Steaua Roşie, aprilie 1969 (Anul 20, nr. 76-101)

1969-04-08 / nr. 82

Anul XXI. Nr. 82 (3.437) Marți, 8 aprilie 1969 4 pagini, 30 ban! In ultimele zile, și la coopera­tiva agricolă din Ogra s-au in­tensificat lucrările agricole. Pregătirea solului pentru semă­nat se face în prezent cu opera­tivitate, pe parcelele cele mai zvîntate. - ---------­ Orchestra... „CĂMINUL“ Titlul din capul acestor rin­­duri poate face pe unii să creadă că, intr-adevăr, a luat fiinţă o asemenea orchestră şi că, în cu­­rînd, ea îşi va prezenta concer­tele în faţa iubitorilor de muzică. Nu. O asemenea orchestră, cu un asemenea nume nu există. Şi ce păcat! Păcat, pentru că soliş­­tii-instrumentişti locuiesc şi cîn­­tă cînd doresc în căminul stu­denţesc nr. 2 (15 A) din Tg.-Mu­reş, la ultimul nivel. Cînd dau „concerte“, deschid geamul. Cel care „invită“ studenţii din came­rele de la etajele inferioare şi parterul căminului, pe cei din celelalte clădiri vecine, e saxo­fonistul. Nebuneştile melodii ie­şite din gura saxofonului fac ca, pe nesimţite, să se deschidă gea­murile camerelor vecine, în care apoi apar studenţii — „specta­tori“. In timpul şi după fiecare melodie „spectatorii“ nu aplaudă cu palmele ei fluieră şi strigă pe rind, cam aşa: „Alo! am de învăţat", „încetaţi odată, bre!“, „E program de studiu, măă!“ şi ... iar fluiere şi iar Alooo. Am întrebat cîţiva tineri care studiau „încîntaţi“ de concertul orchestrei „Căminul“, ce melo­dii ar dori să mai asculte, să fie „introduse“ în repertoriul orches­trei. Iată cîteva dintre melodiile preferate: „Linişte“, „Mi-e dor de linişte“, „Cîntaţi în taină“ şi altele care nu conturbă pe ni­meni. C. BUCOVINEANU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUMINICĂ PE OGOARE Pentru recuperarea întîrzierilor MULTĂ OPERATIVITATE ŞI EFORT SUSŢINUT ■ Au terminat semănatul culturilor din prima e­­pocă H O zi bună pierdută H Plantarea cartofilor, lucrare foarte urgentă Interesaţi de a folosi fiecare oră şi zi bune de lucru pentru recuperarea rămînerilor în urmă, duminică 6 aprilie, în majoritatea uni­­tăţilor agricole din judeţ s-a lucrat din plin. Dis-de-dimineaţă, pe văile Mureşului, Tîrna­­velor, Nirajului şi în zona de cîmpie, sute de tractoare, discuri şi semănători au împînzit o­­goarele. Numai în cele 25 C.A.P. din raza de activitate a S.M.T. Tg.-Mureş au lucrat 200 de tractoare, 70 discuri şi 50 de semănători. Me­canizatorii din această întreprindere cît şi cei care deservesc cooperativele agricole din Che­­ţani, Miheş, Luduş, Sărmaşu şi din alte părţi, au lucrat în special la pregătirea terenului şi semănatul sfeclei, cultură cu mare pondere în judeţul nostru. Duminică s-au evidenţiat mai ales mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din Miheşul de Cîmpie şi Cheţani. Tovarăşul Ilie Bujor, secretarul comitetului comunal de partid din Cheţani ne-a anunţat telefonic că mecanizatorii şi cooperatorii din localitate, lucrind cu mult elan şi hărnicie, au reuşit să termine însăminţările din prima epocă. Aici s-a însămînţat duminică sfecla de zahăr pe ultimele hectare. Anterenaţi în între­cere socialistă pentru înfăptuirea angajamen­telor luate, s-au evidenţiat în special mecani­zatorii Crăciun Dan, Adrian Degan, Ioan Pop şi brigadierul de cîmp Liviu Deac. Insămînţa­­rea la timp le va permite cooperatorilor din Cheţani să se situeze şi în acest an printre cooperativele fruntaşe din judeţ la producţia sfeclei de zahăr. — Şi noi suntem­ cu însăminţările pe ter­minate — ne-a