Steaua Roşie, iulie 1969 (Anul 20, nr. 153-179)

1969-07-01 / nr. 153

la MMI amil ♦ 2 milioane ouă peste plan ♦ Ultimul obiectiv dat în funcţiune O dată cu dezbaterea cifrelor de plan, colectivul uneia din cele mai moderne unităţi agri­cole de tip industrial — Com­binatul avicol din Ungheni — s-a angajat să sporească pro­ducţia pe măsura condiţiilor create, a bazei tehnice-materiale puse la dispoziţie. Cuvântul da­, a fost respectat. Acum, cînd se face bilanţul primului semestru — ne infor­mează dr. Ştefan Demény, di­rectorul unităţii — colectivul nostru raportează cu mîndrie că a reuşit să realizeze şi să depă­şească angajamentele luate pe întreg anul. Antrenaţi într-o pa­sionantă întrecere socialistă în cinstea marilor evenimente ce se apropie, cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. şi a XXV-a ani­versare a eliberării patriei, mun­citorii, tehnicienii şi specialiştii acestei unităţi au reuşit să rea­lizeze planul semestrial cu 20 de zile mai devreme. Pină la 30 iunie, combinatul a realizat o producţie globală de aproape 20 milioane ouă, din care 2 mi­lioane reprezintă depăşirea pes­te prevederile planului. De re­marcat este faptul că această producţie s-a obţinut cu chel­tuieli de producţie sub cele pla­nificate. Aceasta o demonstrea­ză şi beneficiile realizate pe pri­mele 6 luni din acest an. Faţă de 5,5 milioane lei planificat s-au realizat beneficii ce depă­şesc 8,5 milioane lei. Realizarea peste plan a 3 milioane lei be­neficii se datoreşte aplicării u­­nor soluţii tehnice adecvate ca­re au dus la economisirea de furaje o dată cu creşterea pro­ducţiei de ouă şi a sporului de creştere în greutate. Este demn de menţionat că toate cele 4 ferme a 1e combinatului şi-au realizat şi depăşit atît plănul producţiei de ouă cit şi cel de beneficii. Cele mai bune rezul­tate s-au obţinut insă în fermele 4 şi 1, conduse de Iuliu Stroie şi dr. Constantin Cucui. O dată cu încheierea primu­lui semestru, la Combinatul din Ungheni a avut loc un alt eve­niment important: constructorul a dat în folosinţă la termen, ul­timul obiectiv din planul de dezvoltare a acestui obiectiv. Este vorba de moderna staţie de sortare a ouălor. Prin aceas­ta se creează noi posibilităţi pentru sporirea producţiei des­tinată exportului şi reducerea cheltuielilor de producţie prin mecanizarea completă a opera­ţiunii de sortare. Faţă de 6 mi­lioane ouă cit s-au livrat în pri­ma jumătate a anului la ex­port, în a doua jumătate a anu­lui cantitatea se va dubla. Dezbătând Tezele şi documen­tele celui de-al X-leea Congres al P.C.R. colectivul combinatu­lui şi-a suplimentat angajamen­tul luat la începutul anului şi s-a declarat pe deplin de acord cu perspectivele ce se prevăd a­­cestei moderne unităţi în viito­rul cincinal. In viitorul cincinal se preve­de ca acest combinat să-şi spo­rească producţia de 2,5 ori. Faţă de 40 milioane ouă cite se pro­duc în prezent anual, în viitorul cincinal producţia va spori la 100 milioane ouă, revenind circa 1.000 ouă de fiecare locuitor al municipiului Tîrgu-Mureş. De remarcat este faptul că acest spor de producţie se va realiza în acelaşi spaţiu construit, schimbîndu-se doar tehnologia de producţie prin creşterea pă­sărilor în baterii suprapuse. TRAI­AN GABOR Măsuri eficace pentru apărarea recoltei de incendiu Campania de recoltare a cereale­lor păioase se apropie. Pentru ca strîngerea acestora să fie făcută fără nici un risc sunt necesare une­le măsuri care să protejeze produc­ţia, întrucât la Întreprinderea pen­tru mecanizarea agriculturii Tg.