Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-01 / nr. 232

——— La începutul noului an universitar Prof. dr. docent şt. PUSKÁS GHEORGHE profesor universitar emerit rectorul Institutului de medicină şi farmacie Deschiderea noului an universitar este un eveniment deosebit pentru studenţii şi cadrele didactice din oraşul Tg—Mureş. întregul nostru popor a sărbătorit nu de mult cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei noastre şi tot în această perioadă a avut loc cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, care ne-a preocu­pat pe noi toţi, tineri şi vîrstnici, arătîndu-ne perspectivele lumi­noase ale dezvoltării patriei privind toate domeniile vieţii sociale. Documentele Congresului au stabilit şi au precizat obiectivele şi în­datoririle invăţămîntului în general şi ale învăţămîntului superior în special, luind în considerare nivelul actual al societăţii noastre socia­liste şi perspectivele evoluţiei sale. Invăţămintul din ţara noastră se încadrează in politica partidului şi statului nostru, care are ca ţel suprem ridicarea continuă a bunăstării poporului, spre satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale cetăţenilor, pentru asigurarea unui trai prosper şi fericit. Acest ţel suprem se realizează prin dez­voltarea economiei naţionale, pe acest fundament trainic, dezvol­­tîndu-se celelalte sectoare ale vieţii sociale. Invăţămintul medical din ţara noastră continuă tradiţiile şcolii medicale româneşti. Prin activitatea unor mari înaintaşi ca Mari­­nescu, Cantacuzino, Babeş, Danielopolu, figuri proeminente ale vieţii medicale internaţionale, şcoala medicală românească a contribuit la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific medical naţional şi internaţional. Perfecţionarea acestui învăţămînt insă este o problemă centrală pen­tru noi, datorită faptului că suntem­ martorii unei revoluţii ştiinţifice şi tehnice pe plan mondial care, desigur, are o înrîurire şi asupra ştiinţelor medicale. Noile descoperiri care au apărut in biologie, chi­mie şi fizică au dat o orientare nouă şi medicinei. In acest sens folo­sirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne, deter­mină schimbări esenţiale şi în pregătirea specialiştilor de înaltă cali­ficare, a medicilor şi farmaciştilor, care au datoria de a apăra sănă­tatea oamenilor din patria noastră. Pentru realizarea sarcinilor noas­tre pe baza indicaţiilor partidului nostru, şi în invăţămintul medical au fost stabilite şi aplicate noi planuri de învăţămint, mai raţionale decit cele anterioare. In anii care urmează rolul nostru primordial este de a perfecţiona conţinutul cursurilor noastre, şi a instrui stu­denţii pentru practica medicală. Noi trebuie să ne îndreptăm atenţia spre ceea ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomanda ca o sarcină principală: „asigurarea unei strinse legături între şcoală şi viaţă, intre şcoală şi nevoile practicii“. Atît cadrele didactice, cit şi studenţii, şi cei care intră in acest an universitar în institutul nostru, trebuie să cunoască pro­blemele cele mai importante ale ocrotirii sănătăţii. Atenţia noastră trebuie să fie dirijată spre aceste probleme, ca invăţămintul nostru să fie strins legat de aceste probleme, ca studentul, din prima zi de învăţămînt, să ştie că învaţă pentru a rezolva problemele vieţii, pro­blemele practice ale medicinii. Şi din acest punct de vedere Docu­mentele Congresului al X-lea sunt deosebit de importante, fiindcă s-a stabilit orientarea, soluţiile