Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-01 / nr. 232

IO-5­1C) LA EFORIE NORD FAUK­NA 2 STEAUA HORIE mmm­ şi nsmcm cunos­tintelor coltoral-stiinfifice Dinamismul vieţii cultural-ştiin­­ţifice contemporane necesită cu­prinderea largă a cetăţenilor în forme vii şi atractive care să con­tribuie la îmbogăţirea cunoştin­ţelor tehnice, politice şi de cultu­ră generală. Organizarea sistemati­că a cît, mai multor activităţi cul­tural-educative, menite să favorize­ze educarea oamenilor muncii în spiritul cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice a naturii, a lumii şi so­cietăţii, combaterea temeinică, ar­gumentată, a manifestărilor îna­poiate, mistice, contribuie la forma­rea omului societăţii, socialiste. Acestor nobile ţeluri şi-au dedi­cat şi îşi dedică activitatea comi­siile pentru răspindirea cunoştin­ţelor cultural-ştiinţifice şi din ju­deţul nostru. Nenumărate sunt de­plasările pe care le întreprind lec­torii şi conferenţiarii în oraşele, comunele şi satele mureşene, ex­­punînd teme de larg interes cetă­ţenesc. Personalităţi ale vieţii cul­tural-ştiinţifice din ţară au fost prezente deseori în mijlocul oa­menilor muncii de pe meleaguri­le noastre. In municipiile Tg.-Mu­­reş şi Sighişoara, in oraşele Re­ghin, Tîrnăveni, Luduş şi Sovata- Băi, s-au ţinut conferinţe, consul­taţii, s-au organizat simpozioane, discuţii, mese rotunde pe diferite teme. Astfel, putem aminti mani­festările cultural-educative la care şi-au dat contribuţia academicieni, profesori universitari, cr­cetători ştiinţifici, oameni de artă, printre care tovarăşii dr. docent Mihai Ghelmegeanu, academicianul Eu­gen Makovschi, prof. univ. dr. do­cent Negrea Arnold, prof. univ. d­r. Edmund Felszegi, prof. univ. dr. docent Ludovic Takács, prof. univ. dr. docent Ion Berea, C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. Totodată se lărgeşte sfera de cu­prindere a intelectualilor de dife­rite specialităţi din oraşele şi sa­tele noastre, care răspîndesc ştiinţa şi cultura în rîndul maselor de oa­meni ai muncii. In judeţul nostru activează un număr de peste 3.000 de intelec­tuali cu experienţă şi pasiune în munca culturală. Ei sunt grupaţi pe sectoare ştiinţifice, ţ­inind seama de­­specialitatea fiecăruia. Cu aju­torul acestor intelectuali, comite­tele pentru cultură şi artă, comisi­ile pentru răspindirea cunoştinţe­lor cultural-ştiinţifice desfăşoară la oraşe şi sate o rodnică activitate prin conferinţe şi simpozioane, prin consultaţii ştiinţifice, întruniri ale cetăţenilor cu brigăzi ştiinţifice. Un efort deosebit în munca de răs­­­­pindire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice, în popularizarea docu­mentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., aduc alături de intelec­tuali, activiştii de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti. Pe măsura exigenţelor, în a­­ceastă perioadă atenţia ne-am in­­dreptat-o în primul rînd spre că­minele culturale, ca centre ale vie­ţii culturale săteşti, capabile să coordoneze nu numai activitatea celorlalte instituţii cultural-educa­tive de masă din mediul rural, dar şi de a fi elementul principal prin care­­se realizează întregul proces, al ridicării spirituale al ţărănimii. Ne-am străduit să sprijinim că­minele culturale în mobilizarea şi unirea tuturor capacităţilor inte­lectuale, a tuturor factorilor inte­resaţi din: localităţile rurale, şcoa­la, conducerea C.A.P., organizaţiile