­­Mureş au fost luate asemenea mă­suri, ne-am adresat tov. Iszlai Şte­fan, inginerul-şef al acestei unităţi, s olicitîndu-l să ne răspundă la cî­­teva întrebări. — Ce măsuri aţi luat pentru pre­­intimpinarea incendiilor in campa­nia de vară­? — In primul rind, am pregătit parcul de maşini care vor lua par­te în campania de recoltat-treierat atît din punct de vedere tehnic, pentru a corespunde tuturor cerin­ţelor in exploatare, cit şi din punct de vedere a normelor P.C.I. In al doilea rind, în urma executării re­paraţiilor planificate la utilaje, cu ocazia recepţiilor făcute, pe lingă asigurarea minimelor tehnice, am urmărit in mod deosebit acele părţi active care în condiţii de exploa­tare pot produce diferite încălziri care să cauzeze aprinderea mate­rialelor combustibile şi inflamabile în procesul tehnologic al maşini­lor. Astfel, s-a făcut reglarea co­rectă a lagărelor de la axul osci­lant al combinei, a scuturătorului de paie, a aparatului de tăiere pre­cum şi la alte organe ale maşini­lor unde este pericol de a se pro­duce temperaturi ridicate. In ceea ce priveşte pregătirea tractoarelor care vor lucra în agre­gat cu maşinile agricole — combi­ne, batoze şi prese de balotat paie — s-a verificat starea tehnică a acestora. Ele au fost echipate cu parascintei. O atenţie importantă a fost acordată şi sistemului de ali­mentare a tractoarelor, urmărin­­du-se eliminarea tuturor pierderi­lor de carburanţi şi lubrifianţi, prin scurgeri sau alte cazuri. — In ce constă instruirea meca­nizatorilor privind folosirea maşi­nilor în campania agricolă de vară­? — Dată fiind răspunderea mare ce o au mecanizatorii în timpul lucrului, fără îndoială că instruirii i s-a acordat o deosebită atenţie. Aceasta s-a axat mai ales pe res­pectarea regulilor de prevenire a incendiilor, atît în timpul recoltă­rii cit şi în timpul treieratului ce­realelor. Menţionez că instructaje­le au fost făcute în colaborare cu organele P.C.I. ale M.A.I. la între­prindere, precum şi la toate sec­ţiile de mecanizare din raza noas­tră de activitate. Cu ocazia instruirii s-au prelu­crat şi apoi seminarizat instrucţi­nile Consiliului Superior al Agri­culturii privind regulile P.C.I. în timpul recoltatului. De asemenea, prin sondaje s-a efectuat un con­trol pentru a se depista pregătirea teoretică şi practică a mecanizato­rilor privind cunoaşterea regulilor de pază contra incendiilor. Totoda­tă, s-a făcut şi o demonstraţie practică în legătură cu folosirea şi mînuirea aparatelor de stins in­cendiul aflate în dotarea secţiilor. Toate aceste măsuri ce au fost luate la I.M.A. Tg.-Mureş, ca şi respectarea lor în totalitate, con­stituie o datorie pentru toate I.M.A., I.A.S. şi C.A.P. din jude­ţul Mureş, asigurând totodată buna desfăşurare a lucrărilor in campa­nia de recoltare şi de treierie a cerealelor păioase din actuala campanie agricolă de vară. Interviu realizat de Lt. colonel ILIE ŢAMBREA de la Grupul de pompieri al judeţului Mureş Convenţie româno sovietică privind desfiinţarea vizelor pentru călătorii In urma tratativelor care au a­­vut loc, la 30 iunie a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia intre Gu­vernul Republicii Socialiste Româ­nia şi Guvernul Uniunii Republici­lor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru călăto­riile în interes de serviciu, turistic şi particular, precum şi în tranzit. [Prin această Convenţie se lărgeş­te cadrul călătoriilor fără