principale, căile şi metodele pentru rezolvarea problemelor esenţiale ale ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră. Creşterea duratei medii de viaţă, cu schimbările conse­cutive ale structurii, pe grupe de vîrstă a populaţiei, ne obligă să punem un accent mai mare pe prevenirea îmbolnăvirilor. Medicina unei ţări socialiste, medicina modernă trebuie să aibă un caracter profilactic. Creşterea considerabilă a sporului natural al populaţiei a ridicat multe probleme privind ocrotirea mamei şi copilului. Bolile cardio-vasculare, cancerul, bolile profesionale, afecţiunile sistemului nervos au devenit probleme mari de sănătate publică, o dată cu schimbarea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi cu creşterea duratei medii de viaţă. Noi trebuie să pregătim medici şi farmacişti care să fie la înălţimea obligaţiilor lor, pentru a soluţiona toate problemele de sănătate ale tuturor grupelor de vîrstă, de la cea mai tinără la cea mai înaintată, cu atît mai mult cu cit în statul nostru socialist întreaga populaţie are dreptul la asistenţa medicală larg accesibilă şi calificată. Străduinţa noastră permanentă, a cadrelor didactice, va fi ca stu­dentul să fie înzestrat cu toate cunoştinţele teoretice şi practice ne­cesare soluţionării obiectivelor arătate. Dar noi mai avem şi obliga­ţia de a folosi rolul formativ şi educativ de care dispune în general invăţămintul nostru superior, pentru a da studenţilor o educaţie politică, civică şi etică, aşa incit, pe lingă o pregătire profesională temeinică, să aibă şi o orientare ideologică şi o cultură generală co­respunzătoare. Medicul şi farmacistul societăţii socialiste trebuie să aibă devotament faţă de profesia aleasă, trebuie să fie conştiincios şi să fie pătruns de un profund spirit de umanitate faţă de om, faţă de oamenii bolnavi. Sunt convins că personalul didactic şi toţi studenţii au înţeles rolul şi obligaţiile lor, iar prin munca noastră comună, asiduă, zi de zi, prin rezultatele concrete vom demonstra ataşamentul ne­mărginit faţă de popor, faţă de încercatul nostru conducător, Par­tidul Comunist Român. ' 'I^ííTít'siî8s & a i mmá m * tM « I : Sä >$'> 1 M&g&ífI&á&iÖÉ Ieri in fața Institutului de medicină și farmacie. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SĂ NE îngrijim ca lipsa terenurilor eliberate sa de devină o frâna în calea insamîntarilor Cu fiecare zi ce trece, in raidu­rile noastre, avem tot mai multe dovezi ale interesului conducerilor cooperativelor agricole, mecaniza­torilor şi specialiştilor pentru gră­birea însăminţărilor. O serie de cooperative agricole (Breaza, Beica, Călugăreni şi altele) criticate în raidurile noastre pentru unele defi­cienţe, au asigurat pe parcurs mă­suri tehnice şi organizatorice care le-au înlesnit rezultate ce le-au pla­sat în scurtă vreme în rîndurile unităţilor fruntaşe. Aprecierea generală pe care o putem face, este că peste tot exis­tă incă mari posibilităţi pentru îmbunătăţirea ritmului la elibera­rea terenurilor, la pregătirea şi însămînţarea lor. Dacă în momen­t­.