de masă, în vederea transformării căminului cultural într-un adevă­rat factor de cultură. In acest scop, atragerea intelectualilor de la o­­rașe — alături de cei din mediul rural — intr-o activitate obștească mai bogată, mai variată, mai cu­prinzătoare la căminele culturale constituie una dintre cele mai ar­zătoare probleme. Aceasta nu în­seamnă nicidecum că aşezămintele culturale de la sate sunt absolvite de munca cu intelectualii. In co­munele şi satele judeţului nostru îşi desfăşoară activitatea un număr însemnat de învăţători, medici, in­gineri, integrîndu-se în munca ge­nerală pentru edificarea unei vieţi spirit­uale bogate. Ei trebuie să fie primele ajutoare ale căminului cultural. Este semnificativ faptul, că din ce în ce mai mulţi intelec­tuali participă voluntar la acţiuni­le de interes obştesc. Exemplele sunt numeroase. Aş dori să amin­tesc doar apretul intelectualilor din comunele Sărmaşu. Sîn­georgiu de Pădure, Gre­ghiu. Band. Bah­­nea. Bălăuşeri. Batoş. Ricin. Pănet, Ceaps”­ de Cîmine. Miercurea Mi­hai. Brîncoveneşti. Daneş etc., la activităţile cultural-artistice. A­­ceasta este dovada concretă a ge­nerozităţii, a dăruirii şi înţelegerii depline, a menirii intelectualului­­ cetăţean. Prin fixarea centrelor de comu­ne in localităţile cu cele mai bu­ne perspective de progres, prin înfăptuirea acţiunii de sistemati­zare rurală şi prin coordonarea mai bună a eforturilor de dotare şi înzestrare a căminului cultural, centrul vieţii cultural-artistice lo­cale are posibilitatea dar şi sarci­na de a concentra în jurul său toate forţele intelectuale de pe te­ritoriul pe care activează, în vede­rea coordonării activităţii artistice, scoaterea la iveală şi cultivarea, pe baze cu adevărat ştiinţifice, a tradiţiilor culturale specifice loca­lităţii respective. Nu este însă mai puţin adevărat că nu peste tot conducerile aşezămintelor de cul­tură se străduiesc să antreneze în activităţile culturale toate forţele intelectuale existente în localită­ţile respective. Totodată, remarcăm că unele comitete de cultură şi artă şi comisiile pentru răspîndi­­rea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, ■ ca cele ale municipiului Sighişoara şi oraşul Tîrnăveni au organizat puţine acţiuni educative cu spriji­nul intelectualilor oraşelor respec­tive în localităţile rurale apropiate, deşi ocazii ar fi fost. Ne gîndim aici la trimiterea de conferenţiari, la deplasările brigăzilor ştiinţifice etc. Ţin­înd seama de cerinţele noi ale acestei activităţi trebuie să a­­cordăm o atenţie deosebită pregă­tirii metodice a intelectualilor fo­­losiţi în acţiunile cultural-educa­tive. In centrul pregătirii metodice a colectivelor de lectori trebuie să stea problemele calităţii conferin­­ţelor expuse, asigurarea conţinutu­lui lor ştiinţific şi a eficienţei lor maxime. In acest scop, Comisia judeţeană pentru răspindirea cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice va organiza seminarii, instruiri meto­dice, consfătuiri la nivel judeţean şi al oraşelor, consultaţii ştiinţifice pentru susţinerea cărora vor fi invitaţi specialişti, personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice româneşti din Capitală şi alte centre cultu­rale din ţară. Aflindu-ne în preajma unei pe­rioade de intensă activitate cultu­­ral-educativă la oraşe şi sate este necesar ca comitetele de cultură şi artă, comisiile pentru răspîndi­­rea cunoştinţelor cultural-ştiinţifi­ce