vize din­tre cele două ţări. (Agerpres) Ascensiunea in timp şi spaţiu poartă desigur amprenta transfor­matoare, novatoare a noului con­temporan. Din cele mai îndepăr­tate timpuri străzile au constituit locul de comunicaţie, de întilnire sau chiar al romanticelor serenade, de unde cântecele de amor răsunau pină la geamul frumoaselor amo­reze de altădată. Azi, în concepţia modernă a dezvoltării urbane, stră­zile ocupă un loc de seamă în munca proiectanţilor , a edililor. In oraşul Tîrgu-Mureş străzile re­făcute în ultimii ani acordă un spaţiu lărgit circulaţiei intense a autovehiculelor şi trotuare largi pentru pietoni. Acest lucru stă şi în atenţia dezvoltării de pers­pectivă a tuturor oraşelor şi co­munelor din judeţ. Oraşul Tîrgu-Mureş e recunoscut de mult timp pentru curăţenia străzilor sale. Este o tradiţie care s-a încetăţenit. Aspectul străzilor de azi dovedeşte că aceasta este dusă mai departe­­Acest lucru nu exclude faptul că pe ici-colo nu simt încă neglijenţe, care prin po­ziţia cetăţenilor ar putea fi înlă­turate. Bunăoară, un simplu bilet de autobuz aruncat pe trotuarul din staţie, sau în plin centrul o­­raşului constituie un lucru banal la prima vedere. Nimeni nu-i dă importanţă. Atunci ne punem fi­reasca întrebare: dar cînd se a­­runcă cu zecile şi chiar cu sute­le? Strada Colentina, locul de în­crucişare al autobuzelor de pe diferite linii, privită la orele de vîrf de circulaţie doar din simplă curiozitate, îţi dă impresia unui maidan. „Fluturaşii de hârtie“ zboară dintr-o parte in alta a străzii fără a deranja pe trecători. S-a uitat oare care este rostul co­şurilor montate în acest scop? Nu. Cu siguranţă că nu, însă unii ne­glijează cea mai simplă îndatorire cetăţenească — curăţenia. Cetăţeanul I.S., surprins în momen­tul cînd arunca în iarba din parc o hîrtie mototolită, ne-a spus : „Nu mai am timp să fug pină la coş fiindcă scap autobuzul". — Tot aşa procedaţi şi acasă? — Ei bine, acasă am grijă să păstrez curăţenia. Acasă toate sînt la locul lor, cu­rate, îngrijite. Strada e însă a tu­turor și pe I. S. nu-1 interesează. Un fel de a gindi foarte curios: să fie oare o slăbiciune de mo­ment? Ar fi de spus unele lucruri in legătură cu încărcătura din au­tocamioane. Uneori ele fiind de­fectuos încărcate, avînd caroseria defectă, pierd o parte din mate­rialele transportate­ Astfel, ci­mentul, mortarul, nisipul sau mo­lozul lasă adevărate cfre pe arte­rele de circulaţie. Nu e de negli­jat nici aspectul trotuarelor din faţa unor blocuri — ne relatează S. Minor. Unii colocatari de la e­­tajele superioare iau strada drept un loc unde pot să scuture în voie lenjeria sau chiar să arunce cu nemiluita diferite obiecte devenite inutile. O situaţie cu totul neco­respunzătoare am întilnit la blocul necăsătoriţilor din cartierul 7 No­iembrie aparţinător de C.I.A. Tîr­gu-Mureş. Vecinii se plîng că bur­lacii aruncă tot felul de lucruri şi obiecte nefolositoare în curţile lor. De ce? Nu există oare coşuri pen­tru aceste obiecte? Strada aparţine în exclusivitate pietonilor şi nu poate fi transfor­mată în maidan. Există străzi care după ce au fost săpate în lung şi în lat pentru montarea diferitelor conducte, au rămas desfundate. Grămezi de pămint, gropi, moloz fac circulaţia imposibilă. Astfel de străzi sunt Ialomiţei, Caragiale, Piaţa Armatei şi altele. Una din laturile vitale ale gos­podăririi, în sensul cel mai larg al cuvîntului, este menţinerea curăţe­niei, ţinutei civilizate a unui oraş. Strada