■■■ tul de faţă eliberarea terenului nu este peste tot o frînă în calea in­­sămînţărilor, aceasta se datoreşte in bună parte faptului că pină a­­cum s-a insăminţat in terenuri e­­liberate şi pregătite din vreme. O analiză mai atentă in cooperativele vizitate, ne a pus in faţă perspec­tiva, din păcate foarte apropiată, cind cele mai multe unităţi vor avea de înfruntat greutăţile prici­­nuite de lipsa terenurilor eliberate. Aceasta pentru că nu s-au depus eforturile necesare la recoltarea şi eliberarea cu precădere a terenu­rilor care urmează să fie pregăti- te şi însămînţate cu grîu. Din te­renurile ocupate cu porumb foarte puţin, sunt eliberate la­­ această dată. In plus se înregistrează un ritm foarte scăzut la recoltarea şi eliminarea terenului de cartofi, sfeclă de zahăr, tutun şi trifoi de sămînţă, culturi după care se va însămînţa cea mai mare parte din griul de toamnă. SEMAFOARELE INDICA CALE LIBERA SEMĂNATULUI Constatarea am făcut-o la C.A.P. Deal (preşedinte Fü­löp Francisc, inginer Vaier Câmpean). Aici au fost însămînţate pină acum 100 de hectare cu orz şi 200 de ha cu grîu. In ziua raidului nostru, 29 septembrie, am putut intilni la se­mănat 5 maşini. Apreciem acest lu­cru şi îi adăugăm faptul cel mai îmbucurător şi anume acela de a fi constatat că semănatul are cale liberă pină în ultima zi. — Pentru săptămina în curs, ne spune inginerul, toate cele 5 ma­şini de semănat vor putea lucra nestînjenit, astfel că in 4 octom­brie vom avea insăminţate 400 de hectare cu griu. Cu forţele de care dispunem, in acest interval putem asigura pregătirea terenului în aşa fel ca întreaga suprafaţă de 580 ha cu grîu să fie însămînţată in e­­poca optimă. Am văzut în citeva locuri calita­tea lucrărilor, eforturile ce se fac pentru fertilizare, am văzut tarla­le în care culturile sunt deja răsă­rite. Dacă totul va merge la fel de bine şi în continuare, înseamnă că nu va lipsi nimic ca în anul vi­itor să se obţină o producţie cum nu s-a mai obţinut pină acum. LIPSA SE­MINTEI A ŢINUT PE LOC SEMĂNATUL Cooperativa agricolă din Mica (preşedinte Szakás Ştefan, inginer Mircea Petru), unitate care trebuie să insămînţeze în această toamnă 300 de hectare cu griu, nu avea la data de 27 septembrie nici un bob semănat, iar în data de 29 septembrie doar 20 de hectare. Semănatul a fost ţinut pe loc de lipsa seminţelor. Cooperativa a a­­flat destul de tîrziu că seminţele proprii nu corespund pentru în­­sămînţare. La această întîrziere se adaugă şi timpul pierdut pentru asigurarea schimbului. Care este perspectiva? Ni se spune că nu vor exista totuşi probleme. Ne-ar bucura acest lucru. Aflăm insă că mai sunt 170 de hectare de pe care nu s-a ridicat recolta, care vor cere în continuare un mare volum de muncă pentru eliberarea lor, pentru arat, discuit şi semă­nat. O bună parte din forţe vor fi însă absorbite de pregătirea tere­nurilor în care arăturile n-au fost discuite imediat şi acum pregăti­rea patului germinativ cere 3—4 discuiii. Să adăugăm la toate a­­cestea ritmul destul de lent in care se face eliberarea terenurilor şi vom vedea că situaţia nu este de loc simplă, că pină la termi­narea semănatului vor exista des­tule probleme şi încă nu din cele mai simple. Din suprafaţa de 22 ha cartofi numai 5 ha au fost eli­berate, iar sfecla de zahăr s-a re­coltat de pe numai 23 ha din 70. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3 a) La cooperativa agricolă din Vin­ători, brigada lui Ioan Coman lu­crează cu multă atenţie la recoltarea şi sortarea cartofilor. Pină ,acum producția ce se realizează este de peste 13.000 kg la ha. Cut timpul pe trepte de sticlă ! Sunt momente din viaţa generaţiilor pe lingă care a trecut tim­pul, urcînd prin ani, fără să lase urme in vreo carte de istorie, deşi ele au marcat au­tentice trepte într-o lungă tradiţie. Din strălucirea lor ca izvoare de mindrie, me­reu prelungite, amplifi­cate şi împrospătate, ne vom opri la citeva cote luminoase aparţi­­nînd biografiei unei