declarat Alexandru Rad, ingi­nerul cooperativei din Nazna. Trifoiul pe 90 ha este deja răsărit, seminţele păioaselor de primăvară şi cartofii sînt deja în pămînt. Nu­mai o parcelă pe care mai stagnează încă apa ne-a împiedicat să nu terminăm duminică şi cu semănatul sfeclei de zahăr. In contrast cu hărnicia cooperatorilor şi me­canizatorilor care se străduiesc să termine cît mai repede semănatul, în teren s-au întîlnit şi gospodari nechibzuiţi, delăsători, care au irosit o zi bună de lucru. La cooperativa agri­colă din Roşiori, de pildă, stăteau la sediul secţiei de mecanizare 7 tractoare. La Grindeni, cooperativă vecină cu cea din Cheţani şi în alte părţi, duminică nu s-a lucrat în cîmp. Conducerea acestor cooperative cît şi mecani­zatorii n-au înţeles că într-o campanie întîr­­ziată cum este cea actuală, orice oră este pre­ţioasă şi nu ne putem permite zile de odihnă, cînd timpul este frumos şi în special după o perioadă lungă cu ploi. Pe lîngă celelalte lucrări, plantatul cartofilor a devenit în perioada actuală una din cele mai urgente lucrări. Specialiştii Direcţiei agricole judeţene recomandă tuturor unităţilor cultiva­toare să ia astfel de măsuri încît în termen de 3—4 zile să fie plantate toate suprafeţele cu cartofi. Orice întîrziere aduce mari pierderi, atît de recoltă (prin neplantarea în epoca op­timă) cît şi de tuberculi — sămînţa prin de­precierea lor în silozuri. Procentul pierderilor de tuberculi în cazul cînd nu se sortează şi plantează imediat, creşte foarte mult de la o zi la alta. Timpul este frumos, soarele străluceşte în toate părţile judeţului. Pămîntul se zvîntă cu repeziciune. Se impune deci, peste tot, să fie luate măsuri hotărîtoare pentru intensificarea lucrărilor de sezon, să se dea dovadă de multă iniţiativă şi operativitate pentru rezolvarea urgentă a tuturor problemelor legate de buna desfăşurare a campaniei agricole. TRAIAN GABOR CONCURS PENTRU OCUPAREA LOCURILOR VACANTE ÎN­­NVĂŢĂMlNT Au început înscrierile pentru con­cursul instituit de Ministerul Invă­­ţămîntului, prin care, începînd din acest an şcolar, se fac transferurile şi numirile personalului didactic. Sunt scoase la concurs posturile şi catedrele vacante din învăţămîntul de cultură generală, de specialita­te, profesional şi tehnic, din şcolile generale de 8 ani şi grădiniţele exis­tente în oraşele Bucureşti, Arad, Brăila, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Tg.-Mureş. La prima ediţie a concursului, ca­re se va desfăşura în a doua ju­mătate a lunii aprilie, iau parte e­­ducatoarele, învăţătorii, precum şi profesorii care doresc să ocupe ca­tedrele vacante de limba română, limba latină, istorie, pedagogie, psihologie, socialism ştiinţific, eco­nomie politică, matematică, biologie, geografie. Transferurile şi numirile — pentru cei care au alte discipli­ne de studiu în specialitate — ur­mează să fie efectuate în cursul lu­nii mai. Profesorii înscrişi în con­curs vor susţine o probă scrisă pe teme de specialitate, iar învăţătorii, două probe scrise la română şi arit­metică. Aprecierea candi­daţilor se va face pe bază de punctaj, acor­­dindu-se de la 1 la 20 puncte. (Agerpres) PROIECTELE ŞI UTILAJELE condiţio­nează punerea în funcţiune la termen a obiectivelor Lucrările de construcţie la sec­ţia de bicromat, cu o capacitate anuală de 5.000 tone şi la cuptorul V carbid, se desfăşoară din plin. Se poate aprecia că stadiul fizic al construcţiei este avansat şi exis­tă toată garanţia că lucrătorii I.C.M. Cluj