reprezintă un fragment din viaţa noastră, un colţ al peisaju­lui citadin în care ne trăim orele de meditaţie, de odihnă, de mun­că. O stradă prost îngrijită, prefă­cută în depozit de butoaie şi lăzi, cu garduri rupte şi prăbuşite, cu trotuare năpădite de moloz şi bă­lării, o stradă fără copaci şi fără fiori, fără bănci, fără faţade curate produce o atmosferă care te întris­tează. In cazuri din acestea ne în­trebăm în ce constă contribuţia co­mitetelor de locatari, a comitete­lor de femei, a deputaţilor care în multe locuri nu prea îşi fac simţit aportul şi nu se preocupă de buna prezentare a străzii, de înlăturarea unor aspecte dăunătoare, de în­frumuseţare şi salubritate. O ob­servaţie pe care o poate face ori­cine este ineditul cartierelor mo­derne, grija pentru confort, civili­zaţie, circulaţie lesnicioasă. Situa­ţii­ similare sunt şi în centrele o­­raşelor din judeţul nostru. Nu a­­celaşi lucru se petrece la periferie. la Tîrgu-Mureş de exemplu, joia, cîn­d este zi de trrg. pe străzile Voi­­nicenilor, Agricultorilor, Remetea, Ciucului etc., sunt expuse în faţa caselor diferite ,,articole“ : mobi­lier, haine vechi, încălţăminte, ţevi, butoaie etc. Şi duminica dimineaţa, străzile menţionate se transformă in adevărate bazare. Căruţe şi cărucioare de la cele mai simple la cele mai complicate (u­­nele chiar pe 8 roţi, pentru a re­zista la greutate) însoţesc pe gălă­gioşii negustori ambulanţi care se duc la piaţa de vechituri să-şi vindă „marfa“. Ca şi joia, la por­ţile caselor sunt scoase „tonete im­provizate“ cu obiectele de prisos destinate vinzării. Acestea dau străzilor un aspect urât. Pe alte străzi ale cartierelor mărginaşe sunt întâlnite situaţii de-a dreptul supărătoare. Cetăţe­nii care şi-au săpat şanţul din faţa casei aruncă pâmîntul in mijlo­cul drumului şi totodată gunoaie, cioburi şi sticle, table. Un ex­emplu elocvent îl constituie străzile late­rale care duc de la Podeni la rîul Mureş Tîrgu-Mureş, in special strada Cooperativei al cărei depu­tat este tovarăşul Mureşan. Nu fac excepţie nici străzile de la periferiile municipiului Sighi­şoara, oraşelor Reghin şi Luduş. La Tîrnăveni edilii au găsit so­luţii pentru care merită toată lau­da. Pe străzi domneşte curăţenia. Garduri metalice executate cu mult gust pe care sunt instalate zeci şi chiar sute de ghivece — din lemn — cu flori dau un aspect foarte frumos. Aşa am dori să fie toate străzile din oraşele judeţului nos­tru. Edilii au de spus un cuvânt in această problemă. AUREL DAN TEOFIL TANASESCU Mima suim . v■ ■ Dki turnul de comandă al noului aeroport din Tg.-Mureș. (Foto: V. MOLDOVAN)) A început recoltarea orzului Recoltarea orzului a început şi în judeţul nostru. Prima unitate care a trecut la executarea acestei lu­crări a fost COOPERATIVA AGRI­COLA din GĂIEŞTI situată pe va­lea Nirajului. Pină acum recolta­tul s-a făcut pe 20 ha. Timpul ploios care s-a menţinut in cursul lunii iunie a influenţat asupra datei începerii secerişului, întirziind faţă de anul trecut de­clanşarea acestei lucrări cu o săp­­tămînă. In 1968 recoltarea orzului a început la 24 iunie la C.A.P. CHEŢAN. La 25 iunie la I.A.S. IERNLIT se lucra de zor cu 24 combine fiind recoltate pină la acea dată peste 150 ha cultivate cu orz. Cu tot timpul schimbător care persistă, lucrătorii ogoarelor din judeţul nostru sunt hotăriţi să ia toate măsurile pentru a stringe recolta la timp şi fără pierderi. p . k­rI. 1 IxemmnoavidTirul unui vechi percei folcloric Duminică, 29 iunie. Şaeşul , sat din apropierea municipiului Sighişoara, îşi primeşte musafi­rii la o veche petrecere a popu­laţiei săseşti din această locali­tate: „Serbarea cununei de flori“, sau cum ii spun localni­cii „Blumenkronenfest“. De pe văile Tirnavelor şi Hirtibaeiu­­lui au venit,­in apropierea bă­­trinelor ziduri ale vechii biserici fortificate, ţărani cooperatori şi intelectuali ai satelor, excursio­nişti din ţară şi chiar de peste hotare. Se reinnoadă find unei uitate tradiţii folclorice — fru­mos obicei despre care ţăranul cooperator Micier Martin ne spune că îl ştie de la bunici şi străbunici şi că el marchează e­­venimentul eliberării satului de sub jugul asupritor al grofului — moment petrecut în timpul revoluţiei din anul 1848. De la alţi doi bătrîni ai satului: Schus­ter Martin şi Schuller Martin aflăm amănunte­ despre ceremo­nialul petrecerii: feciorul ales in fruntea tineretului din sat, pe timp de un an, nu poate lip­si de la nici o manifestare mai de seamă: baluri, maialuri, nunţi. El se îngrijeşte şi de pregătirea serbării, iar in ziua în care a­­ceasta are loc nimic nu se face fără ştirea lui. Cind musafirii satului, locuitori din Criş, Beşa, Vulcan, Apold, Albeşti, Hen­­dorf şi-au ocupat locurile anu­me rezervate, fanfara conduce la locul serbării perechile re­­prezentînd toate generaţiile, frumos îmbrăcate in portul popular specific. Salutîndu-i pe cei prezenţi, învăţătond Binder Martin, di­rectorul căminului cultural, dă „startul“ serbării: un cintec de vară in interpretarea corului de copii; o trecere în revistă a costumelor populare; un joc ve­sel in jurul celui mai mic stilp în vîrftl căruia este prinsă cu­nuna din frunze de stejar . . Abia acum tractoristul Schuller Adolf — considerat un sat ca cel mai „bătrîn" dintre feciori, dă „poruncă“ să înceapă dansul. Mai întîi fetele cu feciorii. Apoi un dans al nevestelor condus de Depner Ecaterina, urmat de cel mai emoţionant şi mult aş­teptat moment al serbării: urca­rea pe stilpi. Cel mai mic este „escaladat“ de pionierul Schiffth Horst, iar cel mai mare de­ţinâ­nd Binder Gheorghe. De sus de tot, in aplauzele mulţimii, cei doi poartă un dialog .. . spi­ritual cu spectatorii. Intr-un fel de proză rimată se prezintă via­ţa satului, felul cum merge trea­ba in cooperativa agricolă de producţie, cum învaţă elevii şi cum se ocupă de problemele şcolii şi ale satului cadrele di­dactice, intelectualii. Unele re­plici stîrnesc risuri şi tot cu zimbetul pe buze se satirizează şi lipsurile care mai există in gospodărirea şi înfrumuseţarea satului, a comunei. Cei doi „ora­tori“ primesc răsplata ostenelii chiar acolo sus: turte, colaci, o sticlă din cel mai bun vin. — Serbarea noastră — ne spune directorul Liceului nr. 2 din Sighişoara, prof■ Wellmann Hans Mihael , preşedintele “Consiliului­­judeţean Mureş ,al oamenilor muncii de naţionali­tate germană, a cîştigat anul acesta in amploare. „Cununa de flori“ o închinăm atit celui de-al X-lea Congres al partidu­lui şi împlinirii unui sfert de veac de la eliberare, cit şi apro­piatului sezon al recoltării roa­delor pămîntului ION VULCAN 120 de ani de la moartea lui GÁBOR ÁRON, luptător în revoluţia din Transilvania de la 1848 Revoluţiile europene ale anilor 1848—1849, indiferent de spaţiul în care au avut loc, au fost miş­cări populare conduse de burghe­zie împotriva „vechiului regim”. In acest concert revoluţionar care, cu mici excepţii, a cuprins Întreaga Europă se includ, alături de lupta iobagilor români