Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-01 / nr. 232
——— La începutul noului an universitar Prof. dr. docent şt. PUSKÁS GHEORGHE profesor universitar emerit rectorul Institutului de medicină şi farmacie Deschiderea noului an universitar este un eveniment deosebit pentru studenţii şi cadrele didactice din oraşul Tg—Mureş. întregul nostru popor a sărbătorit nu de mult cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei noastre şi tot în această perioadă a avut loc cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, care ne-a preocupat pe noi toţi, tineri şi vîrstnici, arătîndu-ne perspectivele luminoase ale dezvoltării patriei privind toate domeniile vieţii sociale. Documentele Congresului au stabilit şi au precizat obiectivele şi îndatoririle invăţămîntului în general şi ale învăţămîntului superior în special, luind în considerare nivelul actual al societăţii noastre socialiste şi perspectivele evoluţiei sale. Invăţămintul din ţara noastră se încadrează in politica partidului şi statului nostru, care are ca ţel suprem ridicarea continuă a bunăstării poporului, spre satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale cetăţenilor, pentru asigurarea unui trai prosper şi fericit. Acest ţel suprem se realizează prin dezvoltarea economiei naţionale, pe acest fundament trainic, dezvoltîndu-se celelalte sectoare ale vieţii sociale. Invăţămintul medical din ţara noastră continuă tradiţiile şcolii medicale româneşti. Prin activitatea unor mari înaintaşi ca Marinescu, Cantacuzino, Babeş, Danielopolu, figuri proeminente ale vieţii medicale internaţionale, şcoala medicală românească a contribuit la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific medical naţional şi internaţional. Perfecţionarea acestui învăţămînt insă este o problemă centrală pentru noi, datorită faptului că suntem martorii unei revoluţii ştiinţifice şi tehnice pe plan mondial care, desigur, are o înrîurire şi asupra ştiinţelor medicale. Noile descoperiri care au apărut in biologie, chimie şi fizică au dat o orientare nouă şi medicinei. In acest sens folosirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne, determină schimbări esenţiale şi în pregătirea specialiştilor de înaltă calificare, a medicilor şi farmaciştilor, care au datoria de a apăra sănătatea oamenilor din patria noastră. Pentru realizarea sarcinilor noastre pe baza indicaţiilor partidului nostru, şi în invăţămintul medical au fost stabilite şi aplicate noi planuri de învăţămint, mai raţionale decit cele anterioare. In anii care urmează rolul nostru primordial este de a perfecţiona conţinutul cursurilor noastre, şi a instrui studenţii pentru practica medicală. Noi trebuie să ne îndreptăm atenţia spre ceea ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomanda ca o sarcină principală: „asigurarea unei strinse legături între şcoală şi viaţă, intre şcoală şi nevoile practicii“. Atît cadrele didactice, cit şi studenţii, şi cei care intră in acest an universitar în institutul nostru, trebuie să cunoască problemele cele mai importante ale ocrotirii sănătăţii. Atenţia noastră trebuie să fie dirijată spre aceste probleme, ca invăţămintul nostru să fie strins legat de aceste probleme, ca studentul, din prima zi de învăţămînt, să ştie că învaţă pentru a rezolva problemele vieţii, problemele practice ale medicinii. Şi din acest punct de vedere Documentele Congresului al X-lea sunt deosebit de importante, fiindcă s-a stabilit orientarea, soluţiile principale, căile şi metodele pentru rezolvarea problemelor esenţiale ale ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră. Creşterea duratei medii de viaţă, cu schimbările consecutive ale structurii, pe grupe de vîrstă a populaţiei, ne obligă să punem un accent mai mare pe prevenirea îmbolnăvirilor. Medicina unei ţări socialiste, medicina modernă trebuie să aibă un caracter profilactic. Creşterea considerabilă a sporului natural al populaţiei a ridicat multe probleme privind ocrotirea mamei şi copilului. Bolile cardio-vasculare, cancerul, bolile profesionale, afecţiunile sistemului nervos au devenit probleme mari de sănătate publică, o dată cu schimbarea