îşi vor respecta anga­jamentele pe care şi le-au asumat de a executa la termen obiectivele cuprinse în grafic. Munca este bine organizată, iar colaborarea între compartimentele principale se desfăşoară operativ. însuşi be­neficiarul apreciază că aceste mari obiective ale cincinalului pot fi date în folosinţă la termen. Inginerul-şef al combinatului, Romulus Câmpeanu, sublinia fap­tul că la bicromat de sodiu, în tri­mestrul II a. c., s-a întocmit un grafic detaliat, care cuprinde fa­zele, timpii de execuţie şi terme­nele de predare a lucrărilor. Toa­te măsurile sunt urmărite zilnic şi analizate decadal. Anumite întreprinderi colabora­toare şi Institutul de proiectări pentru metale neferoase şi rare din Bucureşti (I.M.N.R.) creează însă greutăţi montorilor şi be­neficiarului. Astfel, cele două mori biconice pe care trebuia să le con­struiască Uzina „Unic“ Satu Mare au termen de livrare 15 aprilie a. c. (contract nr. 658/1969), dar nu sunt garanții că vor fi predate la vreme. Cu toate că beneficiarul s-a angajat să rezolve prelucrarea coroanelor dințate la U.C.M. Re­şiţa, „Unio“ nu a executat partea lui de utilaj. Mecanismul de antrenare a cup­torului rotativ al instalaţiei de prăjire, contractat cu întreprinde­rea „Independenţa" Sibiu, cu ter­men de livrare 28 II 1969, nu a sosit nici pînă în prezent pe şan-Pe şantierul Combinatului chimic Tîrnăveni tier. Cu toate că agregatul era con­tractat iniţial cu termen la 5 VII 1968, colectivul întreprinderii „In­dependenţa“ nu şi-a respectat cu­­vîntul. In cazul în care mecanis­mul de antrenare a cuptorului nu va sosi pe şantier pînă la 15 apri­lie, este periclitată punerea în funcţiune a obiectivelor. Acest joc al termenelor a adus şi va aduce mari prejudicii combinatului dacă cei investiţi cu răspunderea con­struirii agregatelor nu-şi vor face datoria. Aşa cum sublinia Ştefan Tănă­­sescu, inginer-şef adjunct cu pro­bleme de producţie (I.C.M. Cluj, lot Tirnăveni) — faţă de stadiul actual al construcţiei, dacă ni se asigură utilajele, obiectivele vor intra în funcţiune la termen. Pentru grăbirea lucrărilor noi am alcătuit un grafic reţea intern care priveşte întreaga activitate. Din partea lotului inginerul Titus Metea, răspunde în mod special de urmărirea, coordonarea şi exe­cuţia lucrărilor de la bicromat. La cuptorul V carbid au apărut multe neajunsuri şi în proiectare care întîrzie într-o măsură foarte mare desfăşurarea în ritm susţi­nut a construcţiei. Aşa cum re­marca inginerul Romulus Cîmpea­­nu, proiectele au conţinut multe greşeli. Institutul de proiectări pentru metale neferoase şi rare (director general Constantin Buj­­goi), a expediat şantierului proiec­te care nu corespund cu situaţia de fapt. Aşa este cazul transpor­tului şi montajului transformato­rului de 40 MVA. — Deşi contractul pentru sosirea transformatorului din import — a­­răta beneficiarul — prevede un termen favorabil montajului şi e­­xecuţiei, respectiv aprilie 1969, încă nici în 3 aprilie proiectantul nu a dat o soluţie executabilă, co­respunzătoare condiţiilor noastre. Asupra acestui proiect, beneficia­ ing. C. BARBULESCU (Continuare In pag. a l-a) Se caută, dar... REGHIN. In magazinul „Uni­versal" lume multă. Se fac cum­părături. O serie de cumpără­tori, în faţa diferitelor tejghele, solicită, printre alte mărfuri: genţi de voiaj, sacoşe pentru fe­mei, chiloţi tetra, pături de vară, damasc, catifea uri etc., dar cererea lor este „satisfăcută“ cu un răspuns al vânzătorilor: „Nu