şi mişcările se­cuilor din Transilvania care aveau în fruntea lor pe Gábor Aron. Gábor Aron s-a născut în satul Breţan, la 27 noiembrie 1814. In 1828 se înscrie la gimnaziul (co­legiu) din Miercurea Ciuc orien­­tindu-se spre ştiinţele pozitive — matematică, geometrie, fizică. Face armata la Budapesta, la artilerie. După terminarea stagiu­lui militar face cîteva călătorii în Austria şi Cehoslovacia. Ajunge şi in Moldova unde se căsătoreşte cu o româncă. Considerînd că va fi nevoie de el în Transilvania se întoarce împreună cu soţia din Moldova. Strâbătînd Imperiul Habsburgic, Gábor Aron a avut ocazia să vadă şi să priceapă frământările maselor, dorinţa de libertate şi independen­ţă a popoarelor oprimate. Om cu o vastă cultură şi cu un simţ practic revoluţionar deosebit, va intra în viitoarea luptelor din anii 1848— 1849. Participă la o adunare publi­că în zilele de 16—17 octombrie 1848 ţinută in secuime, iar la 23 noiembrie la adunarea de la Sf. Gheorghe unde îşi asumă răspun­derea că ..vor fi tunuri“. Împreună cu Kiss János încep fabricarea tu­nurilor şi in trei zile reuşesc să termine două. Important este că Gábor Aron şi colaboratorii săi reuşesc să înjghebeze o armată proprie în rîndul căreia vor intra mulţi români, armată cu care mai tîrziu va participa alături de gene­ralul Bem împotriva armatelor imperiale venite să înăbuşe revo­luţia. Datorită politicii de învrăj­bire a curţii vieneze care folosea cu dibăcie promisiunile demago­gice, o parte din armata lui Gábor Aron încheie un armistiţiu cu re­prezentantul Austriei, Heydte. Datorită însă influenţei lui Gábor Aron, care respinge acest armisti­ţiu, mulţi combatanţi se întorc la oastea lui. După sosirea lui Bem in Tirgu- Mureş, Gábor Aron ,cu oastea sa se ataşează acestuia şi participă la luptă. In bătălia de la Ozun va cădea eroic Gábor Aron. Ceva mai tîrziu, în iulie 1849, va cădea în lupta de lingă Sighişoara şi Petőfi. Evenimentele învolburate din anii 1848—1849, cu rezul­tate fatale atît pentru revolu­ţia maghiară cit şi pentru cea a românilor transilvăneni, au demon­strat, prin dramatismul lor, nece­sitatea istorică imperioasă a lup­tei comune, frăţeşti împotriva ex­ploatării şi asupririi sociale şi na­ţionale. Alături de alţi revoluţio­nari maghiari ca Petőfi Sándor, Táncsics Mihály, Teleki László şi alţii, Gábor Aron a militat pentru această înţelegere văzind unica so­luţie a propăşirii. Marele vis al eliberării naţiona­le şi sociale, indiferent de limba pe care o vorbesc, al oamenilor de pe aceste meleaguri s-a înfăptuit plenar în anii regimului socialist. Credem că este cel mai pios oma­giu ce se poate aduce celor căzuţi in acele vremuri şi în altele care au urmat animaţi de spiritul dreptăţii sociale. Beneficiari ai acestor vise împli­nite, aducem recunoştinţa noastră marilor bărbaţi luptători printre care se află şi Gábor Aron N. N. HERDEAN FAZA INTERJUDEŢEANĂ (Urmare din pag. 1) caldă şi duioasă, cind, limpede ca cristalul a lui Gheorghe Mureşan­­ şi Bordi Aranka, de la Casa de cultură a sindicatelor din Tirgu­­• Mureş. . « •»­La aceeaşi" înaltă " Temperatură artistică s-au prezentat şi corul de cameră al Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş, gru­pul vocal al Casei de cultură din Sighişoara, distinse printr-o mare omogenitate şi fineţe a interpre­tării, precum şi multe alte for­maţii artistice, solişti vocali şi instrumentişti pe care nu ne în­găduie spaţiul să-i amintim, dar care fac cinste, în mod egal, miş­cării