Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)
1969-07-01 / nr. 153
la MMI amil ♦ 2 milioane ouă peste plan ♦ Ultimul obiectiv dat în funcţiune O dată cu dezbaterea cifrelor de plan, colectivul uneia din cele mai moderne unităţi agricole de tip industrial — Combinatul avicol din Ungheni — s-a angajat să sporească producţia pe măsura condiţiilor create, a bazei tehnice-materiale puse la dispoziţie. Cuvântul da, a fost respectat. Acum, cînd se face bilanţul primului semestru — ne informează dr. Ştefan Demény, directorul unităţii — colectivul nostru raportează cu mîndrie că a reuşit să realizeze şi să depăşească angajamentele luate pe întreg anul. Antrenaţi într-o pasionantă întrecere socialistă în cinstea marilor evenimente ce se apropie, cel de-al X-lea Congres al P.C.R. şi a XXV-a aniversare a eliberării patriei, muncitorii, tehnicienii şi specialiştii acestei unităţi au reuşit să realizeze planul semestrial cu 20 de zile mai devreme. Pină la 30 iunie, combinatul a realizat o producţie globală de aproape 20 milioane ouă, din care 2 milioane reprezintă depăşirea peste prevederile planului. De remarcat este faptul că această producţie s-a obţinut cu cheltuieli de producţie sub cele planificate. Aceasta o demonstrează şi beneficiile realizate pe primele 6 luni din acest an. Faţă de 5,5 milioane lei planificat s-au realizat beneficii ce depăşesc 8,5 milioane lei. Realizarea peste plan a 3 milioane lei beneficii se datoreşte aplicării unor soluţii tehnice adecvate care au dus la economisirea de furaje o dată cu creşterea producţiei de ouă şi a sporului de creştere în greutate. Este demn de menţionat că toate cele 4 ferme a 1e combinatului şi-au realizat şi depăşit atît plănul producţiei de ouă cit şi cel de beneficii. Cele mai bune rezultate s-au obţinut insă în fermele 4 şi 1, conduse de Iuliu Stroie şi dr. Constantin Cucui. O dată cu încheierea primului semestru, la Combinatul din Ungheni a avut loc un alt eveniment important: constructorul a dat în folosinţă la termen, ultimul obiectiv din planul de dezvoltare a acestui obiectiv. Este vorba de moderna staţie de sortare a ouălor. Prin aceasta se creează noi posibilităţi pentru sporirea producţiei destinată exportului şi reducerea cheltuielilor de producţie prin mecanizarea completă a operaţiunii de sortare. Faţă de 6 milioane ouă cit s-au livrat în prima jumătate a anului la export, în a doua jumătate a anului cantitatea se va dubla. Dezbătând Tezele şi documentele celui de-al X-leea Congres al P.C.R. colectivul combinatului şi-a suplimentat angajamentul luat la începutul anului şi s-a declarat pe deplin de acord cu perspectivele ce se prevăd acestei moderne unităţi în viitorul cincinal. In viitorul cincinal se prevede ca acest combinat să-şi sporească producţia de 2,5 ori. Faţă de 40 milioane ouă cite se produc în prezent anual, în viitorul cincinal producţia va spori la 100 milioane ouă, revenind circa 1.000 ouă de fiecare locuitor al municipiului Tîrgu-Mureş. De remarcat este faptul că acest spor de producţie se va realiza în acelaşi spaţiu construit, schimbîndu-se doar tehnologia de producţie prin creşterea păsărilor în baterii suprapuse. TRAIAN GABOR Măsuri eficace pentru apărarea recoltei de incendiu Campania de recoltare a cerealelor păioase se apropie. Pentru ca strîngerea acestora să fie făcută fără nici un risc sunt necesare unele măsuri care să protejeze producţia, întrucât la Întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Tg.Mureş au fost luate asemenea măsuri, ne-am adresat tov. Iszlai Ştefan, inginerul-şef al acestei unităţi, s olicitîndu-l să ne răspundă la cîteva întrebări. — Ce măsuri aţi luat pentru preintimpinarea incendiilor in campania de vară? — In primul rind, am pregătit parcul de maşini care vor lua parte în campania de recoltat-treierat atît din punct de vedere tehnic, pentru a corespunde tuturor cerinţelor in exploatare, cit şi din punct de vedere a normelor P.C.I. In al doilea rind, în