptămînal In judeţul Mureş, săptămîna de la 24 la 30 martie a. c. a în­ceput cu o vreme rece, mai ales noaptea, cind temperaturile mi­nime au coborît, în primele trei zile, pînă la minus 3 grade. In următoarele zile temperatura minimă din cursul nopţii nu a mai coborît sub zero grade. Cu toate acestea, dacă la începutul săptăminii temperatura maxi­mă, ziua, depăşea plus 10 gra­de, în a doua parte, aceasta a fost cuprinsă între 4—9 grade. Precipitaţiile căzute au impri­mat vremii un aspect rece şi u­­med. Apreciem totuşi că din punct de vedere termic săptămîna nu a fost exagerat de rece in com­paraţie cu anii precedenţi şi precipitaţiile care au căzut con­stituie factorul pe seama căru­ia se pot face anumite conside­­raţiuni. Cantitatea de apă pro­venită din aceste precipitaţii a măsurat 21 litri pe metru pă­trat la Reghin, 12 litri la Tg- Mureş, 11 la Sovata, 10 la Ba­­toş, 8 la Singer şi Sighişoara etc. Temperatura medie zilnică a solului în stratul arabil cuprins intre 0—20 cm a crescut de la 3 grade în ziua de 24 martie la 5 grade în ziua de 30 martie, valori înregistrate atît la Tg.­­Mureş cit şi la Sărmaş. PENTRU SAPTAM1NA, cu­prinsă între 31 martie şi 6 aprilie, vremea va con­tinua să se amelioreze trep­tat. Umiditatea bogată la supra­faţa solului şi perioadele de in­­solaţie din cursul zilei vor pro­duce instabilitatea vremii, în­­norări mai pronunţate după-a­­miaza şi unele averse de ploaie cu caracter local. Temperatura in creştere treptată. Vîntul va sufla potrivit, cu unele intensi­ficări de scurtă durată, în gene­ral din sectorul nord-vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tg.-Mureş Mica publicitate In ziua de 29 martie 1969, la cinematograful „ARTA“ s-au pierdut nişte ochelari cu prote­ză auditivă. Persoana care i-a găsit, este rugată să-i predea contra recompensă la Școala nr. 4 din str. Horea nr. 20, în­tre orele 8—14. SOLUŢIILE la jocurile distractive Soluţiile la jocurile distractive apărute în nr. 74 (3.429) din 29 m­artie al ziarului „Steaua roşie“. ARITMOGRIF ALB: Octavian Goga; orizontal: Casa noastră; Clăcaşii; Lău­tarul; Despărţire; învins; Dimineaţa; E sărbătoare; Eşti singură; Plugarii; Apostolul; Rugăciune; O ţară știu. COPERTA LITERARA Marin Sorescu: Moartea ceasului. Dezlegarea cuvintelor încrucișate din numărul de duminică, 30 martie a.c. SOLEMN — FINTÎNI — PRADATI — SARMAN — LASAT — SAT — IAȘI — EST — ETIMOLOG — M — NEAGRA — BRODITĂ — D — RAI — CIM­ENI — OV — ZAR — IOD — AUZ — ARO — LOB — GRATII — RIPA — SPERARI — C — ENESCU — RA — MERA — CRAI — PAFTA — ET — DEA­LURI — IA —ALO — OA — TRIST — RAZOR — NSA — UCRAINENI. Modificări la Legea nr. 611961 Prin Decretul nr. 47 din 29 ianuarie 1969 s-au modificat o serie de dispoziţii din Legea nr. 6­1961 privind reglementarea regimului vamal al Republicii Socialiste România. Potrivit noilor dispoziţii lega­le, constituie infracţiune de con­trabandă următoarele fapte să­vârşite în scopul sustragerii de la vămuire sau de la regimul de introducere sau scoatere din ţară a bunurilor: — trecerea peste frontieră a bunurilor prin alte locuri decit cele stabilite pentru controlul vamal; — trecerea peste frontieră de bunuri ascunse în mijloacele de transport, in locuri special a­­menajate sau, intr-un