fa­­­­brici şi unei colectivi­tăţi. Se deschide pentru noi cartea memoriei, cartea de onoare a sti­clarilor din Tîrnăveni. Invitaţi pentru a-i răsfoi paginile sunt ingi­nerii Iosif Irimie, direc­tor şi Inocenţiu Blăjan. Ing. Irimie,­­ cu 40 de ani în urmă, se fă­cea prezentă pentru prima oară în viaţa e­­conomică. Fabrica de geamuri din Tîrnăveni. Animaţi de o însetată dorinţă pentru afirma­rea talentului lor crea­tor, sticlarii de pe Tir­­nava Mică au şi înscris apoi la scurt timp, în acelaşi an, o primă pa­gină de mindrie în is­toria întreprinderii: realizarea pentru întîia oară în România a gea­mului laminat. Importanţa acestui moment de pionierat este şi mai bine subli­niată adăugind că gea­mul turnat sau laminat produs aici se fabrică intr-o gamă largă de culori, în mai multe sortimente. Cel orna­mentat, de exemplu, s-a realizat încă de atunci în 26 de modele şi cu calităţi ce l-au făcut a­­preciat în faţa specia­liştilor din ţară şi de peste hotare. Ing. Blăjan: — Tre­­cînd la un alt an ajun­gem la o altă treaptă, la un nou debut al fa­bricii noastre. 1929. Pentru prima dată s-a realizat atunci geamul tras, atît de necesar în construcţii şi în aproa­pe toate domeniile de activitate. Ing. Irimie: — Mă gîndeam, cit vorbea co­legul Blăjan, la anul 1930. Se semnează a­­tunci certificatul de naştere al pieselor pre­sate produse în mai multe sortimente, care de la bun început au stîrnit interesul şi soli­citările constructorilor. In acelaşi an, iniţiativa şi priceperea înaintaşi­lor noştri din fabrică fac să fie produse pri­mele serii de sticlărie suflată. Ing. Blăjan: — Aş propune, pentru a face economie de timp în discuţia ce o avem, să trecem peste ani şi mo­­mente nu lipsite de semnificaţie şi să ajun­gem în timp mai aproa­pe de noi. Rep.: — De acord- Şi ce aveţi în vedere, la ce sînteţi tentaţi să vă opriţi? Ing. Blăjan: — La anul 1960, cind în fa­brica noastră se reali­zează geamul şlefuit pe ȘTEFAN NEAGU (Continuare în pag.­­ 3) în dezbaterea Consiliului popular municipal Consiliul popular al municipiului Tîrgu-Mureş a examinat, într-o re­centă sesiune, problema aprovizio­nării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare şi industriale. Ra­portul comitetului executiv, pre­zentat de tovarăşul Zoltán Kiss, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, ca şi dezbate­rile care au avut loc în cadrul se­siunii, au scos in evidenţă că în primele opt luni ale acestui an uni­tăţile comerciale din Tîrgu-Mureş au vindut populaţiei mărfuri in valoare de circa 492 milioane lei. In comparaţie cu anul precedent, s-au înregistrat creşteri substanţia­le atît în desfacerea produselor ali­mentare, cit şi a celor nealimenta­re. De pildă, în unităţile aparţi­­nînd de O­C.L. Alimentara, volu­mul vînzărilor a crescut cu 7,2 mi­lioane lei, sporuri mai însemnate înregistrîndu-se la: făină albă şi specialităţi — de 53 la sută; con­serve de carne — 49 la sută; ouă — 13 la sută; unt — 12 la sută; brînzeturi — 9 la sută; lapte — 7,2 la sută. Realizări însemnate a obţi­nut şi O.C.L. Produse industriale care, în perioada analizată, şi-a în­deplinit planul în proporţie de 100,38 la sută. In comparaţie cu pe­rioada corespunzătoare a anului trecut, volumul vînzărilor a sporit la aparate de radio — cu 500 bu­căţi; la maşini de spălat rufe — cu 100 bucăţi; la mobilă — cu 1,3 milioane lei; la tricotaje — cu 1,2 milioane lei. Sesiunea a apreciat, ca un fapt pozitiv, preocuparea întreprinderi­lor şi organizaţiilor comerciale pen­tru