condiţiilor de viaţă şi de muncă şi cu creşterea duratei medii de viaţă. Noi trebuie să pregătim medici şi farmacişti care să fie la înălţimea obligaţiilor lor, pentru a soluţiona toate problemele de sănătate ale tuturor grupelor de vîrstă, de la cea mai tinără la cea mai înaintată, cu atît mai mult cu cit în statul nostru socialist întreaga populaţie are dreptul la asistenţa medicală larg accesibilă şi calificată. Străduinţa noastră permanentă, a cadrelor didactice, va fi ca studentul să fie înzestrat cu toate cunoştinţele teoretice şi practice necesare soluţionării obiectivelor arătate. Dar noi mai avem şi obligaţia de a folosi rolul formativ şi educativ de care dispune în general invăţămintul nostru superior, pentru a da studenţilor o educaţie politică, civică şi etică, aşa incit, pe lingă o pregătire profesională temeinică, să aibă şi o orientare ideologică şi o cultură generală corespunzătoare. Medicul şi farmacistul societăţii socialiste trebuie să aibă devotament faţă de profesia aleasă, trebuie să fie conştiincios şi să fie pătruns de un profund spirit de umanitate faţă de om, faţă de oamenii bolnavi. Sunt convins că personalul didactic şi toţi studenţii au înţeles rolul şi obligaţiile lor, iar prin munca noastră comună, asiduă, zi de zi, prin rezultatele concrete vom demonstra ataşamentul nemărginit faţă de popor, faţă de încercatul nostru conducător, Partidul Comunist Român. ' 'I^ííTít'siî8s & a i mmá m * tM « I : Sä >$'> 1 M&g&ífI&á&iÖÉ Ieri in fața Institutului de medicină și farmacie. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SĂ NE îngrijim ca lipsa terenurilor eliberate sa de devină o frâna în calea insamîntarilor Cu fiecare zi ce trece, in raidurile noastre, avem tot mai multe dovezi ale interesului conducerilor cooperativelor agricole, mecanizatorilor şi specialiştilor pentru grăbirea însăminţărilor. O serie de cooperative agricole (Breaza, Beica, Călugăreni şi altele) criticate în raidurile noastre pentru unele deficienţe, au asigurat pe parcurs măsuri tehnice şi organizatorice care le-au înlesnit rezultate ce le-au plasat în scurtă vreme în rîndurile unităţilor fruntaşe. Aprecierea generală pe care o putem face, este că peste tot există incă mari posibilităţi pentru îmbunătăţirea ritmului la eliberarea terenurilor, la pregătirea şi însămînţarea lor. Dacă în moment.■■■ tul de faţă eliberarea terenului nu este peste tot o frînă în calea insămînţărilor, aceasta se datoreşte in bună parte faptului că pină acum s-a insăminţat in terenuri eliberate şi pregătite din vreme. O analiză mai atentă in cooperativele vizitate, ne a pus in faţă perspectiva, din păcate foarte apropiată, cind cele mai multe unităţi vor avea de înfruntat greutăţile pricinuite de lipsa terenurilor eliberate. Aceasta pentru că nu s-au depus eforturile necesare la recoltarea şi eliberarea cu precădere a terenurilor care urmează să fie pregăti- te şi însămînţate cu grîu. Din terenurile ocupate cu porumb foarte puţin, sunt eliberate la această dată. In plus se înregistrează un ritm foarte scăzut la recoltarea şi eliminarea terenului de cartofi, sfeclă de zahăr, tutun şi trifoi de sămînţă, culturi după care se va însămînţa cea mai mare parte din griul de toamnă. SEMAFOARELE INDICA CALE LIBERA SEMĂNATULUI Constatarea am făcut-o la C.A.P. Deal (preşedinte Fülöp Francisc, inginer Vaier Câmpean). Aici au fost însămînţate pină acum 100 de hectare cu orz şi 200 de ha cu grîu. In ziua raidului nostru, 29 septembrie, am putut intilni la semănat 5 maşini. Apreciem acest lucru şi îi adăugăm faptul cel mai îmbucurător şi anume acela de a fi constatat că semănatul are cale liberă pină în ultima zi. — Pentru săptămina în curs, ne spune inginerul, toate cele 5 maşini de semănat vor putea lucra nestînjenit, astfel că in 4 octombrie vom avea insăminţate 400 de hectare cu griu. Cu forţele de care dispunem, in acest interval putem asigura pregătirea terenului în aşa fel ca întreaga suprafaţă de 580 ha cu grîu să fie însămînţată in epoca optimă. Am văzut în citeva locuri calitatea lucrărilor, eforturile ce se fac pentru fertilizare, am văzut tarlale în care culturile sunt deja răsărite. Dacă