şi conducerile aşezămintelor de cultură — sub îndrumarea or­ganelor locale de partid şi de stat — să ia toate măsurile d­in cola­borare cu organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru antrenarea tutu­ror forţelor intelectuale la acti­vităţile cultural-educative de masă. Este o datorie patriotică, o înaltă îndatorire socială a fiecărui inte­lectual, a fiecăruia dintre noi să contribuim prin elan, pricepere şi talent la răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice în rîndul oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Prof. IOAN KAPUS secretar al Comisiei judeţene pen­tru răspindirea cunoştinţelor cul­­tural-ştiinţifice 1 Ş­I APĂRAREA AVUTULUI OBŞTESC — IMPERATIV AL­ ESENŢIAL AL SOCIETĂŢII NOASTRE Apărarea şi dezvoltarea proprie­tăţii socialiste au fost şi rămîn în permanenţă o sarcină de cea mai mare însemnătate pentru întregul aparat de stat, şi în special cel e­­conomic, pentru toţi oamenii mun­cii din ţara noastră. Un asemenea imperativ esenţial al societăţii noas­tre capătă valenţe noi în actuala etapă de dezvoltare a economiei na­ţionale, cînd creşterea eficienţei po­larizează liniile de forţă ale întregii activităţi productive. In acest con­text se înscrie cu deosebită clarita­te ideea exprimată în Raportul pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R.: ... „o dată cu stimularea celor ce îşi îndeplinesc sarcinile cu rezultate bune, cei care nu-şi fac datoria, care aduc daune avutului obştesc, să suporte direct, din bu­zunarul propriu — şi nu din avuţia societăţii — urmările neglijenţelor şi lipsurilor de care dau dovadă“. Este deci limpede că în activita­tea de dezvoltare a avutului ob­ştesc, de creştere a eficienţei acti­vităţii economice, nu au­ ce căuta manifestările de superficialitate şi toleranţă. Sarcina apărării avutului obştesc rezultă din obligaţia nobilă a tu­turor celor ce muncesc de a veghea să nu se­­d­ucă nici o atingere re­laţiilor economice de proprietate statornicite şi dezvoltate prin lupta eroică şi entuziastă a maselor largi. Este vorba, în esenţă, de apărarea avuţiei create prin munca harnică, entuz­iastă, a întregului nostru po­por. Posibilitatea îndeplinirii unei ase­menea sarcini rezultă din concor­danţa deplină a mijloacelor şi in­­strumentelor prin care este apăra­tă proprietatea socialistă cu scopu­rile şi interesele fundamentale ale celor ce muncesc. Practica desfăşurării luptei pentru apărarea proprietăţii socialiste re­levă importanţa covîrşitoare pe ca­re o are activitatea de prevenire a furturilor şi delapidărilor din avu­tul obştesc, influenţa hotărîtoare a muncii educative în vederea dimi­nuării urmărilor sociale grave ale săvîrşirii acestor infracţiuni. Cel mai de seamă rezultat al ac­tivităţii susţinute, preventiv-educa­­tive, îl constituie formarea unei pu­ternice opinii de dezaprobare şi condamnare a infracţionismului, ceea ce constituie o importantă ga­ranţie a asigurării realizării cu succes a sarcinilor ocrotirii proprie­tăţii socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al P.C.R., a subli­niat la Congresul al X-lea al par­tidului: „Viaţa arată că nu au dis­părut cu totul mentalităţile para­zitare, spiritul de nepăsare faţă de interesele generale ale societăţii. A­­titudinea de toleranţă şi cocoloşire a lipsurilor, practica de a nu trage la răspundere pe cei vinovaţi, care lovesc în mod direct în interesele societăţii, prejudiciază întregul