completarea fondului de marfă obţinut prin repartiţie, prin identi­ficarea unor noi surse de aprovi­zionare şi prin extinderea raportu­rilor directe cu diferiţi producători. Prin cumpărări directe s-au obţi­nut, de pildă, mărfuri alimentare in valoare de peste 1,2 milioane Iei, constînd mai ales din preparate şi semipreparate de carne, legume, fructe, drojdie etc. Tot prin achi­ziţii directe, în afara repartiţiilor, s-au obţinut produse industriale în valoare de peste 10 milioane lei, din care aproape 7 milioane în sec­torul textile-încălţăminte-Relevînd succesele obţinute în dezvoltarea comerţului, în aprovi­zionarea populaţiei municipiului cu produse alimentare şi industria­le, participanţii la sesiune au ana­lizat în spirit critic activitatea în­treprinderilor comerciale, semna­lînd carenţele, lipsurile ce s-au constatat în diferite verigi şi sec­toare ale vieţii comerciale. Deşi in sectorul­ produselor in­dustriale (nealimentare) planul glo­bal pe opt luni a fost îndeplinit, în diferite perioade au existat goluri în aprovizionarea populaţiei cu de­tergenţi, produse din hîrtie, sobe şi reşouri aragaz, vase din tablă emailată, servicii de masă din por­ţelan şi faianţă, tacîmuri inoxida­bile, lenjerie de pat, tricotaje din bumbac etc. întreprinderile co­merciale cu amănuntul şi cu ridi­cata trebuie să fie mai operative în adoptarea structurii fondului de marfă în raport cu cerinţele pieţii, în completarea lui cu articole spe­cifice fiecărui sezon. In raport s-a criticat, de pildă, faptul că în tri­mestrul II s-au oferit, în sectorul confecţii, uniforme şcolare în va­loare de 12 milioane lei, deşi sezo­nul optim de desfacere pentru a­­ceste mărfuri este trimestrul III. De altfel, referindu-se la asigura­rea uniformelor şi rechizitelor şco­lare în preajma deschiderii noului an de învăţămînt, deputata Soly­­mosi Berta a relevat, ca o expe­rienţă pozitivă, organizarea desfa­cerii acestora — intr-un sortiment bogat şi variat — atît în magazi­nele de specialitate cit şi în cadrul unor puncte mobile amplasate în diferite zone ale oraşului. Totuşi au existat „goluri" în aproviziona­rea cu unele sortimente de caiete, cu hîrtie albastră, cu tricouri de gimnastică, chiloţi sport de culoa­re neagră etc. Participanţii la sesiune au anali­zat cu spirit de răspundere situa­ţia aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare. După cum am arătat, la numeroase măr­­furi alimentare desfacerile au cres­cut simţitor. In schimb, alte pro­duse (came, mălai, lapte praf, conserve de carne, brînzeturi, mie­re de albine, sare de lămîie, marga­­rină), nu s-au găsit în cantităţi su­ficiente. S-au semnalat „goluri" şi în aprovizionarea cu preparate de came, crenvurşti, cîrnaţi de porc, salam de vară şi alte sortimente, care au lipsit din magazine zile întregi, mai ales în trimestrele II şi III. S-au adus critici, în această privinţă, industriei cărnii care nu şi-a respectat în întregime obliga­ţiile contractuale. Organizaţiile co­merciale n-au respectat cu consec­venţă îndrumările Comitetului exe­cutiv privind procurarea de produ­se de la Complexul avicol Ungheni, din apropierea oraşului, n-au son­dat cu spirit de răspundere posi­bilităţile existente pentru îmbună­tăţirea aprovizionării populaţiei cu carne, ouă, preparate de carne. Aprovizionarea oraşului cu pîi­­ne se desfăşoară, în general, în mod normal, cu excepţia zilelor de sîmbătă şi luni, cind pîinea ajunge uneori la magazinele de desfacere cu o vechime de peste 20 de ore, ceea ce provoacă