urma executării reparaţiilor planificate la utilaje, cu ocazia recepţiilor făcute, pe lingă asigurarea minimelor tehnice, am urmărit in mod deosebit acele părţi active care în condiţii de exploatare pot produce diferite încălziri care să cauzeze aprinderea materialelor combustibile şi inflamabile în procesul tehnologic al maşinilor. Astfel, s-a făcut reglarea corectă a lagărelor de la axul oscilant al combinei, a scuturătorului de paie, a aparatului de tăiere precum şi la alte organe ale maşinilor unde este pericol de a se produce temperaturi ridicate. In ceea ce priveşte pregătirea tractoarelor care vor lucra în agregat cu maşinile agricole — combine, batoze şi prese de balotat paie — s-a verificat starea tehnică a acestora. Ele au fost echipate cu parascintei. O atenţie importantă a fost acordată şi sistemului de alimentare a tractoarelor, urmărindu-se eliminarea tuturor pierderilor de carburanţi şi lubrifianţi, prin scurgeri sau alte cazuri. — In ce constă instruirea mecanizatorilor privind folosirea maşinilor în campania agricolă de vară? — Dată fiind răspunderea mare ce o au mecanizatorii în timpul lucrului, fără îndoială că instruirii i s-a acordat o deosebită atenţie. Aceasta s-a axat mai ales pe respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, atît în timpul recoltării cit şi în timpul treieratului cerealelor. Menţionez că instructajele au fost făcute în colaborare cu organele P.C.I. ale M.A.I. la întreprindere, precum şi la toate secţiile de mecanizare din raza noastră de activitate. Cu ocazia instruirii s-au prelucrat şi apoi seminarizat instrucţinile Consiliului Superior al Agriculturii privind regulile P.C.I. în timpul recoltatului. De asemenea, prin sondaje s-a efectuat un control pentru a se depista pregătirea teoretică şi practică a mecanizatorilor privind cunoaşterea regulilor de pază contra incendiilor. Totodată, s-a făcut şi o demonstraţie practică în legătură cu folosirea şi mînuirea aparatelor de stins incendiul aflate în dotarea secţiilor. Toate aceste măsuri ce au fost luate la I.M.A. Tg.-Mureş, ca şi respectarea lor în totalitate, constituie o datorie pentru toate I.M.A., I.A.S. şi C.A.P. din judeţul Mureş, asigurând totodată buna desfăşurare a lucrărilor in campania de recoltare şi de treierie a cerealelor păioase din actuala campanie agricolă de vară. Interviu realizat de Lt. colonel ILIE ŢAMBREA de la Grupul de pompieri al judeţului Mureş Convenţie româno sovietică privind desfiinţarea vizelor pentru călătorii In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia intre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit. [Prin această Convenţie se lărgeşte cadrul călătoriilor fără vize dintre cele două ţări. (Agerpres) Ascensiunea in timp şi spaţiu poartă desigur amprenta transformatoare, novatoare a noului contemporan. Din cele mai îndepărtate timpuri străzile au constituit locul de comunicaţie, de întilnire sau chiar al romanticelor serenade, de unde cântecele de amor răsunau pină la geamul frumoaselor amoreze de altădată. Azi, în concepţia modernă a dezvoltării urbane, străzile ocupă un loc de seamă în munca proiectanţilor , a edililor. In oraşul Tîrgu-Mureş străzile refăcute în ultimii ani acordă un spaţiu lărgit circulaţiei intense a autovehiculelor şi trotuare largi pentru pietoni. Acest lucru stă şi în atenţia dezvoltării de perspectivă a tuturor oraşelor şi comunelor din judeţ. Oraşul Tîrgu-Mureş e recunoscut de mult timp pentru curăţenia străzilor sale. Este o tradiţie care s-a încetăţenit. Aspectul străzilor de azi dovedeşte că aceasta este dusă mai departeAcest lucru nu exclude faptul că pe ici-colo nu simt încă neglijenţe, care prin poziţia cetăţenilor ar putea fi înlăturate. Bunăoară, un simplu bilet de autobuz aruncat pe trotuarul din staţie, sau în plin centrul oraşului constituie un lucru banal la prima vedere. Nimeni nu-i dă importanţă. Atunci ne punem fireasca întrebare: dar cînd se aruncă cu zecile şi chiar cu