mod meş­teşugit, în alte locuri integrate mijlocului de transport, cum sunt: ţevile, cauciucurile, apara­tele, dispozitivele, garniturile, accesoriile şi altele asemănă­toare; — folosirea de documente vamale falsificate sau a unor documente vamale privind alte bunuri; — trecerea peste frontieră de materii explozive, arme, muni­ţii, stupefiante, utilaj aeronau­tic sau de orice alte bunuri, pen­tru a căror introducere sau scoatere din ţară este necesară o aprobare specială. Totodată s-au adus modificări și artico­lului 48 pct. 4, lit. a. Prezentul decret intră în vi­goare la data de 1 ianuarie 1969. RESPECTUL faţă de călători este o obli­gaţie a conducătorilor de autobuze Gospodarii oraşului Tg.-Mureş fac eforturi serioase pentru îm­bunătăţirea deservirii populaţiei privind transportul de la locul de muncă la domiciliu şi pentru alte treburi. Numărul autobuzelor puse în circulaţie a crescut sim­ţitor în ultimii ani, s-au deschis noi trasee care leagă comunele oraşului de centru. Acest lucru il consemnăm cu plăcere dar ... felul cum circulă unele autobu­ze, atitudinea unor conducători auto faţă de călători stîrneşte in­dignare. Pe linia T. Vladimires­­cu — Aleea Carpaţi, în unele pe­rioade ale zilei circulaţia este de­fectuoasă din cauza nerespectarii graficului. Intr-una din zilele trecute în penultima staţie din­­ Vladimirescu, 72 călători aşteptau autobuzul. După mai bine de 30 minute au apărut 5 autobuze (31 — MS — 423, 183, 428, 374 şi 2.121). Acest fenomen este frecvent în special în jurul ore­lor 12—14. Unele maşini staţio­nează la cap de linie foarte mult, aşa cum s-a întîmplat în ziua de 18 martie a. c., la capul liniei 4 (Corunca), unde autobuzul cu nr. 31 —. MS — 176 a staţionat de la ora 8,50 pînă la 9,08. In autobuz, cu uşile închise, şoferul, taxatoarea şi o a 3-a persoană erau antrenaţi intr-o discuţie aprinsă şi n-au luat în seamă insistenţa călătorilor de a fi lăsaţi înăuntru pentru a fi la adăpost de ploaia rece şi măruntă care cădea. Atitudinea conducătorului auto amintit arată reaua comportare faţă de călători. Dar, în rîndurile conducătorilor de autobuze sunt şi elemente disciplinate, corecte, care arată respect faţă de călă­tori, aşa cum este de exemplu şoferul de pe autobuzul nr. 2.092 care circulă pe linia 4. De ce nu-i urmează exemplul şi ceilalţi conducători auto? A CAPRARU m PUTERNIC stimulent (Urmare din pag. I) — După analizele făcute în fiecare întreprindere, am indi­cat şi măsurile care să ducă la punerea în valoare a rezervelor existente. Ca urmare, prin re­ducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale se vor economisi 2,7 milioane lei; se va obţine o economie de 500.000 de lei prin mai buna gospodărire a combustibililor şi energiei. In sfîrşit,­ prin depă­şirea sarcinilor de plan, colec­tivele întreprinderilor de in­dustrie locală vor realiza un beneficiu suplimentar de 2,7 milioane lei­ Rezultatele concursului Pronosport nr. 13, din 30 martie 1969 I. Steaua — „U“ Craiova 1 2. Rapid — U.T. Arad 1 3. Crişul — Dinamo Buc. 1 4. F.C. Argeș — Petrolul 1 5. A.S.A. Tg.