nemulţumirea cumpărătorilor. Calitatea pîinii in­termediare este uneori nesatisfăcă­toare După cum au subliniat mai mulţi deputaţi, lipsa unei fabrici moderne de pîine se resimte tot mai acut. Capacităţile existente in cadrul întreprinderii de morărit şi panificaţie nu acoperă necesarul zilnic, în continuă creştere. Consiliul popular municipal a acordat o atenţie deosebită situaţiei aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe, problemă importantă mai ales acum, în sezonul de toamnă­­iarnă. In acest sector s-au manifes-ST. NECANIŢCHI (Continuare in pag. a 3 a) Tîrgu-Mureş:­­ romanii PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ] RURRO Astă-seară la ora 20 gongul va bate de trei ori şi cortina de pluş roşu a Palatului culturii din Tg..Mureş se va ridica din nou, pentru a marca începutul celei de-a 24-a stagiuni a Tea­­trului de stat. Pentru acest emoţionant mo­ment festiv, artiştii mureşeni au ales cea mai recentă reali­zare a lor, valoroasa şi incîntă­­toarea comedie istorică a lui Al. Popescu, „Croitorii cei mari din Valahia“. Plasîndu-şi acţiunea într-un trecut de legendă şi baladă, îmbinînd datele istorice cu fic­­ţiunea, realul cu zborul înaripat al fanteziei, piesa aceasta­­— premiată la Concursul de dra­maturgie din anul 1968 — ne vorbeşte de permanenţa poporu­lui român pe aceste meleaguri străbune, de tradiţiile profunde ale spiritualităţii româneşti, de inteligenţa, vitejia, luciditatea politică şi înaltul sentiment al responsabilităţii de care au dat dovadă, de-a lungul veacurilor, toţi ctitorii acestei ţări, toţi cei chemaţi de istorie să croias­că poporului român, prin ne­guri şi furtuni, drumul spre luminosul prezent. Spectacolul — pus in scenă de regizorul bucureştean­­Mihai Dimiu — îmbină in mod armo­nios gravitatea filozofică şi hi­morul subtil, prin interpretarea de bună calitate artistică a u­­nui valoros colectiv actoricesc din care fac parte, printre alţii: Maya Indrieş, Mihai Gingu­­lescu, Eugen Mercus, Ştefan Ei­­leanu, Victor Ştrengaru­, Cazi­­mir Tănase. Scenă din spectacol cu Maya Indrieş şi Mihai Gingulescu. (Fotó: I. MARX) s ts s VN r Is it ASTĂZI (1 OCTOMBRIE) IN JURUL OREI 12,00, POS­­TURILE NOASTRE DE RA­­DIO SI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, ÎN DIRECT, MITINGUL CE VA AVEA LOC ÎN CAPITALA CU O­CAZIA DESCHIDERII NOI LUI AN UNIVERSITAR 1969—1970. Anul XXL Nr. 232 (3.587) Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani Sezonul de pescuit în Deltă In incintele piscicole amena­jate din Delta Dunării a început sezonul pescuitului. In citeva zi­le, de la Stipoc, Calica, Sarm­a­­suf şi Perişor au fost expediate spre centrele de desfacere circa 100.000 kg de peşte proaspăt, în special crap. Anul acesta, su-­­prafaţa pepinierelor piscicole din Delta Dunării a fost mărită­ cu încă 368 ha, producţia medie de peşte ajungind la 1.040 kg la­ hectar, cu aproape 200 kg mai mare decit anul trecut. (Agerpres) 220 HECTARE DE PARCURI ŞI ZONE VERZI Municipiul Tîrgu Mureş dispu­ne în prezent de aproape 220 hectare de parcuri şi zone verzi, dintre care 19,4 hectare au fost amenajate în cursul acestui an. încă două cifre concludente: ce­tăţenii oraşului au plantat, în pri­mele opt luni ale anului, 38.030 de pomi şi arbori ornamentali şi peste 37 km de garduri vii. TIMPUL PROBABIL. Vreme schimbătoare, cu cerul temporar acoperit, local va ploua. Tempe­ratura ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 6—10 gra­de, maximele intre 14—18 gra­de. Vint potrivit din vest.

Next