sutele? Strada Colentina, locul de încrucişare al autobuzelor de pe diferite linii, privită la orele de vîrf de circulaţie doar din simplă curiozitate, îţi dă impresia unui maidan. „Fluturaşii de hârtie“ zboară dintr-o parte in alta a străzii fără a deranja pe trecători. S-a uitat oare care este rostul coşurilor montate în acest scop? Nu. Cu siguranţă că nu, însă unii neglijează cea mai simplă îndatorire cetăţenească — curăţenia. Cetăţeanul I.S., surprins în momentul cînd arunca în iarba din parc o hîrtie mototolită, ne-a spus : „Nu mai am timp să fug pină la coş fiindcă scap autobuzul". — Tot aşa procedaţi şi acasă? — Ei bine, acasă am grijă să păstrez curăţenia. Acasă toate sînt la locul lor, curate, îngrijite. Strada e însă a tuturor și pe I. S. nu-1 interesează. Un fel de a gindi foarte curios: să fie oare o slăbiciune de moment? Ar fi de spus unele lucruri in legătură cu încărcătura din autocamioane. Uneori ele fiind defectuos încărcate, avînd caroseria defectă, pierd o parte din materialele transportate Astfel, cimentul, mortarul, nisipul sau molozul lasă adevărate cfre pe arterele de circulaţie. Nu e de neglijat nici aspectul trotuarelor din faţa unor blocuri — ne relatează S. Minor. Unii colocatari de la etajele superioare iau strada drept un loc unde pot să scuture în voie lenjeria sau chiar să arunce cu nemiluita diferite obiecte devenite inutile. O situaţie cu totul necorespunzătoare am întilnit la blocul necăsătoriţilor din cartierul 7 Noiembrie aparţinător de C.I.A. Tîrgu-Mureş. Vecinii se plîng că burlacii aruncă tot felul de lucruri şi obiecte nefolositoare în curţile lor. De ce? Nu există oare coşuri pentru aceste obiecte? Strada aparţine în exclusivitate pietonilor şi nu poate fi transformată în maidan. Există străzi care după ce au fost săpate în lung şi în lat pentru montarea diferitelor conducte, au rămas desfundate. Grămezi de pămint, gropi, moloz fac circulaţia imposibilă. Astfel de străzi sunt Ialomiţei, Caragiale, Piaţa Armatei şi altele. Una din laturile vitale ale gospodăririi, în sensul cel mai larg al cuvîntului, este menţinerea curăţeniei, ţinutei civilizate a unui oraş. Strada reprezintă un fragment din viaţa noastră, un colţ al peisajului citadin în care ne trăim orele de meditaţie, de odihnă, de muncă. O stradă prost îngrijită, prefăcută în depozit de butoaie şi lăzi, cu garduri rupte şi prăbuşite, cu trotuare năpădite de moloz şi bălării, o stradă fără copaci şi fără fiori, fără bănci, fără faţade curate produce o atmosferă care te întristează. In cazuri din acestea ne întrebăm în ce constă contribuţia comitetelor de locatari, a comitetelor de femei, a deputaţilor care în multe locuri nu prea îşi fac simţit aportul şi nu se preocupă de buna prezentare a străzii, de înlăturarea unor aspecte dăunătoare, de înfrumuseţare şi salubritate. O observaţie pe care o poate face oricine este ineditul cartierelor moderne, grija pentru confort, civilizaţie, circulaţie lesnicioasă. Situaţii similare sunt şi în centrele oraşelor din judeţul nostru. Nu acelaşi lucru se petrece la periferie. la Tîrgu-Mureş de exemplu, joia, cînd este zi de trrg. pe străzile Voinicenilor, Agricultorilor, Remetea, Ciucului etc., sunt expuse în faţa caselor diferite ,,articole“ : mobilier, haine vechi, încălţăminte, ţevi, butoaie etc. Şi duminica dimineaţa, străzile menţionate se transformă in adevărate bazare. Căruţe şi cărucioare de la cele mai simple la cele mai complicate (unele chiar pe 8 roţi, pentru a rezista la greutate) însoţesc pe gălăgioşii negustori ambulanţi care se duc la piaţa de vechituri să-şi vindă „marfa“. Ca şi joia, la porţile caselor sunt scoase „tonete improvizate“ cu obiectele de prisos destinate vinzării. Acestea dau străzilor un aspect urât. Pe alte străzi ale cartierelor mărginaşe sunt întâlnite situaţii de-a dreptul supărătoare. Cetăţenii care şi-au săpat şanţul din faţa casei aruncă pâmîntul in mijlocul drumului şi totodată gunoaie, cioburi şi sticle, table. Un