-M. — Pol. Iași 1 6. Dinamo Bacău — Farul 1 7. Jiul — Progresul 1 8. Vagonul — „U“ Cluj 2 9. Chimia Suceava — Portul 1 10. Gaz­ m. — Chimia Rm. V. 2 11. Ind. Sirmei — Pol. Tim­. x 12. Min. B. M. — C.S.M. Sibiu 2 13. Electroputere — C.F.R. A. 1 MARŢI, 1 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: Bună ziua, contesă ! Progresul: Apoi s-a născut legenda. Select: Pri­mul învăţător. Tineretului: Ce noapte, băieţi ! Muncitoresc: Innovare trecătoare. Flacăra: Balul de sîmbătă seara. Unirea: Heroina. SIGHIŞOA­RA — Lumina:: Un delict aproape perfect. Tîr­­nava: Week-end cu Ana. LUDUȘ — Flacăra: Nebunul din laboratorul 4. SARMAȘ — Popu­lar: Planeta maimuțelor. REGHIN — Patria: Anna Karenina (ambele serii). Victoria: Alegere de asasini. TÎRNĂVENI — Melodia: Cu bicicleta spre lună. SOVATA —■ Doina: Feldmaresala. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Cele trei nopţi ale unei iubiri. FÎNTlNELE — Patria: Duelul lung. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Intîlnire în munţi. TEATRUL DE STAT din Tg.-Mureş, secţia ro­mână, prezintă azi, la ora 20, „Muşcata din fe­reastră“, comedie de Victor Ion Popa. 17:35 — Pentru elevi. Consultaţii la limba ro­mână; 18,05 — Limba engleză; 18,30 — Pentru copii; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,30 Tele-universitatea; 20,00 — Teatru: „Hora dom­niţelor“ de Radu Stanca. Transmisiune de la Teatrul Naţional din Cluj; 22,20 — Varietăţi pe peliculă; 22,45 — Telejurnalul de noapte. Pronosticul ziarului „Steaua roşie“ pentru concursul Pronosport nr. 14/6 aprilie 1969 1. „U“ Cluj — Steaua 1 2. Vagonul — Rapid 1 3. A.S.A. Tg.-M. —U.T. Arad 1 4. Jiul — Politehnica laşi 1 5. Petrolul — „U" Craiova 1 6. Farul — F.C. Argeş 1 7. St. Roşu — Pol. Gl. 1 8. Met. Tr. S. —C.F.R. Arad 1 9. Cagliari — Milan 1 10. Internazionalc — Torino 1 11. Juventus — Napoli 1 12. Verona — Fiorentina x 13. Bologna — Roma 1 „VESTITORI AI PRIMĂVERII“ (Fotó: C. SZÁSZ) EXCURSII PENTRU TINERET Comisia de turism de pe lingă Comitetul judeţean U.T.C. Mu­reş organizează pentru tineret excursii tematice şi drumeţii. La cerere, se pot organiza ex­cursii cu program în Deltă şi în toate locurile de odihnă şi agrement. CU CONCURSUL PROFESORILOR DE SPECIALITATE Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş organizează cursuri de pregătire în vederea exa­menelor de admitere în învăţămîntul superior, la următoarele discipline: — MATEMATICI: algebră, geometrie plană şi în spaţiu, trigono­metrie, calcul diferenţial şi integral — CHIMIE, anorganică şi organică — ISTORIA ROMÂNIEI — ELEMENTE DE ECONOMIE POLITICA — ELEMENTE DE FILOZOFIE ŞI SOCIALISM ŞTIINŢIFIC — LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA Se pot prezenta cei care vor participa la examenele de admi­tere pentru anul 1969/1970 (cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă). Cursurile vor avea o durată de 2—3 luni (săptămînal cite 2-4 ore p. m.). • 1.Insicrerile se fac PITM la 10 aprilie a. c. la Casa de cultură a sindicatelor, camera nr. 2, etaj II, zilnic, intre orele 11—17 In­formaţii suplimentare la telefon 47-31. fäxtall-Vtz cuMat&Be. CU_PROQ­ JSELE C£AAM/C£ AL£ T.v.ZL. Sortiment fogat in marga linele de speciali­tato. mut M O PUBLI­CITATE FOARTE FIE INTR-UN CEAS BUN! Profund mişcată, cu regrete sincere, Întreprinderea comu­nală din Tg.