Steaua Roşie, aprilie 1969 (Anul 20, nr. 76-101)
1969-04-08 / nr. 82
Anul XXI. Nr. 82 (3.437) Marți, 8 aprilie 1969 4 pagini, 30 ban! In ultimele zile, și la cooperativa agricolă din Ogra s-au intensificat lucrările agricole. Pregătirea solului pentru semănat se face în prezent cu operativitate, pe parcelele cele mai zvîntate. - --------- Orchestra... „CĂMINUL“ Titlul din capul acestor rinduri poate face pe unii să creadă că, intr-adevăr, a luat fiinţă o asemenea orchestră şi că, în curînd, ea îşi va prezenta concertele în faţa iubitorilor de muzică. Nu. O asemenea orchestră, cu un asemenea nume nu există. Şi ce păcat! Păcat, pentru că soliştii-instrumentişti locuiesc şi cîntă cînd doresc în căminul studenţesc nr. 2 (15 A) din Tg.-Mureş, la ultimul nivel. Cînd dau „concerte“, deschid geamul. Cel care „invită“ studenţii din camerele de la etajele inferioare şi parterul căminului, pe cei din celelalte clădiri vecine, e saxofonistul. Nebuneştile melodii ieşite din gura saxofonului fac ca, pe nesimţite, să se deschidă geamurile camerelor vecine, în care apoi apar studenţii — „spectatori“. In timpul şi după fiecare melodie „spectatorii“ nu aplaudă cu palmele ei fluieră şi strigă pe rind, cam aşa: „Alo! am de învăţat", „încetaţi odată, bre!“, „E program de studiu, măă!“ şi ... iar fluiere şi iar Alooo. Am întrebat cîţiva tineri care studiau „încîntaţi“ de concertul orchestrei „Căminul“, ce melodii ar dori să mai asculte, să fie „introduse“ în repertoriul orchestrei. Iată cîteva dintre melodiile preferate: „Linişte“, „Mi-e dor de linişte“, „Cîntaţi în taină“ şi altele care nu conturbă pe nimeni. C. BUCOVINEANU ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUMINICĂ PE OGOARE Pentru recuperarea întîrzierilor MULTĂ OPERATIVITATE ŞI EFORT SUSŢINUT ■ Au terminat semănatul culturilor din prima epocă H O zi bună pierdută H Plantarea cartofilor, lucrare foarte urgentă Interesaţi de a folosi fiecare oră şi zi bune de lucru pentru recuperarea rămînerilor în urmă, duminică 6 aprilie, în majoritatea unităţilor agricole din judeţ s-a lucrat din plin. Dis-de-dimineaţă, pe văile Mureşului, Tîrnavelor, Nirajului şi în zona de cîmpie, sute de tractoare, discuri şi semănători au împînzit ogoarele. Numai în cele 25 C.A.P. din raza de activitate a S.M.T. Tg.-Mureş au lucrat 200 de tractoare, 70 discuri şi 50 de semănători. Mecanizatorii din această întreprindere cît şi cei care deservesc cooperativele agricole din Cheţani, Miheş, Luduş, Sărmaşu şi din alte părţi, au lucrat în special la pregătirea terenului şi semănatul sfeclei, cultură cu mare pondere în judeţul nostru. Duminică s-au evidenţiat mai ales mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din Miheşul de Cîmpie şi Cheţani. Tovarăşul Ilie Bujor, secretarul comitetului comunal de partid din Cheţani ne-a anunţat telefonic că mecanizatorii şi cooperatorii din localitate, lucrind cu mult elan şi hărnicie, au reuşit să termine însăminţările din prima epocă. Aici s-a însămînţat duminică sfecla de zahăr pe ultimele hectare. Anterenaţi în întrecere socialistă pentru înfăptuirea angajamentelor luate, s-au evidenţiat în special mecanizatorii Crăciun Dan, Adrian Degan, Ioan Pop şi brigadierul de cîmp Liviu Deac. Insămînţarea la timp le va permite cooperatorilor din Cheţani să se situeze şi în acest an printre cooperativele fruntaşe din judeţ la producţia sfeclei de zahăr. — Şi noi suntem cu însăminţările pe terminate — ne-a