exemplu elocvent îl constituie străzile laterale care duc de la Podeni la rîul Mureş Tîrgu-Mureş, in special strada Cooperativei al cărei deputat este tovarăşul Mureşan. Nu fac excepţie nici străzile de la periferiile municipiului Sighişoara, oraşelor Reghin şi Luduş. La Tîrnăveni edilii au găsit soluţii pentru care merită toată lauda. Pe străzi domneşte curăţenia. Garduri metalice executate cu mult gust pe care sunt instalate zeci şi chiar sute de ghivece — din lemn — cu flori dau un aspect foarte frumos. Aşa am dori să fie toate străzile din oraşele judeţului nostru. Edilii au de spus un cuvânt in această problemă. AUREL DAN TEOFIL TANASESCU Mima suim . v■ ■ Dki turnul de comandă al noului aeroport din Tg.-Mureș. (Foto: V. MOLDOVAN)) A început recoltarea orzului Recoltarea orzului a început şi în judeţul nostru. Prima unitate care a trecut la executarea acestei lucrări a fost COOPERATIVA AGRICOLA din GĂIEŞTI situată pe valea Nirajului. Pină acum recoltatul s-a făcut pe 20 ha. Timpul ploios care s-a menţinut in cursul lunii iunie a influenţat asupra datei începerii secerişului, întirziind faţă de anul trecut declanşarea acestei lucrări cu o săptămînă. In 1968 recoltarea orzului a început la 24 iunie la C.A.P. CHEŢAN. La 25 iunie la I.A.S. IERNLIT se lucra de zor cu 24 combine fiind recoltate pină la acea dată peste 150 ha cultivate cu orz. Cu tot timpul schimbător care persistă, lucrătorii ogoarelor din judeţul nostru sunt hotăriţi să ia toate măsurile pentru a stringe recolta la timp şi fără pierderi. p . krI. 1 IxemmnoavidTirul unui vechi percei folcloric Duminică, 29 iunie. Şaeşul , sat din apropierea municipiului Sighişoara, îşi primeşte musafirii la o veche petrecere a populaţiei săseşti din această localitate: „Serbarea cununei de flori“, sau cum ii spun localnicii „Blumenkronenfest“. De pe văile Tirnavelor şi Hirtibaeiului au venit,in apropierea bătrinelor ziduri ale vechii biserici fortificate, ţărani cooperatori şi intelectuali ai satelor, excursionişti din ţară şi chiar de peste hotare. Se reinnoadă find unei uitate tradiţii folclorice — frumos obicei despre care ţăranul cooperator Micier Martin ne spune că îl ştie de la bunici şi străbunici şi că el marchează evenimentul eliberării satului de sub jugul asupritor al grofului — moment petrecut în timpul revoluţiei din anul 1848. De la alţi doi bătrîni ai satului: Schuster Martin şi Schuller Martin aflăm amănunte despre ceremonialul petrecerii: feciorul ales in fruntea tineretului din sat, pe timp de un an, nu poate lipsi de la nici o manifestare mai de seamă: baluri, maialuri, nunţi. El se îngrijeşte şi de pregătirea serbării, iar in ziua în care aceasta are loc nimic nu se face fără ştirea lui. Cind musafirii satului, locuitori din Criş, Beşa, Vulcan, Apold, Albeşti, Hendorf şi-au ocupat locurile anume rezervate, fanfara conduce la locul serbării perechile reprezentînd toate generaţiile, frumos îmbrăcate in portul popular specific. Salutîndu-i pe cei prezenţi, învăţătond Binder Martin, directorul căminului cultural, dă „startul“ serbării: un cintec de vară in interpretarea corului de copii; o trecere în revistă a costumelor populare; un joc vesel in jurul celui mai mic stilp în vîrftl căruia este prinsă cununa din frunze de stejar . . Abia acum tractoristul Schuller Adolf — considerat un sat ca cel mai „bătrîn" dintre feciori, dă „poruncă“ să înceapă dansul. Mai întîi fetele cu feciorii. Apoi un dans al nevestelor condus de Depner Ecaterina, urmat de cel mai emoţionant şi mult aşteptat moment al serbării: urcarea pe stilpi. Cel mai mic este „escaladat“ de pionierul Schiffth Horst, iar cel mai mare deţinând Binder Gheorghe. De sus de tot, in aplauzele mulţimii, cei doi poartă un dialog .. . spiritual cu spectatorii. Intr-un fel de proză rimată se prezintă viaţa satului, felul cum merge treaba in cooperativa agricolă de producţie, cum învaţă elevii şi cum se ocupă de problemele şcolii şi ale satului cadrele