avem". Mărfurile amintite lip­sesc adesea din magazin. Proba­bil că asemenea articole stau undeva intr-un depozit, presărate cu naftalină. In aceeaşi localitate, la magazi­nul de încălţăminte nr. 107 pen­tru femei şi copii. Se cer pantofi „Clujana“ nr. 35—40, alte arti­cole de încălţăminte specifice a­­cestui sezon. Răspunsul vânzăto­rilor e aproape acelaşi: „Nu a­­vem, încercaţi mîine sau săptă­­mina viitoare“. Din magazin lip­sesc unele articole specifice se­zonului actual. In schimb, intr-o vitrină, sunt expuse articole care se poartă la temperaturi de mi­nus 20—30 de grade. Ieri a avut loc la cinematogra­ful „Arta“ din Tg.-Mureş pre­miera noului film românesc „Rău­tăciosul adolescent“, în regia lui Gheorghe Vitanidis, după un scenariu de Nicolae Breban. La spectacolul de gală au participat cîţiva dintre realizatorii filmului şi anume: scriitorul Nicolae Bre­ban, regizorul Gheorghe Vitani­dis, actriţa Irina Petrescu şi ope­ratorul Aurel Kostrakiewicz. Cu cîteva minute înaintea fil­mului actriţa Irina Petrescu ne-a declarat: — Mă aflu, spre regretul meu, pentru prima dată la Tirgu- Mureş şi îmi pare foarte rău că nu voi putea sta mai mult, că nu voi putea asista măcar la u­­nul din spectacolele teatrului dv. Sper însă că acest prim con­tact să fie doar începutul. Plantări de arborete Ocoalele silvice din judeţ au început lucrările de plantare a puieţilor planificaţi pentru cam­pania de împădurire din acest an. In raza ocolului silvic din Luduş plantările de puieţi de ră­­şinoase şi plopi în aliniamente se apropie de sfirşit. In total numărul puieţilor de diferite specii ce vor fi plantaţi în raza ocolului se ridică la 362.000 bu­căţi. De asemenea, la pepinierele a­­parţinătoare de ocolul silvic Gurghiu au fost pregătiţi peste 1 milion de puieţi care vor fi plantaţi în masivele aparţinătoa­re, iar o parte vor fi transferaţi la alte ocoale. Printre speciile pregătite în pepiniere se numără: molidul, laricete, duglasul etc. Pregătirile sunt in toi şi la ocoalele din Lunca Bradului, Răstoliţa, Sovata etc. — Ce ne puteţi spune despre rolul pe care îl interpretaţi? — E ultimul meu rol şi deci păstrez încă multe amintiri des­pre el, plăcute şi neplăcute. II îndrăgesc însă foarte mult, fiind rolul cel mai complet, cel mai unitar, care mi-a fost încredin­ţat şi aştept cu nerăbdare întîl­­nirea cu publicul tîrgumureşean. A început faza judeţeană a celui de-al IX-lea concurs Duminică, in sala căminului cultural din comuna Sărmaşu, formaţiile artistice şi soliştii pro­movaţi pentru faza judeţeană s-au întilnit într-un centru de concurs, situat într-o zonă renu­mită pentru frumuseţile şi tradi­ţiile sale folclorice, pentru avân­tul pe care-l cunoaşte mişcarea artistică de amatori. Aceasta a făcut ca numerosul public să fie martorul unei întreceri artistice de un remarcabil nivel artistic, să cunoască măiestria interpre­tativă a unor autentici artişti, a căror artă îşi pierde originea în negura vremurilor. De fapt, nota dominantă a fazei judeţene de la Sărmaşu a constituit-o autentici­tatea şi originalitatea interpretă­rilor, linia simplă, nestilizată a dansurilor şi cintecelor cu care cei mai mulţi dintre participanţi s-au prezentat pe scenă. Am pu­tut astfel admira dansurile exe­cutate de formaţiile artistice ale căminelor culturale din Singer şi Chimitelnic, din Dîmbu şi Bi­­chiş, interpretate chiar dacă nu la cel mai înalt ni­vel artistic, dar aşa cum le-au învăţat şi preluat ei de la străbuni, aşa cum le execută