totul va merge la fel de bine şi în continuare, înseamnă că nu va lipsi nimic ca în anul viitor să se obţină o producţie cum nu s-a mai obţinut pină acum. LIPSA SEMINTEI A ŢINUT PE LOC SEMĂNATUL Cooperativa agricolă din Mica (preşedinte Szakás Ştefan, inginer Mircea Petru), unitate care trebuie să insămînţeze în această toamnă 300 de hectare cu griu, nu avea la data de 27 septembrie nici un bob semănat, iar în data de 29 septembrie doar 20 de hectare. Semănatul a fost ţinut pe loc de lipsa seminţelor. Cooperativa a aflat destul de tîrziu că seminţele proprii nu corespund pentru însămînţare. La această întîrziere se adaugă şi timpul pierdut pentru asigurarea schimbului. Care este perspectiva? Ni se spune că nu vor exista totuşi probleme. Ne-ar bucura acest lucru. Aflăm insă că mai sunt 170 de hectare de pe care nu s-a ridicat recolta, care vor cere în continuare un mare volum de muncă pentru eliberarea lor, pentru arat, discuit şi semănat. O bună parte din forţe vor fi însă absorbite de pregătirea terenurilor în care arăturile n-au fost discuite imediat şi acum pregătirea patului germinativ cere 3—4 discuiii. Să adăugăm la toate acestea ritmul destul de lent in care se face eliberarea terenurilor şi vom vedea că situaţia nu este de loc simplă, că pină la terminarea semănatului vor exista destule probleme şi încă nu din cele mai simple. Din suprafaţa de 22 ha cartofi numai 5 ha au fost eliberate, iar sfecla de zahăr s-a recoltat de pe numai 23 ha din 70. M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3 a) La cooperativa agricolă din Vinători, brigada lui Ioan Coman lucrează cu multă atenţie la recoltarea şi sortarea cartofilor. Pină ,acum producția ce se realizează este de peste 13.000 kg la ha. Cut timpul pe trepte de sticlă ! Sunt momente din viaţa generaţiilor pe lingă care a trecut timpul, urcînd prin ani, fără să lase urme in vreo carte de istorie, deşi ele au marcat autentice trepte într-o lungă tradiţie. Din strălucirea lor ca izvoare de mindrie, mereu prelungite, amplificate şi împrospătate, ne vom opri la citeva cote luminoase aparţinînd biografiei unei fabrici şi unei colectivităţi. Se deschide pentru noi cartea memoriei, cartea de onoare a sticlarilor din Tîrnăveni. Invitaţi pentru a-i răsfoi paginile sunt inginerii Iosif Irimie, director şi Inocenţiu Blăjan. Ing. Irimie, cu 40 de ani în urmă, se făcea prezentă pentru prima oară în viaţa economică. Fabrica de geamuri din Tîrnăveni. Animaţi de o însetată dorinţă pentru afirmarea talentului lor creator, sticlarii de pe Tirnava Mică au şi înscris apoi la scurt timp, în acelaşi an, o primă pagină de mindrie în istoria întreprinderii: realizarea pentru întîia oară în România a geamului laminat. Importanţa acestui moment de pionierat este şi mai bine subliniată adăugind că geamul turnat sau laminat produs aici se fabrică intr-o gamă largă de culori, în mai multe sortimente. Cel ornamentat, de exemplu, s-a realizat încă de atunci în 26 de modele şi cu calităţi ce l-au făcut apreciat în faţa specialiştilor din ţară şi de peste hotare. Ing. Blăjan: — Trecînd la un alt an ajungem la o altă treaptă, la un nou debut al fabricii noastre. 1929. Pentru prima dată s-a realizat atunci geamul tras, atît de necesar în construcţii şi în aproape toate domeniile de activitate. Ing. Irimie: — Mă gîndeam, cit vorbea colegul Blăjan, la anul 1930. Se semnează atunci certificatul de naştere al pieselor presate produse în mai multe sortimente, care de la bun început au stîrnit interesul şi solicitările constructorilor. In acelaşi an, iniţiativa şi priceperea înaintaşilor noştri din fabrică fac să fie produse primele serii de sticlărie suflată. Ing. Blăjan: — Aş propune, pentru a face economie de timp în discuţia ce o avem, să trecem peste ani şi momente nu lipsite de semnificaţie şi să ajungem în timp mai aproape de noi. Rep.: — De acord- Şi ce aveţi în vedere, la ce sînteţi tentaţi să vă opriţi? Ing. Blăjan: — La anul 1960, cind în fabrica noastră se realizează geamul şlefuit pe ȘTEFAN NEAGU (Continuare în pag. 3) în dezbaterea Consiliului popular municipal Consiliul popular al municipiului Tîrgu-Mureş a examinat, într-o