po­por. Instituirea controlului averilor este o parte a luptei împotriva ace­lora care işi însuşesc pe căi necinsti­te mijloace materiale şi financiare din avutul poporului. Este necesar să creăm o opinie de masă intransi­gentă împotriva celor care atentează la bunul public, care vor să trăias­că fără muncă“. Lucrătorii operativi din cadrul Serviciului miliţiei municipiului Tg._ Mureş desfăşoară o vastă muncă de prevenire şi combatere a stării in­fracţionale, avînd in vedere mai a­­les sectoarele în care starea infrac­ţională este mai accentuată (între­prinderile industriei uşoare şi ali­mentare). Trebuie să ne referim, in primul rînd, la infracţiunea de delapidare care, prin gravele sale implicaţii sociale, prin daunele pe care le a­­duce economiei, prezintă un pericol deosebit. Art. 223 din Codul penal arată că însuşirea, folosirea sau tra­ficarea de către un funcţionar ori alt salariat în interesul său ori pen­tru altul de bani, valori sau alte bunuri din avutul obştesc, pe care Ie gestionează sau administrează, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, şi confiscarea parţială a averii. In cazul cînd delapidarea a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 5 ani la 15 ani, in­terzicerea unor drepturi şi confisca­rea parţială a averii. Dacă delapi­darea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi con­fiscarea totală a averii, sau închi­soare de la 15 la 20 de ani, interzi­cerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. Mă voi referi, pe scurt, la cîteva cazuri. Nemeş Maria şi Fabian Ana, casiere la C.L.F. Tg.-Mureş, profi­tâd de greşeala unor gestionari de la magazinele de desfacere — pre­cum şi prin propriile lor operaţiuni ilicite d­intr-un interval de 4 luni au delapidat suma de 5.372 lei. A­­ceste infracţiuni au fost posibile şi ca urmare a superficialităţii de care au dat dovadă persoanele care a­­veau obligaţii de control asupra ac­telor de casă şi care nu s-au sesizat de multiplele documente corectate, nu au efectuat verificări ample şi nu au tras la răspundere pe cei ce greşeau în mod repetat. Alt caz de delapidare, în valoare de 2.568 lei a fost săvîrşit de Vasile Ujicu, fost administrator la grădi­niţa Fabricii de pielărie şi mănuşi, care în mod treptat a sustras din raţia copiilor bani şi alimente pri­mite din contribuţia părinţilor. Du­pă comiterea infracţiunii făptaşul a dispărut, comiţînd şi alte furturi, însă n-a reuşit să se ascundă prea mult fiindcă a fost urmărit şi de­pistat de organele de miliţii­. O astfel de infracţiune a comis şi Citea Iolanda, fostă angajată a Consiliului popular al comunei Sîn­­crai. Un alt gen de infracţiuni — des­tul de periculos — este furtul săvîr­­şit în paguba avutului obştesc, pre­văzut în art. 224 din Codul penal. Legea pedepseşte aspru şi această infracţiune. Şi pe bună dreptate, pentru că cei care fură din avutul obştesc aduc atingere avuţiei crea­te prin munca întregului popor. Iată doar cîteva exemple mai re­cente. Gheorghe Iosif, angajat la Prodcomplex, a furat materiale în valoare de 664 lei; Fagaras Carolina, muncitoare la Fabrica de pielărie şi mănuşi, a furat în mod treptat 27 perechi de mănuşi, în valoare de 1.266 lei. Horváth Mihai şi Potkony Ioan, muncitori la Prodcomplex, au furat sîrmă pentru sudură în va­loare de 590 lei; primul a fost con­damnat la 2 ani închisoare, iar al doilea la un an şi 6 luni închi­soare. Griţa Vilhelm, şofer la sec­torul Gaz­ metan Tg.