Steaua Roşie, iunie 1969 (Anul 20, nr. 128-152)

1969-06-01 / nr. 128

In ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile poporului nostru au fost îndrep­tate spre înfăptuirea amplului program sta­bilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţe­lor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi socia­le a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd preve­deri superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a IN­DUSTRIEI în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a pre­văzut în cincinal pentru aceşti trei ani, rea­­lizîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producţia industrială a anu­lui 1968 este mai mare decât cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri impor­tante de producţie, iar în cele care au rol esen­ţial pentru progresul întregii economii na­ţionale — energia electrică, metalurgia, con­strucţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansam­blul industriei. In anul 1968, producţia de energie electri­că a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decât la începutul cinci­nalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al econo­miei. Valorificând la un nivel mai înalt im­portante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută ni­velul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mar­e mă­sură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creştere a producţiei indus­triei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracte­ristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. AGRICULTURA a înregistrat, de aseme­­progrese simţitoare în creşterea şi vi­­sificarea producţiei, punînd mai larg în □are avantajele formelor socialiste de or­oare şi rezervele existente în această ţa­ră. Deşi condiţiile climatice nefavorabile au permis realizarea integrală a produc­­ii agricole planificate pe 1968, totuşi în­ioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie hală agricolă care a depăşit limita supe­­r­ă prevăzută în cincinal pentru aceşti cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se no­te de consum ale populaţiei, aproviziona­­industriei cu materii prime şi disponibi­li pentru export. Comparativ cu anii 1963 965 s-au obţinut producţii superioare 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la â la legume şi 31,35 la sută la sfecla de zr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o den­­tare continuă au cunoscut transporturile, strucţiile şi celelalte ramuri ale produc­­materiale, care au contribuit la progre­­multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării est asigurată prin înfăptuirea unui susţi- PROGRAM DE INVESTIŢII. In anii în 1968, în economia naţională s-au in­tit din fondurile centralizate ale statului ■a 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decât s-a prevăzut — ceea ce depă­şeşte volumul investiţiilor realizate în întrea­ga perioadă 1950—1960. Corespunzător orien­tărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndrep­tată spre ramurile producţiei materiale, în­deosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de inves­tiţii, în primii trei ani ai cincinalului au in­trat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiin­ţifice şi social-culturale, s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dez­voltate, în industrie şi alte ramuri neagri­­cole s-au creat aproape o jumătate de mi­lion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creş­terea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramu­rile, creşterea nivelului de pregătire şi a ex­perienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ŞI CREŞTEREA ACUMULĂRILOR BĂNEŞTI. O mare însemnătate pentru ridicarea efici­enţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuieli­lor de producţie, sporirea rentabilităţii — acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din eco­nomie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui pre­văzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei indus­triale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile internaţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mon­dială a muncii. Ritmul mediu anual de creş­tere a COMERŢULUI EXTERIOR a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută; a sporit ponderea produselor industriale în ex­portul ţării. S-au dezvoltat continuu rela­ţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, au fost extinse, totodată, legăturile economice cu al­te ţări. Realizările obţinute în industrie şi agri­cultură, în toate ramurile producţiei mate­riale se oglindesc sintetic în dinamica VE­NITULUI NAŢIONAL, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pen­tru acumulare, să se asigure resursele ne­cesare CREŞTERII SISTEMATICE A NIVE­LULUI DE TRAI. Incepînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sis­tem de salarizare pînă în prezent s-a apli­cat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. In cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi social culturală, astfel ca în 1970 toţi sala­riaţii să beneficieze de salarii majorate. Pen­sia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de produc­ţie- bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au cres­cut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind, alături de creşterea venitu­rilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învăţămîntului, cul­turii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159.000 de apartamente, au fost luate măsuri pentru diversificarea con­strucţiilor de locuinţe şi sprijinirea popu­laţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, dato­rită faptului că veniturile sectoarelor respecti­ve nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca NIVELUL SALARIULUI REAL să sporească pînă la sfîrşitul cincinalului cu cca. 23 la su­tă, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în Directivele Congresului al IX- lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la CREŞTEREA VENI­TURILOR REALE ALE ŢĂRĂNIMII. Pe baza programului stabilit de Congre­sul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de apli­care un complex de măsuri privind ÎMBU­NĂTĂŢIREA CONTINUA A ORGANIZĂRII SOCIETĂŢII NOASTRE, PERFECŢIONA­REA CONDUCERII ŞI PLANIFICĂRII ECO­NOMIEI NAŢIONALE, în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, via­ţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru stimu­larea iniţiativei maselor de oameni ai mun­cii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în pri­mele luni ale anului 1969 evidenţiază că pla­nul pe acest an se înfăptuieşte în bune con­­diţiuni. Oamenii muncii, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, desfă­şoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al par­tidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, mo­toare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automati­zare, maşini şi utilaje pentru industria me­talurgică, industria materialelor de construc­ţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm me­diu anual de 10,6—11,6 la sută să se reali­zeze peste limita superioară. Rezultatele ob­ţinute pînă în prezent arată că este pe de­plin posibil ca ritmurile şi proporţiile dez­voltării economiei, principalele nivele ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se des­prinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri, în unele cazuri investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întârzierilor în elabo­rarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contractarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucra­rea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrea­ză încă sub nivelul parametrilor tehnico-eco­­nomici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro­­lemnoase, unele produse din industria ali­mentară, realizările sunt sub prevederile cin­cinalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje; ele au influenţat negativ ritmicitatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii, în multe întreprin­deri, cheltuielile materiale sunt ridicate, ren­tabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca între­prinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate mă­surile pentru eliminarea acestor lipsuri, pen­tru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activi­tăţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărâmul dezvoltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi susţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi în­sufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, in­telectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul pro­gresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nos­tru înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărât să asigure con­strucţia victorioasă a socialismului şi comu­nismului în patria noastră. PROIECT IRECTIVELE CONGRESULUI Al X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROHAN privind pionul cincinal pe anii 1971 -1973 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei nationale pe perioada 1970-1990 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 128 (3.483) Duminică, 1 iunie 1969 8 pagini, 30 bani ŞTIRI de peste hotare Pagina a 7-a : NESTEMATELE folclorice — oglindă vie a spi­ritualităţii poporului nostru Pagina a 8-a: t. Obiectivele şi sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naţionale în perioada 1971—1980 Partidul Comunist Român pune în cen­trul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folo­sirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a în­tregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceas­ta va avea o importanţă hotărâtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea mul­tilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre co­munism, pentru creşterea contribuţiei Ro­mâniei la întărirea sistemului mondial so­cialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. Obiectivele şi sarcinile principale ale dez­voltării economice pe perioada 1971—1980 sunt următoarele: 1. Continuarea susţinută a industrializă­rii ţării, creşterea aportului industriei — ra­mură conducătoare a economiei la sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor productive şi de consum interne, la extin­derea cooperării şi schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea mai ac­tivă a ţării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbu­nătăţirea structurii sale, creşterea accentua­tă a unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehni­ce a forţei de muncă, ridicarea productivi­tăţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai in­tens industria electrotehnică şi electronică, producţia elementelor de automatizar­e, fa­bricaţia de maşini-unelte de înaltă tehnici­tate, de utilaje tehnologice şi instalaţii com­plexe, în concordanţă cu cerinţele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbună­tăţită structura producţiei de metal, punin­­du-se accent pe creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extin­derii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizionarea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creş­terea resurselor de export. Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico­­organizatorică a unităţilor cooperatiste. 3.­­ înfăptuirea unui program susţinut de investiţii, în scopul extinderii şi perfec­ţionării bazei tehnico-materiale a societăţii, sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de in­vestiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dez­voltarea producţiei materiale. O deosebită atenţie se va acorda reducerii duratei de execuţie a lucrărilor, scăderii ponderii con­strucţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economice a investiţiilor, obţinerii unui spor cît mai mare de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repar­tizării teritoriale a forţelor de producţie. 4.­­ Promovarea largă a progresului teh­nic în economia naţională, extinderea proce­selor tehnologice avansate, introducerea teh­nicii electronice de calcul în producţie şi gestiune, indicarea calităţii produselor şi asi­milarea de noi produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La soluţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o contribuţie sporită trebuie să aducă cercetarea ştiinţi­fică, activitatea de concepţie proprie. 5. — Ridicarea în ritm susţinut a produc­tivităţii muncii în toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării şi moderni­zării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raţionalizării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi. 6. — Creşterea permanentă a eficienţei economice — factor hotărîtor al dinamismu­lui economic — trebuie să stea la baza în­tregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie ac­celerată viteza de rotaţie a fondurilor mate­riale şi băneşti, să se intensifice preocuparea pentru folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de producţie, pentru economi­sirea fondurilor materiale, reducerea preţu­lui de cost şi creşterea rentabilităţii. 7.­­ Dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vede­rea satisfacerii cerinţelor crescânde de mun­citori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingineri şi cadre cu studii superioare, ce­rinţe determinate de progresul economic şi social al ţării, se vor crea condiţii pentru ri­dicarea nivelului general de cultură al popu­laţiei. 8.­­ Extinderea relaţiilor de colaborare economică internaţională, dezvoltarea comer­ţului exterior, îmbunătăţirea structurii aces­tuia şi ridicarea eficienţei sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în pro­ducţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor economice în­tre state. Dezvoltind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, Ro­mânia va extinde totodată relaţiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internaţio­nală socialistă a muncii şi la diviziunea mon­dială. 9. — Ridicarea continuă a bunăstării po­porului — ţelul suprem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru. Calea princi­pală de creştere a nivelului de trai o va con­stitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a repartiţiei socia­liste după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport raţional şi echitabil în­tre veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcţia de lo­cuinţe, se va extinde baza materială a în­­văţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii (Continuare in pag. a 2-a)

Next