recentă sesiune, problema aprovizionării oamenilor muncii cu produse agro-alimentare şi industriale. Raportul comitetului executiv, prezentat de tovarăşul Zoltán Kiss, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, ca şi dezbaterile care au avut loc în cadrul sesiunii, au scos in evidenţă că în primele opt luni ale acestui an unităţile comerciale din Tîrgu-Mureş au vindut populaţiei mărfuri in valoare de circa 492 milioane lei. In comparaţie cu anul precedent, s-au înregistrat creşteri substanţiale atît în desfacerea produselor alimentare, cit şi a celor nealimentare. De pildă, în unităţile aparţinînd de OC.L. Alimentara, volumul vînzărilor a crescut cu 7,2 milioane lei, sporuri mai însemnate înregistrîndu-se la: făină albă şi specialităţi — de 53 la sută; conserve de carne — 49 la sută; ouă — 13 la sută; unt — 12 la sută; brînzeturi — 9 la sută; lapte — 7,2 la sută. Realizări însemnate a obţinut şi O.C.L. Produse industriale care, în perioada analizată, şi-a îndeplinit planul în proporţie de 100,38 la sută. In comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul vînzărilor a sporit la aparate de radio — cu 500 bucăţi; la maşini de spălat rufe — cu 100 bucăţi; la mobilă — cu 1,3 milioane lei; la tricotaje — cu 1,2 milioane lei. Sesiunea a apreciat, ca un fapt pozitiv, preocuparea întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale pentru completarea fondului de marfă obţinut prin repartiţie, prin identificarea unor noi surse de aprovizionare şi prin extinderea raporturilor directe cu diferiţi producători. Prin cumpărări directe s-au obţinut, de pildă, mărfuri alimentare in valoare de peste 1,2 milioane Iei, constînd mai ales din preparate şi semipreparate de carne, legume, fructe, drojdie etc. Tot prin achiziţii directe, în afara repartiţiilor, s-au obţinut produse industriale în valoare de peste 10 milioane lei, din care aproape 7 milioane în sectorul textile-încălţăminte-Relevînd succesele obţinute în dezvoltarea comerţului, în aprovizionarea populaţiei municipiului cu produse alimentare şi industriale, participanţii la sesiune au analizat în spirit critic activitatea întreprinderilor comerciale, semnalînd carenţele, lipsurile ce s-au constatat în diferite verigi şi sectoare ale vieţii comerciale. Deşi in sectorul produselor industriale (nealimentare) planul global pe opt luni a fost îndeplinit, în diferite perioade au existat goluri în aprovizionarea populaţiei cu detergenţi, produse din hîrtie, sobe şi reşouri aragaz, vase din tablă emailată, servicii de masă din porţelan şi faianţă, tacîmuri inoxidabile, lenjerie de pat, tricotaje din bumbac etc. întreprinderile comerciale cu amănuntul şi cu ridicata trebuie să fie mai operative în adoptarea structurii fondului de marfă în raport cu cerinţele pieţii, în completarea lui cu articole specifice fiecărui sezon. In raport s-a criticat, de pildă, faptul că în trimestrul II s-au oferit, în sectorul confecţii, uniforme şcolare în valoare de 12 milioane lei, deşi sezonul optim de desfacere pentru aceste mărfuri este trimestrul III. De altfel, referindu-se la asigurarea uniformelor şi rechizitelor şcolare în preajma deschiderii noului an de învăţămînt, deputata Solymosi Berta a relevat, ca o experienţă pozitivă, organizarea desfacerii acestora — intr-un sortiment bogat şi variat — atît în magazinele de specialitate cit şi în cadrul unor puncte mobile amplasate în diferite zone ale oraşului. Totuşi au existat „goluri" în aprovizionarea cu unele sortimente de caiete, cu hîrtie albastră, cu tricouri de gimnastică, chiloţi sport de culoare neagră etc. Participanţii la sesiune au analizat cu spirit de răspundere situaţia aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare. După cum am arătat, la numeroase mărfuri alimentare desfacerile au crescut simţitor. In schimb, alte produse (came, mălai, lapte praf, conserve de carne, brînzeturi, miere de albine, sare de lămîie, margarină), nu s-au găsit în cantităţi suficiente. S-au semnalat „goluri" şi în aprovizionarea cu preparate de came, crenvurşti, cîrnaţi de porc, salam de vară şi alte sortimente, care au lipsit din magazine zile întregi, mai