du­minica şi în sărbători la horele din sat. Un moment important al concursului l-a constituit şi spec­tacolul oferit de membrii ansam­blului folcloric din Sărmaşu, ca­re, mergînd pe aceeaşi linie de valorificare a unor vechi şi fru­moase tradiţii, au oferit celor prezenţi momente de intensă e­­moţie artistică, atît prin frumuse­ ION CIURDARU (Continuare în pag. a 2-a) Premiera filmului „RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT“ Buletinul meteorologic săptămînal Avind in vedere situaţia barică ce s-a stabilit atît in ţara noas­tră cit şi în cea mai mare parte a continentului, avem destule te­meiuri să presupunem că IN ZILELE CARE URMEAZĂ vremea va continua să se menţină pe făgaşul primăvăratec pe care a pornit. Datorită înseninărilor mai persistente, mai ales noaptea, tem­peraturile cele mai scăzute vor mai cobori dimineaţa pînă aproape de zero grade, dar ziua mercurul termometrelor va urca pînă la 16— 17 grade, ceea ce va crea în continuare condiţii favorabile desfăşu­rării lucrărilor agricole de primăvară. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş 0 SĂRITURĂ SPECTA­CULOASĂ Ca o panteră se întinde Solyom pentru a apăra, cît e de lungă şi de inaltă poarta echipei sale. El a fost unul dintre cei mai buni oa­meni ai echipei tîrgumureşene. La una dintre inter­venţiile sale cura­joase, Solyom s-a accidentat şi în ultimele minute buturile A.S.A. au fost apărate de Bay, care nu a a­­vut însă probleme deosebite de re­zolvat. '.sîVAÎ'ril'-.U ''. 7.7.­. M'.‘- y Vacanţa s-a terminat, începînd de ieri, la toate şcolile generale şi licee, s-au reluat cursurile. Solistele de muzică populară Mărioara și Mariana Hulpe din comuna Sărmașu interpretînd un duet vocal. De la un amator de statistici am aflat că în, şi din gara C.F.R. şi autogara din Tg.-Mureş, sosesc şi respectiv pleacă în diferite direcţii, într-o singură zi, între orele 5 şi 24, mai mult de 400 de trenuri şi autobuze de călători. Aşadar, un tren sau un autobuz la fiecare trei minute. Ba, chiar mai des. Şi, cu unele excepţii, toate pleacă sau sosesc după un orar dinainte stabilit. Dar, ferească sfînta să trebuiască să contezi pe promptitudinea autobuzelor întreprinderii comu­nale, în speţă a celor de pe linia 1, pentru a ajunge la o anumită oră la gară, că rămîi şi de... căruţă. Despre inconsecvenţa şi raritatea cu care cir­culă autobuzele de pe linia 1 (cînd în şir indian, cînd niciunul pe parcursul a zeci de minute), auto­buze care constituie principalul mijloc de transport in comun între gară şi cele mai populate artere ale oraşului, s-au mai făcut, ce-i drept, atâtea sesizări. Conducerea întreprinderii însă „n-aude, nu vede...“. După cum vă spuneam, în şi din gările munici­piului Tg.-Mureş sosesc şi pleacă zilnic peste 400 de autobuze şi trenuri de călători. Ele duc, sau aduc, zilnic, mii şi mii de călători, în acelaşi timp pasageri, cu predilecţie ai autobuzelor de pe linia 1. Dar ce păcat că nici unul dintre conducătorii întreprinderii comunale tîrgumureşene nu e ama­tor de statistici ! O. HOSSU P. S. Nişte tăbliţe proaspăt vopsite, aplicate pe stîlpii din staţii, purtînd inscripţia: „Intervalul de timp a autobuzelor în circulaţie“ (ortografia apar­ţine autorilor), îi „asigură“, negru pe alb, pe cei ce şi-au pierdut răbdarea aşteptînd, că autobuzele de pe linia 1 circulă la intervale de cîte 4 minute unul faţă de celălalt. Să mai spună cineva că tovarăşii de la între­prinderea comunală nu au umor! Pagina a 3-a SPORT 1

Next