-Mureş socoteşte de cuviinţă — in sfirşit! — să-şi facă o aspră şi întemeia­tă autocritică. Semne bune! Cerîndu-şi scuze pentru năz­­bitiile din iarnă, ii roagă pe toţi călătorii să aştepte liniştiţi in staţii deoarece incepînd de astăzi, autobuzele vor circula in modul cel mai normal, după orariile înscrise pe tăbliţele de pe stîlpi. Nu vor mai întirbia nici o fracţiune de secundă­ şi şoferii vor porni autobuzele numai după ce se va urca Ulti­mul călător, indiferent de vîrst­, înălţime şi culoarea haznei. Mersul lor va fi urmărit de către controlorii care pînă acu­ma se uitau numai la bilete. Suntem­ încredinţaţi că s-au luat masuri de siguranţă foar­te drastice ca, în tot timpul verii, motoarele să nu mai fie imobilizate din cauza gerului. Fie intr-un ceas bun! RESTRICŢII DE CIRCULAŢIE De la Inspectoratul judeţean de miliţie suntem­ înştiinţaţi că astăzi, incepind de la ora 16, se închid toate arterele de cir­culaţie din Tirnăveni. Restricţia care va dura o zi întreagă este cauzată de un eveniment deo­sebit, în portul oraşului soseşte un vas încărcat cu utilaje de construcţii pentru şantierul Fa­bricii de geamuri din localitate. Supraîncărcatul vas a ple­cat de la Trustul 5 construcţii Braşov încă din decembrie 1968. Din cauza nămeţilor in­să, vasul a străbătut foarte greu şi încet marea distanţă intercontinentală. PIINE PROASPĂTĂ Unitatea de panificaţie, din Sighişoara aduce la cunoştinţa grupurilor de turişti, care c­u traseul prin acest frumos pm... că pot veni fără­ pline. Ince­pind de azi dimineaţă, în toate unităţile sighişorene de desfacere se va găsi pline proas­pătă, rumenă şi frumoasă. Se va găsi pene near­să, ne­turtită, necrăpată, fără corpuri străine în ea şi fără lipsă la gramaj, iar cea integrală nu va mai lăsa de dorit. IN SFIRŞIT, VORBE MARI! Auzind de formidabila hotări­­re a întreprinderii comunale tîrgumureşene, din Reghin ni s-a expediat următoarea tele­gramă: „Şi noi, oamenii de la vola­nele taximetrelor din centrul Reghinului, rugăm populaţia o­­raşului să aibă de-acum încolo toată încrederea in cuvintul nostru. De azi înainte, cind un cetăţean va vorbi cu noi să­­ aşteptăm să-l luăm de acasă cu maşina la ora cutare, aşa vom face, nu ca în trecut. Ba, n­ai mult, întotdeauna, din timp, înainte ca trenurile să ajungă in gară, noi vom fi în staţie. Sîntem hotăriţi să fim la dis­poziţia acelora care au nevoie de noi şi au de gind să prin­dă trenul. Că doar de aceea sintem­ aici, să servim călăto­rii. Nu?" In sfirşit, vorbe mari! NU VA JUCAŢI! Atragem atenţia in modul cel mai serios posibil tuturor l­­­rg­umureşe­nilor. Fiţi foarte atenţi cind formaţi numerele de telefon. Nu vă ju­caţi! O mică greşeală vă poa­te face o surpriză nemaipome­nită şi, totodată, puneţi oame­nii in alarmă. Fiţi foarte atenţi! Cind for­maţi numărul de telefon 31—31, nici n-o să reuşiţi să puneţi receptorul înapoi in furcă, ori la uşă o să vă bată cineva. Se prezintă de mare urgenţă sal­varea. • • • La staţia de salvare s-a montat un aparat electronic foarte complicat care, automat, trimite la domiciliul solicitanţi­lor maşinile salvării. Astfel s-au eliminat întîrzierile de cîteva­­ ore şi reclamaţiile s-au ofilit complet... P. GIURGIU {'"PfVlV '»Ip.idn j ap ‘tzntsa imuooi Wundoau mvdn vs .­­313 ajuaBun at.inof jms 'sr.s țmu ap ajunpuu pa idoijj­­s !/

Next