ales în trimestrele II şi III. S-au adus critici, în această privinţă, industriei cărnii care nu şi-a respectat în întregime obligaţiile contractuale. Organizaţiile comerciale n-au respectat cu consecvenţă îndrumările Comitetului executiv privind procurarea de produse de la Complexul avicol Ungheni, din apropierea oraşului, n-au sondat cu spirit de răspundere posibilităţile existente pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu carne, ouă, preparate de carne. Aprovizionarea oraşului cu pîine se desfăşoară, în general, în mod normal, cu excepţia zilelor de sîmbătă şi luni, cind pîinea ajunge uneori la magazinele de desfacere cu o vechime de peste 20 de ore, ceea ce provoacă nemulţumirea cumpărătorilor. Calitatea pîinii intermediare este uneori nesatisfăcătoare După cum au subliniat mai mulţi deputaţi, lipsa unei fabrici moderne de pîine se resimte tot mai acut. Capacităţile existente in cadrul întreprinderii de morărit şi panificaţie nu acoperă necesarul zilnic, în continuă creştere. Consiliul popular municipal a acordat o atenţie deosebită situaţiei aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe, problemă importantă mai ales acum, în sezonul de toamnăiarnă. In acest sector s-au manifes-ST. NECANIŢCHI (Continuare in pag. a 3 a) Tîrgu-Mureş: romanii PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ] RURRO Astă-seară la ora 20 gongul va bate de trei ori şi cortina de pluş roşu a Palatului culturii din Tg..Mureş se va ridica din nou, pentru a marca începutul celei de-a 24-a stagiuni a Teatrului de stat. Pentru acest emoţionant moment festiv, artiştii mureşeni au ales cea mai recentă realizare a lor, valoroasa şi incîntătoarea comedie istorică a lui Al. Popescu, „Croitorii cei mari din Valahia“. Plasîndu-şi acţiunea într-un trecut de legendă şi baladă, îmbinînd datele istorice cu ficţiunea, realul cu zborul înaripat al fanteziei, piesa aceasta— premiată la Concursul de dramaturgie din anul 1968 — ne vorbeşte de permanenţa poporului român pe aceste meleaguri străbune, de tradiţiile profunde ale spiritualităţii româneşti, de inteligenţa, vitejia, luciditatea politică şi înaltul sentiment al responsabilităţii de care au dat dovadă, de-a lungul veacurilor, toţi ctitorii acestei ţări, toţi cei chemaţi de istorie să croiască poporului român, prin neguri şi furtuni, drumul spre luminosul prezent. Spectacolul — pus in scenă de regizorul bucureşteanMihai Dimiu — îmbină in mod armonios gravitatea filozofică şi himorul subtil, prin interpretarea de bună calitate artistică a unui valoros colectiv actoricesc din care fac parte, printre alţii: Maya Indrieş, Mihai Gingulescu, Eugen Mercus, Ştefan Eileanu, Victor Ştrengaru, Cazimir Tănase. Scenă din spectacol cu Maya Indrieş şi Mihai Gingulescu. (Fotó: I. MARX) s ts s VN r Is it ASTĂZI (1 OCTOMBRIE) IN JURUL OREI 12,00, POSTURILE NOASTRE DE RADIO SI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, ÎN DIRECT, MITINGUL CE VA AVEA LOC ÎN CAPITALA CU OCAZIA DESCHIDERII NOI LUI AN UNIVERSITAR 1969—1970. Anul XXL Nr. 232 (3.587) Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani Sezonul de pescuit în Deltă In incintele piscicole amenajate din Delta Dunării a început sezonul pescuitului. In citeva zile, de la Stipoc, Calica, Sarmasuf şi Perişor au fost expediate spre centrele de desfacere circa 100.000 kg de peşte proaspăt, în special crap. Anul acesta, su-prafaţa pepinierelor piscicole din Delta Dunării a fost mărită cu încă 368 ha, producţia medie de peşte ajungind la 1.040 kg la hectar, cu aproape 200 kg mai mare decit anul trecut. (Agerpres) 220 HECTARE DE PARCURI ŞI ZONE VERZI Municipiul Tîrgu Mureş dispune în prezent de aproape 220 hectare de parcuri şi zone verzi, dintre care 19,4 hectare au fost amenajate în cursul acestui an. încă două cifre concludente: cetăţenii oraşului au plantat, în primele opt luni ale anului, 38.030 de pomi şi arbori ornamentali şi peste 37 km de garduri vii. TIMPUL PROBABIL. Vreme schimbătoare, cu cerul temporar acoperit, local va ploua. Temperatura ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 6—10 grade, maximele intre 14—18 grade. Vint potrivit din vest.