didactice, intelectualii. Unele replici stîrnesc risuri şi tot cu zimbetul pe buze se satirizează şi lipsurile care mai există in gospodărirea şi înfrumuseţarea satului, a comunei. Cei doi „oratori“ primesc răsplata ostenelii chiar acolo sus: turte, colaci, o sticlă din cel mai bun vin. — Serbarea noastră — ne spune directorul Liceului nr. 2 din Sighişoara, prof■ Wellmann Hans Mihael , preşedintele “Consiliuluijudeţean Mureş ,al oamenilor muncii de naţionalitate germană, a cîştigat anul acesta in amploare. „Cununa de flori“ o închinăm atit celui de-al X-lea Congres al partidului şi împlinirii unui sfert de veac de la eliberare, cit şi apropiatului sezon al recoltării roadelor pămîntului ION VULCAN 120 de ani de la moartea lui GÁBOR ÁRON, luptător în revoluţia din Transilvania de la 1848 Revoluţiile europene ale anilor 1848—1849, indiferent de spaţiul în care au avut loc, au fost mişcări populare conduse de burghezie împotriva „vechiului regim”. In acest concert revoluţionar care, cu mici excepţii, a cuprins Întreaga Europă se includ, alături de lupta iobagilor români şi mişcările secuilor din Transilvania care aveau în fruntea lor pe Gábor Aron. Gábor Aron s-a născut în satul Breţan, la 27 noiembrie 1814. In 1828 se înscrie la gimnaziul (colegiu) din Miercurea Ciuc orientindu-se spre ştiinţele pozitive — matematică, geometrie, fizică. Face armata la Budapesta, la artilerie. După terminarea stagiului militar face cîteva călătorii în Austria şi Cehoslovacia. Ajunge şi in Moldova unde se căsătoreşte cu o româncă. Considerînd că va fi nevoie de el în Transilvania se întoarce împreună cu soţia din Moldova. Strâbătînd Imperiul Habsburgic, Gábor Aron a avut ocazia să vadă şi să priceapă frământările maselor, dorinţa de libertate şi independenţă a popoarelor oprimate. Om cu o vastă cultură şi cu un simţ practic revoluţionar deosebit, va intra în viitoarea luptelor din anii 1848— 1849. Participă la o adunare publică în zilele de 16—17 octombrie 1848 ţinută in secuime, iar la 23 noiembrie la adunarea de la Sf. Gheorghe unde îşi asumă răspunderea că ..vor fi tunuri“. Împreună cu Kiss János încep fabricarea tunurilor şi in trei zile reuşesc să termine două. Important este că Gábor Aron şi colaboratorii săi reuşesc să înjghebeze o armată proprie în rîndul căreia vor intra mulţi români, armată cu care mai tîrziu va participa alături de generalul Bem împotriva armatelor imperiale venite să înăbuşe revoluţia. Datorită politicii de învrăjbire a curţii vieneze care folosea cu dibăcie promisiunile demagogice, o parte din armata lui Gábor Aron încheie un armistiţiu cu reprezentantul Austriei, Heydte. Datorită însă influenţei lui Gábor Aron, care respinge acest armistiţiu, mulţi combatanţi se întorc la oastea lui. După sosirea lui Bem in Tirgu- Mureş, Gábor Aron ,cu oastea sa se ataşează acestuia şi participă la luptă. In bătălia de la Ozun va cădea eroic Gábor Aron. Ceva mai tîrziu, în iulie 1849, va cădea în lupta de lingă Sighişoara şi Petőfi. Evenimentele învolburate din anii 1848—1849, cu rezultate fatale atît pentru revoluţia maghiară cit şi pentru cea a românilor transilvăneni, au demonstrat, prin dramatismul lor, necesitatea istorică imperioasă a luptei comune, frăţeşti împotriva exploatării şi asupririi sociale şi naţionale. Alături de alţi revoluţionari maghiari ca Petőfi Sándor, Táncsics Mihály, Teleki László şi alţii, Gábor Aron a militat pentru această înţelegere văzind unica soluţie a propăşirii. Marele vis al eliberării naţionale şi sociale, indiferent de limba pe care o vorbesc, al oamenilor de pe aceste meleaguri s-a înfăptuit plenar în anii regimului socialist. Credem că este cel mai pios omagiu ce se poate aduce celor căzuţi in acele vremuri şi în altele care au urmat animaţi de spiritul dreptăţii sociale. Beneficiari ai acestor vise împlinite, aducem recunoştinţa noastră marilor bărbaţi luptători printre care se află şi Gábor Aron N. N. HERDEAN FAZA INTERJUDEŢEANĂ (Urmare din pag. 