declarat Alexandru Rad, inginerul cooperativei din Nazna. Trifoiul pe 90 ha este deja răsărit, seminţele păioaselor de primăvară şi cartofii sînt deja în pămînt. Numai o parcelă pe care mai stagnează încă apa ne-a împiedicat să nu terminăm duminică şi cu semănatul sfeclei de zahăr. In contrast cu hărnicia cooperatorilor şi mecanizatorilor care se străduiesc să termine cît mai repede semănatul, în teren s-au întîlnit şi gospodari nechibzuiţi, delăsători, care au irosit o zi bună de lucru. La cooperativa agricolă din Roşiori, de pildă, stăteau la sediul secţiei de mecanizare 7 tractoare. La Grindeni, cooperativă vecină cu cea din Cheţani şi în alte părţi, duminică nu s-a lucrat în cîmp. Conducerea acestor cooperative cît şi mecanizatorii n-au înţeles că într-o campanie întîrziată cum este cea actuală, orice oră este preţioasă şi nu ne putem permite zile de odihnă, cînd timpul este frumos şi în special după o perioadă lungă cu ploi. Pe lîngă celelalte lucrări, plantatul cartofilor a devenit în perioada actuală una din cele mai urgente lucrări. Specialiştii Direcţiei agricole judeţene recomandă tuturor unităţilor cultivatoare să ia astfel de măsuri încît în termen de 3—4 zile să fie plantate toate suprafeţele cu cartofi. Orice întîrziere aduce mari pierderi, atît de recoltă (prin neplantarea în epoca optimă) cît şi de tuberculi — sămînţa prin deprecierea lor în silozuri. Procentul pierderilor de tuberculi în cazul cînd nu se sortează şi plantează imediat, creşte foarte mult de la o zi la alta. Timpul este frumos, soarele străluceşte în toate părţile judeţului. Pămîntul se zvîntă cu repeziciune. Se impune deci, peste tot, să fie luate măsuri hotărîtoare pentru intensificarea lucrărilor de sezon, să se dea dovadă de multă iniţiativă şi operativitate pentru rezolvarea urgentă a tuturor problemelor legate de buna desfăşurare a campaniei agricole. TRAIAN GABOR CONCURS PENTRU OCUPAREA LOCURILOR VACANTE ÎNNVĂŢĂMlNT Au început înscrierile pentru concursul instituit de Ministerul Invăţămîntului, prin care, începînd din acest an şcolar, se fac transferurile şi numirile personalului didactic. Sunt scoase la concurs posturile şi catedrele vacante din învăţămîntul de cultură generală, de specialitate, profesional şi tehnic, din şcolile generale de 8 ani şi grădiniţele existente în oraşele Bucureşti, Arad, Brăila, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Tg.-Mureş. La prima ediţie a concursului, care se va desfăşura în a doua jumătate a lunii aprilie, iau parte educatoarele, învăţătorii, precum şi profesorii care doresc să ocupe catedrele vacante de limba română, limba latină, istorie, pedagogie, psihologie, socialism ştiinţific, economie politică, matematică, biologie, geografie. Transferurile şi numirile — pentru cei care au alte discipline de studiu în specialitate — urmează să fie efectuate în cursul lunii mai. Profesorii înscrişi în concurs vor susţine o probă scrisă pe teme de specialitate, iar învăţătorii, două probe scrise la română şi aritmetică. Aprecierea candidaţilor se va face pe bază de punctaj, acordindu-se de la 1 la 20 puncte. (Agerpres) PROIECTELE ŞI UTILAJELE condiţionează punerea în funcţiune la termen a obiectivelor Lucrările de construcţie la secţia de bicromat, cu o capacitate anuală de 5.000 tone şi la cuptorul V carbid, se desfăşoară din plin. Se poate aprecia că stadiul fizic al construcţiei este avansat şi există toată garanţia că lucrătorii