-Mureş, a vân­dut benzină — proprietate obşteas­că — în valoare de 5.654 lei. Fireşte, societatea noastră nu poa­te tolera ca avutul obştesc, rod al muncii şi al strădaniei întregului popor, să fie înstrăinat. Ea pedep­seşte cu asprime infracţiunile în­dreptate împotriva proprietăţii so­cialiste. Cei care încearcă să se în­frupte din avutul obştesc socotesc, probabil, că fapta lor va trece ne­observată. Ei îşi fac „socoteli“ greşi­te pentru că uită că statul nostru dispune de organe speciale pentru urmărirea şi demascarea stărilor in­fracţionale. Ei uită că oamenii mun­cii, opinia publică condamnă faptele lor antisociale, fiind interesate în demascarea şi pedepsirea lor. VASILE NICOARA căpitan de miliţie Ciocîit­d dincolo de ocean Convorbire cu Ion Cristoreanu © PUBLICUL american este foarte sensibil . PRETU­­TINDENI AM CÎNTAT ŞI AM DANSAT ÎN SĂLI ARHIPLINE , PE STRADA CENTRALA DIN HOLLYWOOD. — Ştiu că aţi călătorit foarte mult în ultima vreme, aşa că v-aş ruga să ne împărtăşiţi ci­­teva impresii din ţările pe care le aţi vizitat. — Da, am călătorit mult, ca şi în anii precedenţi. Am fost in U.R.S.S., Canada, Mexic, Cu­ba, S.U.A. şi cred că impresiile cele mai puternice, cele mai sta­tornice se leagă de călătoria noastră în S.U.A. Ne-a impre­sionat îndeosebi dorul de ţară al românilor din America, pen­tru care era suficient să vadă un costum popular românesc şi să le dea lacrimile. Dorul de ţa­ră e un sentiment răscolitor. De aceea, nu ne-a mirat primi­­rea, aş spune, triumfală pe care aceştia, împreună cu ceilalţi a­­mericani, ne-au făcut-o în toate oraşele unde am dat spectacole. Publicul american e foarte sen­sibil, generos şi cald, care a ma­nifestat un interes imens pen­tru portul, cintecele şi jocurile noastre. Dar turneul nostru în Statele Unite mi-a oferit prilejul să cunosc şi cîteva aspecte de viaţă ale tinerilor de acolo. In cetatea filmului, de pildă, Holly­wood, am văzut tineri care aş­teaptă de 10—15 ani să joace în vreun film, iar unii poate nu vor avea niciodată această şan­să. — Să revenim la succesul pe care l-aţi obţinut în această ţa­ră, succes confirmat de aproape întrega presă americană, de televiziune. — In S.U.A., după cum ştiţi, sunt foarte multe naţionalităţi. De aceea, în fiecare an sunt in­vitate mari ansambluri folclo­rice din Franţa, Anglia, U.R.S.S., Ungaria, Polonia şi din alte ţări, care prezintă spectaco­le in oraşele mari ale Americii. Impresarul nostru, domnul Uroc este omul care de ani de zile se străduieşte să promoveze in a­­ceastă ţară arta popoarelor lu­mii, fapt pentru care a fost dis­tins cu „Globul de aur" al Na­ţiunilor Unite pentru înfrăţirea între popoare. Prin urmare, pu­blicul american e un bun cunos­­cator al folclorului şi ceea ce a fost foarte măgulitor pentru noi, a situat ansamblul nostru prin­tre cele mai bune pe care le-a văzut. Pretutindeni am cîntat şi am dansat în săli arhipline, ne-am deplasat şi în universităţi şi acolo studenţii ne-au primit cu foarte mult entuziasm. — Ce alte constatări aţi făcut cu privire la modul de viaţă al tinerilor americani? — Viaţa nesigură, cu cursuri adesea neaşteptate, ii determină pe mulţi tineri să-şi întrerupă şcoala, să se angajeze adesea în­tr-un post pentru care nu ma­nifestă aptitudini, dar care le aduce pe moment ciştig. — Aţi întilnit şi hipy? — Foarte mulţi. In San Fran­cisco există un cartier al lor, iar pe strada centrală din