1) caldă şi duioasă, cind, limpede ca cristalul a lui Gheorghe Mureşan şi Bordi Aranka, de la Casa de cultură a sindicatelor din Tirgu• Mureş. . « •»La aceeaşi" înaltă " Temperatură artistică s-au prezentat şi corul de cameră al Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş, grupul vocal al Casei de cultură din Sighişoara, distinse printr-o mare omogenitate şi fineţe a interpretării, precum şi multe alte formaţii artistice, solişti vocali şi instrumentişti pe care nu ne îngăduie spaţiul să-i amintim, dar care fac cinste, în mod egal, mişcării artistice de la noi. întrecerea artistica de la Mediaş a dovedit încă o dată înaltul nivel şi bogatele rezerve de nestemate artistice *existente pe tpeţpa*gi&ne MBPefemei lottare -şâifkluise de secole, intr-o strinsă unitate frăţească, români, maghiari, germani şi că reprezentanţii artei noastre populare ne vor reprezenta cu cinste şi în alte confruntări de asemenea prestigiu. Adunarea populară de la Sărmaşu (Urmare din pag. 1) teren. De asemenea, în vederea creşterii eficienţei sectorului zootehnic din C.A.P., ar fi deosebit de util să se treacă la specializarea fermelor zootehnice, pentru ca acestea să nu se ocupe cu de toate, ci să se specializeze în creşterea bovinelor sau îngrăşarea lor, in creşterea ovinelor sau păsărilor. Membrii cooperatori din Sărmaşu sunt întrutotul de acord cu Tezele şi proiectul de Directive şi nu vor precupeţi nimic pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din aceste documente. Vorbind despre importanţa Tezelor şi proiectului de Directive. IOAN SUCHT, responsabilului sectorului I.G.C.L., IOAN BANU, responsabilul depozitului „Combustibilul" au subliniat, de asemenea, adeziunea şi aprobarea deplină faţă de politica partidului şi statului, hotărirea colectivelor de muncă în mijlocul cărora îşi desfăşoară activitatea de a munci cu elan pentru întimpinarea marilor evenimente cu noi şi importante succese in muncă. In încheierea adunării, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi deplina lor adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului. STEAUA ROSIE PAGINA II X FABRICA DE CONFECŢII (Urmare din pag. 1) volumul mare de beneficii obţinut, s-a putut recupera în scurt timp valoarea integrală a investiţiei, iar întreprinderea şi-a atins parametrii proiectaţi încă din primele luni de funcţionare. Pornind de la ideea că articolele de confecţii trebuie să fie mereu în pas cu cerinţele consumatorilor, să satisfacă exigenţele cele mai mari de gust şi de modă, acordăm o importanţă deosebită muncii de creaţie. Pătrunşi de înalta responsabilitate pentru creşterea continuă a competitivităţii produselor de confecţii, creatorii fabricii noastre au realizat numai în cursuri acestui an modele noi care au primit aprecieri binemeritate în rîndul consumatorilor interni şi pe piaţa externă. Continuarea cu fermitate a preocupărilor pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru ridicarea calităţii producţiei va permite întreprinderii ca în perioada viitorului cincinal să exporte aproape 60 la sută din producţia de confecţii a fabricii. Pentru realizarea acestor obiective avem o bază solidă — dorinţa nestrămutată a colectivului de a duce rezultatele la cotele cele mai înalte. Pînă în prezent întreprinderea noastră şi-a realizat sarcinile de plan la toţi indicatorii precum angajamentele luate în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea congresului partidului şi a aniversării eliberării patriei. Estimativ, în primul semestru al acestui an vom da peste plan o producţie de peste 1.200 mii lei, echivalentă cu 60.000 buc. cămăşi bărbăteşti, rezultate care vor fi superioare angajamentelor luate. Realizările pe care colectivul fabricii noastre le va raporta în cinstea celor două evenimente deosebit de importante, Congresul al X-lea al partidului și a XXV-a aniversare a eliberării patriei, vor constitui cea mai grăitoare dovadă că noi aprobăm din inimă politica partidului nostru.