I.C.M. Cluj îşi vor respecta angajamentele pe care şi le-au asumat de a executa la termen obiectivele cuprinse în grafic. Munca este bine organizată, iar colaborarea între compartimentele principale se desfăşoară operativ. însuşi beneficiarul apreciază că aceste mari obiective ale cincinalului pot fi date în folosinţă la termen. Inginerul-şef al combinatului, Romulus Câmpeanu, sublinia faptul că la bicromat de sodiu, în trimestrul II a. c., s-a întocmit un grafic detaliat, care cuprinde fazele, timpii de execuţie şi termenele de predare a lucrărilor. Toate măsurile sunt urmărite zilnic şi analizate decadal. Anumite întreprinderi colaboratoare şi Institutul de proiectări pentru metale neferoase şi rare din Bucureşti (I.M.N.R.) creează însă greutăţi montorilor şi beneficiarului. Astfel, cele două mori biconice pe care trebuia să le construiască Uzina „Unic“ Satu Mare au termen de livrare 15 aprilie a. c. (contract nr. 658/1969), dar nu sunt garanții că vor fi predate la vreme. Cu toate că beneficiarul s-a angajat să rezolve prelucrarea coroanelor dințate la U.C.M. Reşiţa, „Unio“ nu a executat partea lui de utilaj. Mecanismul de antrenare a cuptorului rotativ al instalaţiei de prăjire, contractat cu întreprinderea „Independenţa" Sibiu, cu termen de livrare 28 II 1969, nu a sosit nici pînă în prezent pe şan-Pe şantierul Combinatului chimic Tîrnăveni tier. Cu toate că agregatul era contractat iniţial cu termen la 5 VII 1968, colectivul întreprinderii „Independenţa“ nu şi-a respectat cuvîntul. In cazul în care mecanismul de antrenare a cuptorului nu va sosi pe şantier pînă la 15 aprilie, este periclitată punerea în funcţiune a obiectivelor. Acest joc al termenelor a adus şi va aduce mari prejudicii combinatului dacă cei investiţi cu răspunderea construirii agregatelor nu-şi vor face datoria. Aşa cum sublinia Ştefan Tănăsescu, inginer-şef adjunct cu probleme de producţie (I.C.M. Cluj, lot Tirnăveni) — faţă de stadiul actual al construcţiei, dacă ni se asigură utilajele, obiectivele vor intra în funcţiune la termen. Pentru grăbirea lucrărilor noi am alcătuit un grafic reţea intern care priveşte întreaga activitate. Din partea lotului inginerul Titus Metea, răspunde în mod special de urmărirea, coordonarea şi execuţia lucrărilor de la bicromat. La cuptorul V carbid au apărut multe neajunsuri şi în proiectare care întîrzie într-o măsură foarte mare desfăşurarea în ritm susţinut a construcţiei. Aşa cum remarca inginerul Romulus Cîmpeanu, proiectele au conţinut multe greşeli. Institutul de proiectări pentru metale neferoase şi rare (director general Constantin Bujgoi), a expediat şantierului proiecte care nu corespund cu situaţia de fapt. Aşa este cazul transportului şi montajului transformatorului de 40 MVA. — Deşi contractul pentru sosirea transformatorului din import — arăta beneficiarul — prevede un termen favorabil montajului şi execuţiei, respectiv aprilie 1969, încă nici în 3 aprilie proiectantul nu a dat o soluţie executabilă, corespunzătoare condiţiilor noastre. Asupra acestui proiect, beneficia ing. C. BARBULESCU (Continuare In pag. a l-a) Se caută, dar... REGHIN. In magazinul „Universal" lume multă. Se fac cumpărături. O serie de cumpărători, în faţa diferitelor tejghele, solicită, printre alte mărfuri: genţi de voiaj, sacoşe pentru femei, chiloţi tetra, pături de vară, damasc, catifea uri etc., dar cererea lor este „satisfăcută“ cu un răspuns al vânzătorilor: „Nu