artistice de la noi. întrecerea artistica de la Me­diaş a dovedit încă o dată înaltul nivel şi bogatele rezerve de neste­mate artistice *existente pe tpeţpa­­*gi&n­e MBPefemei lot­tare -şâifklu­ise de secole, intr-o strinsă unitate frăţească, români, maghiari, ger­mani şi că reprezentanţii artei noastre populare ne vor reprezenta cu cinste şi în alte confruntări de asemenea prestigiu. Adunarea populară de la Sărmaşu (Urmare din pag. 1) teren. De asemenea, în vederea creşterii eficienţei sectorului zoo­tehnic din C.A.P., ar fi deosebit de util să se treacă la specializarea fermelor zootehnice, pentru ca a­­cestea să nu se ocupe cu de toate, ci să se specializeze în creşterea bovinelor sau îngrăşarea lor, in creşterea ovinelor sau păsărilor. Membrii cooperatori din Sărmaşu sunt întrutotul de acord cu Tezele şi proiectul de Directive şi nu vor precupeţi nimic pentru înfăptui­rea sarcinilor ce le revin din aceste documente. Vorbind despre importanţa Te­zelor şi proiectului de Directive. IOAN SUCHT, responsabilului sec­torului I.G.C.L., IOAN BANU, res­ponsabilul depozitului „Combusti­bilul" au subliniat, de asemenea, adeziunea­ şi aprobarea deplină faţă de politica partidului şi statu­lui, hotărirea colectivelor de muncă în mijlocul cărora îşi desfăşoară ac­tivitatea de a munci cu elan pentru întimpinarea marilor evenimente cu noi şi importante succese in muncă. In încheierea adunării, partici­panţii au adresat o telegramă Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi deplina lor adeziune faţă de politica in­ternă şi externă a partidului. STEAUA ROSIE PAGINA II X FABRICA DE CONFECŢII (Urmare din pag. 1) volumul mare de beneficii obţi­nut, s-a putut recupera în scurt timp valoarea integrală a inves­tiţiei, iar întreprinderea şi-a a­­tins parametrii proiectaţi încă din primele luni de funcţionare. Pornind de la ideea că arti­colele de confecţii trebuie să fie mereu în pas cu cerinţele con­sumatorilor, să satisfacă exigen­ţele cele mai mari de gust şi de modă, acordăm o importanţă deosebită muncii de creaţie. Pă­trunşi de înalta responsabilitate pentru creşterea continuă a competitivităţii produselor de confecţii, creatorii fabricii noas­tre au realizat numai în cursuri acestui an modele noi care au primit aprecieri binemeritate în rîndul consumatorilor interni şi pe piaţa externă. Continuarea cu fermitate a preocupărilor pentru perfecţionarea activităţii economice, pentru ridicarea ca­lităţii producţiei va permite în­treprinderii ca în perioada vii­torului cincinal să exporte a­­proape 60 la sută din producţia de confecţii a fabricii. Pentru realizarea acestor obiective a­­vem o bază solidă — dorinţa nestrămutată a colectivului de a duce rezultatele la cotele cele mai înalte. Pînă în prezent întreprinde­rea noastră şi-a realizat sarci­nile de plan la toţi indicatorii precum­­ angajamentele luate în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea congresu­lui partidului şi a aniversării eliberării patriei. Estimativ, în primul semestru al acestui an vom da peste plan o producţie de peste 1.200 mii lei, echiva­lentă cu 60.000 buc. cămăşi băr­băteşti, rezultate care vor fi su­perioare angajamentelor luate. Realizările pe care colectivul fabricii noastre le va raporta în cinstea celor două evenimente deosebit de importante, Congre­sul al X-lea al partidului și a XXV-a aniversare a eliberării patriei, vor constitui cea mai grăitoare dovadă că noi apro­băm din inimă politica partidu­lui nostru.

Next