Holly­wood, acolo unde sunt săpate în trotuar numele celor mai mari stele cinematografice, le-am as­cultat cintecele, nişte cîntece triste, dezolante. Aceşti hipy sínt tineri care nu vor să urme­ze nici un precept de viaţă, tră­iesc cum pot, de azi pe mline şi, ce este interesant, ei văd marea inegalitate intre clasele sociale. Cintecele lor triste constituie un fel de protest împotriva realită­ţilor existente. — După asemenea călătorii in urma cărora aţi acumulat atitea impresii, ce ne puteţi spune despre primirea pe care v-a fă­cut-o publicul din Tg.-Mureş? — A fost, ca întotdeauna, re­ceptiv şi cald, ceea ce a confir­mat bunele noastre sentimente ce le avem pentru el. Satisfacţia noastră a fost cu atît mai mare cu cit ştiu că oraşul dv. e si­tuat în centrul unei vechi şi bo­gate zone folclorice, iar publi­cul de aici este nu numai un bun cunoscător al folclorului, ci şi păstrătorul unor frumoase tradiţii. ION CIURDARU ŞTIRI SPORTIVE TENIS — divizia A Mureşul Tg.-Mureş - Industria sîr­­mei Cimpia Turzii 14-10 Prima victorie a tirgumureşeni­­lor in ultimii ani în faţa formaţiei din Cîmpia Turzii, cu această vic­torie Mureşul ocupă la finele cam­pionatului divizionar primul loc în seria a II-a şi totodată locul şapte în clasamentul general. In partidele susţinute în compa­­nia tenismenilor de la Industria sîrmei, sîmbătă şi duminică, în mod deosebit s-au evidenţiat An­­drei Balogh, Fodor Attila, Gh. Malfay, Ana Breda şi Vera Dudaş. „Cupa Mureşul“ ediţia 1969 Sub influenţa rezultatelor excep­ţionale obţinute în ultima vreme de fruntaşii tenisului românesc pe plan mondial, Consiliul judeţean pentru cultură fizică şi sport Mu­reş a organizat la Tg.-Mureş, în zi­lele de 23—26 septembrie, ediţia 1969 a „Cupei Mureşul" la tenis, conc­urs rezervat seniorilor. Timpul splendid, cît şi excelenta organizare au creat condiţii optime celor 40 de participanţi reprezen­­tind cluburile şi asociaţiile: Poli­tehnica Cluj, Sănătatea Oradea, Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Sa­nitarul Sf. Gheorghe, Mureşul şi Şcoala sportivă din Tîrgu-Mureş, de a-şi disputa întîietatea pentru cu­cerirea trofeului pus în joc. Sportivii tîrgumureşeni au do­minat întrecerile. La probele de simplu, ei şi-au împărţit victoriile. Astfel, la simplui bărbaţi pe pri­mul loc s-a clasat Andrei Balogh (Mureşul). La simplu femei primul loc i-a revenit lui Vera Dudaş (Şcoala sportivă). Proba de dublu bărbaţi a fost cîştigată de cuplul Zoltán Nagy şi Andrei Somogyi (Sănătatea Ora­­dea), care în finală, după o partidă disputată, a întrecut cu 2—1 (6—1, 5—7, 6—4) cuplul tîrgumureşean Andrei Balogh și Béla Csizmadia. In încheiere, de menționat buna comportare a tînărului Béla­ Csiz­­madia de la Școala sportivă, care, în sferturile de finală, a întrecut surprinzător pe Andrei Somogyi (Oradea) — jucător de categ. I — cu 2—0 (6—2, 7—5), ocupînd în fi­­nal un meritat loc trei, la simplu bărbați. C. ALBI Handbal Medicina la a 2-a victorie consecutivă Victoria obţinută joia trecută în cadrul etapei a patra a diviziei se­cunde de handbal — prima de la începutul campionatului — asupra formaţiei Cauciucul Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej cu 13—12 (8—5) a fost de bun augur pentru m­edi­­ciniştii tîrgumureşeni, care şi du­minică, în etapa a V-a, au repurtat o frumoasă şi totodată meritată victorie in faţa formaţiei Institu­tului pedagogic din Bacău­ cu scorul de 20—10 (10—6). A fost un joc de luptă, un joc în care gazdele şi-au impus superiori­­tatea, întrecîndu-şi partenerii, mai ales în repriza secundă, în toate compartimentele. Se cere însă — după părerea noastră — din partea coechipierilor formaţiei Medicina, mai mult calm în unele momente critice ale partidei. Punctele gazdelor au fost reali­­zate de Balint Szabó 11, M. Dan­­del 3, B. Gagyi 2, M. Farkas 2, L. Medve și D. Részeg cite 1. Pent­­­­ru oaspeți au­­înscris Al. Peker 2, I. Anton 2 și Șt. Ruja 1. urL al Dl m ARFO-BROM ARFfl-CLBR Iarfo-typ IARFO-STAT ARFO-BRAF §§§§. minieră ANGAJEAZA IMEDIAT) — MINERI — AJUTORI MINERI — MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU SUBTERAN Se asigu­rS cazare gratuită In cămine, masa contra cost de trei ori pe zi. Posibilităţi de califi­care şi salarizare maximă în ra­mura minieră. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii, oraşul Bălan staţia C.F.R. Izvorul Oltului, judeţul Harghita. Informa­ţii suplimentare se primesc de la serviciul personal al între­prinderii. AGENDA I—'■IUI ..... MIERCURI, 1 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Tigrul. Progresul: Maraton. Select: Stri­gătul. Tineretului: Dragoste la Las Vegas. Muncitoresc: Crimă în stil personal. Flacăra:­ Bună ziua contesă. Unirea: Expresul colonelului von Ryan. SIGHI­ȘOARA — Lumina: Noaptea ge­neralilor. Tirnava: Alexandru cel fericit. LUDUȘ — Flacăra: Ape­le primăverii. IERNUT — Lumi­na: Pe urmele șoimului. SAR­­MAȘ — Popular: Intre noi. RE­­GHIN — Patria: Străin în casă. Victoria: Made in Italy. TIRNA­­VENI — Melodia: Omul momen­tului. SOVATA — Doina: Căde­rea Imperiului roman. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Răutăciosul adolescent. FÎNTέ­NELE — Patria: Un om pentru eternitate. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul: Pe urmele şoimului. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.­­MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Croitorii cei mari din Valahia“, piesă de Al. Po­­pescu. ★ TEATRUL DE STAT DE PĂ­PUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 11, „Peripeţiile şoricelului Cini“, iar secţia română, la ora 16, „Gulli­ver în ţara păpuşilor“. Televiziune 11,45 — Transmisia mitingului din Piaţa Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar; 14,00 — Fotbal: Rapid — Vito­­r Setubal (repriza a 11-a) din cadrul competiţiei „Cupa euro­peană a tîrgurilor"; 14,45 — De­sene animate; 15,00 — Program de cîntece şi jocuri populare; 15,30 — Fotbal: Steaua — Glas­gow Rangers — din cadrul com­petiţiei „Cupa Cupelor“: 17,15 — Marek Pistruiatul — film serial pentru copii: 17.40 — România în finala Cupei Davis: 19.00 — Anchetă internaţională pe tema „Noi metode de planificare in­ternă şi comerţul exterior“: 19.00 — Telejurnalul de seară: 20,15 — Actualitatea în agricultură: 20,30 — Tele-cinemateca: „Crainque­­bille“; 22,00 — Reflector; 22.15 — Teleglob. Imagini filmate din R.P. Chineză: 22.30 — Convorbiri literare; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23.10 — închiderea emi­siunii. Li N­ 1 mc m­i nec ten rec le cind opri sec-t: Ai Stad la ,,rec le­­tă, nea seri sep ce-i rii şi tu par biie lucr­­ar;: ţine toi, treb gosp­erele, cond timp cifici sub­ loan trepr vem lităţi Sui de ra di cat» Print gătire între Exact decit Gri pentr rece chemi probi« pînă telei rea g lucrăr măcar xecute ției tu nisipu sub ce să-şi Pentri tru­pi bune măcar pron, : iernii

Next