avem". Mărfurile amintite lipsesc adesea din magazin. Probabil că asemenea articole stau undeva intr-un depozit, presărate cu naftalină. In aceeaşi localitate, la magazinul de încălţăminte nr. 107 pentru femei şi copii. Se cer pantofi „Clujana“ nr. 35—40, alte articole de încălţăminte specifice acestui sezon. Răspunsul vânzătorilor e aproape acelaşi: „Nu avem, încercaţi mîine sau săptămina viitoare“. Din magazin lipsesc unele articole specifice sezonului actual. In schimb, intr-o vitrină, sunt expuse articole care se poartă la temperaturi de minus 20—30 de grade. Ieri a avut loc la cinematograful „Arta“ din Tg.-Mureş premiera noului film românesc „Răutăciosul adolescent“, în regia lui Gheorghe Vitanidis, după un scenariu de Nicolae Breban. La spectacolul de gală au participat cîţiva dintre realizatorii filmului şi anume: scriitorul Nicolae Breban, regizorul Gheorghe Vitanidis, actriţa Irina Petrescu şi operatorul Aurel Kostrakiewicz. Cu cîteva minute înaintea filmului actriţa Irina Petrescu ne-a declarat: — Mă aflu, spre regretul meu, pentru prima dată la Tirgu- Mureş şi îmi pare foarte rău că nu voi putea sta mai mult, că nu voi putea asista măcar la unul din spectacolele teatrului dv. Sper însă că acest prim contact să fie doar începutul. Plantări de arborete Ocoalele silvice din judeţ au început lucrările de plantare a puieţilor planificaţi pentru campania de împădurire din acest an. In raza ocolului silvic din Luduş plantările de puieţi de răşinoase şi plopi în aliniamente se apropie de sfirşit. In total numărul puieţilor de diferite specii ce vor fi plantaţi în raza ocolului se ridică la 362.000 bucăţi. De asemenea, la pepinierele aparţinătoare de ocolul silvic Gurghiu au fost pregătiţi peste 1 milion de puieţi care vor fi plantaţi în masivele aparţinătoare, iar o parte vor fi transferaţi la alte ocoale. Printre speciile pregătite în pepiniere se numără: molidul, laricete, duglasul etc. Pregătirile sunt in toi şi la ocoalele din Lunca Bradului, Răstoliţa, Sovata etc. — Ce ne puteţi spune despre rolul pe care îl interpretaţi? — E ultimul meu rol şi deci păstrez încă multe amintiri despre el, plăcute şi neplăcute. II îndrăgesc însă foarte mult, fiind rolul cel mai complet, cel mai unitar, care mi-a fost încredinţat şi aştept cu nerăbdare întîlnirea cu publicul tîrgumureşean. A început faza judeţeană a celui de-al IX-lea concurs Duminică, in sala căminului cultural din comuna Sărmaşu, formaţiile artistice şi soliştii promovaţi pentru faza judeţeană s-au întilnit într-un centru de concurs, situat într-o zonă renumită pentru frumuseţile şi tradiţiile sale folclorice, pentru avântul pe care-l cunoaşte mişcarea artistică de amatori. Aceasta a făcut ca numerosul public să fie martorul unei întreceri artistice de un remarcabil nivel artistic, să cunoască măiestria interpretativă a unor autentici artişti, a căror artă îşi pierde originea în negura vremurilor. De fapt, nota dominantă a fazei judeţene de la Sărmaşu a constituit-o autenticitatea şi originalitatea interpretărilor, linia simplă, nestilizată a dansurilor şi cintecelor cu care cei mai mulţi dintre participanţi s-au prezentat pe scenă. Am putut astfel admira dansurile executate de formaţiile artistice ale căminelor culturale din Singer şi Chimitelnic, din Dîmbu şi Bichiş, interpretate chiar dacă nu la cel mai înalt nivel artistic, dar aşa cum le-au învăţat şi preluat ei de la străbuni, aşa cum le execută duminica şi în sărbători la horele din sat. Un moment important al concursului l-a constituit şi spectacolul oferit de membrii ansamblului folcloric din Sărmaşu, care, mergînd pe aceeaşi linie de valorificare a unor vechi şi frumoase tradiţii, au oferit celor prezenţi momente de intensă emoţie artistică, atît prin frumuse ION CIURDARU (Continuare în pag. a 2-a) Premiera filmului „RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT“ Buletinul meteorologic săptămînal Avind in vedere situaţia barică ce s-a stabilit atît in ţara noastră cit şi în cea mai mare parte a continentului, avem destule temeiuri să presupunem că IN ZILELE CARE URMEAZĂ vremea va continua să se menţină pe făgaşul primăvăratec pe care a pornit. Datorită înseninărilor mai persistente, mai ales noaptea, temperaturile cele mai scăzute vor mai cobori dimineaţa pînă aproape de zero grade, dar ziua mercurul termometrelor va urca pînă la 16— 17 grade, ceea ce va crea în continuare condiţii favorabile desfăşurării lucrărilor agricole de primăvară. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş 0 SĂRITURĂ SPECTACULOASĂ Ca o panteră se întinde Solyom pentru a apăra, cît e de lungă şi de inaltă poarta echipei sale. El a fost unul dintre cei mai buni oameni ai echipei tîrgumureşene. La una dintre intervenţiile sale curajoase, Solyom s-a accidentat şi în ultimele minute buturile A.S.A. au fost apărate de Bay, care nu a avut însă probleme deosebite de rezolvat. '.sîVAÎ'ril'-.U ''. 7.7.. M'.‘- y Vacanţa s-a terminat, începînd de ieri, la toate şcolile generale şi licee, s-au reluat cursurile. Solistele de muzică populară Mărioara și Mariana Hulpe din comuna Sărmașu interpretînd un duet vocal. De la un amator de statistici am aflat că în, şi din gara C.F.R. şi autogara din Tg.-Mureş, sosesc şi respectiv pleacă în diferite direcţii, într-o singură zi, între orele 5 şi 24, mai mult de 400 de trenuri şi autobuze de călători. Aşadar, un tren sau un autobuz la fiecare trei minute. Ba, chiar mai des. Şi, cu unele excepţii, toate pleacă sau sosesc după un orar dinainte stabilit. Dar, ferească sfînta să trebuiască să contezi pe promptitudinea autobuzelor întreprinderii comunale, în speţă a celor de pe linia 1, pentru a ajunge la o anumită oră la gară, că rămîi şi de... căruţă. Despre inconsecvenţa şi raritatea cu care circulă autobuzele de pe linia 1 (cînd în şir indian, cînd niciunul pe parcursul a zeci de minute), autobuze care constituie principalul mijloc de transport in comun între gară şi cele mai populate artere ale oraşului, s-au mai făcut, ce-i drept, atâtea sesizări. Conducerea întreprinderii însă „n-aude, nu vede...“. După cum vă spuneam, în şi din gările municipiului Tg.-Mureş sosesc şi pleacă zilnic peste 400 de autobuze şi trenuri de călători. Ele duc, sau aduc, zilnic, mii şi mii de călători, în acelaşi timp pasageri, cu predilecţie ai autobuzelor de pe linia 1. Dar ce păcat că nici unul dintre conducătorii întreprinderii comunale tîrgumureşene nu e amator de statistici ! O. HOSSU P. S. Nişte tăbliţe proaspăt vopsite, aplicate pe stîlpii din staţii, purtînd inscripţia: „Intervalul de timp a autobuzelor în circulaţie“ (ortografia aparţine autorilor), îi „asigură“, negru pe alb, pe cei ce şi-au pierdut răbdarea aşteptînd, că autobuzele de pe linia 1 circulă la intervale de cîte 4 minute unul faţă de celălalt. Să mai spună cineva că tovarăşii de la întreprinderea comunală nu au umor! Pagina a 3-a SPORT 1