Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-01 / nr. 232
IO-51C) LA EFORIE NORD FAUKNA 2 STEAUA HORIE mmm şi nsmcm cunostintelor coltoral-stiinfifice Dinamismul vieţii cultural-ştiinţifice contemporane necesită cuprinderea largă a cetăţenilor în forme vii şi atractive care să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice, politice şi de cultură generală. Organizarea sistematică a cît, mai multor activităţi cultural-educative, menite să favorizeze educarea oamenilor muncii în spiritul cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice a naturii, a lumii şi societăţii, combaterea temeinică, argumentată, a manifestărilor înapoiate, mistice, contribuie la formarea omului societăţii, socialiste. Acestor nobile ţeluri şi-au dedicat şi îşi dedică activitatea comisiile pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice şi din judeţul nostru. Nenumărate sunt deplasările pe care le întreprind lectorii şi conferenţiarii în oraşele, comunele şi satele mureşene, expunînd teme de larg interes cetăţenesc. Personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice din ţară au fost prezente deseori în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile noastre. In municipiile Tg.-Mureş şi Sighişoara, in oraşele Reghin, Tîrnăveni, Luduş şi Sovata- Băi, s-au ţinut conferinţe, consultaţii, s-au organizat simpozioane, discuţii, mese rotunde pe diferite teme. Astfel, putem aminti manifestările cultural-educative la care şi-au dat contribuţia academicieni, profesori universitari, crcetători ştiinţifici, oameni de artă, printre care tovarăşii dr. docent Mihai Ghelmegeanu, academicianul Eugen Makovschi, prof. univ. dr. docent Negrea Arnold, prof. univ. dr. Edmund Felszegi, prof. univ. dr. docent Ludovic Takács, prof. univ. dr. docent Ion Berea, C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. Totodată se lărgeşte sfera de cuprindere a intelectualilor de diferite specialităţi din oraşele şi satele noastre, care răspîndesc ştiinţa şi cultura în rîndul maselor de oameni ai muncii. In judeţul nostru activează un număr de peste 3.000 de intelectuali cu experienţă şi pasiune în munca culturală. Ei sunt grupaţi pe sectoare ştiinţifice, ţinind seama despecialitatea fiecăruia. Cu ajutorul acestor intelectuali, comitetele pentru cultură şi artă, comisiile pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice desfăşoară la oraşe şi sate o rodnică activitate prin conferinţe şi simpozioane, prin consultaţii ştiinţifice, întruniri ale cetăţenilor cu brigăzi ştiinţifice. Un efort deosebit în munca de răspindire a cunoştinţelor culturalştiinţifice, în popularizarea documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., aduc alături de intelectuali, activiştii de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Pe măsura exigenţelor, în această perioadă atenţia ne-am indreptat-o în primul rînd spre căminele culturale, ca centre ale vieţii culturale săteşti, capabile să coordoneze nu numai activitatea celorlalte instituţii cultural-educative de masă din mediul rural, dar şi de a fi elementul principal prin carese realizează întregul proces, al ridicării spirituale al ţărănimii. Ne-am străduit să sprijinim căminele culturale în mobilizarea şi unirea tuturor capacităţilor intelectuale, a tuturor factorilor interesaţi din: localităţile rurale, şcoala, conducerea C.A.P., organizaţiile de masă, în vederea transformării căminului cultural într-un adevărat factor de cultură. In acest scop, atragerea intelectualilor de la orașe — alături de cei din mediul rural — intr-o activitate obștească mai bogată, mai variată, mai cuprinzătoare la căminele culturale constituie una dintre cele mai arzătoare probleme. Aceasta nu înseamnă nicidecum că aşezămintele culturale de la sate sunt absolvite de munca cu intelectualii. In comunele şi satele judeţului nostru îşi desfăşoară activitatea un număr însemnat de învăţători, medici, ingineri, integrîndu-se în munca generală pentru edificarea unei vieţi spirituale bogate. Ei trebuie să fie primele ajutoare ale căminului cultural. Este semnificativ faptul, că din ce în ce mai mulţi intelectuali participă voluntar la acţiunile de interes obştesc. Exemplele sunt numeroase. Aş dori să amintesc doar apretul intelectualilor din comunele Sărmaşu. Sîngeorgiu de Pădure, Greghiu. Band. Bahnea. Bălăuşeri. Batoş. Ricin. Pănet, Ceaps” de Cîmine. Miercurea Mihai. Brîncoveneşti. Daneş etc., la activităţile cultural-artistice. Aceasta este dovada concretă a generozităţii, a dăruirii şi înţelegerii depline, a menirii intelectualului cetăţean. Prin fixarea centrelor de comune in localităţile cu cele mai bune perspective de progres, prin înfăptuirea acţiunii de sistematizare rurală şi prin coordonarea mai bună a eforturilor de dotare şi înzestrare a căminului cultural, centrul vieţii cultural-artistice locale are posibilitatea dar şi sarcina de a concentra în jurul său toate forţele intelectuale de pe teritoriul pe care activează, în vederea coordonării activităţii artistice, scoaterea la iveală şi cultivarea, pe baze cu adevărat ştiinţifice, a tradiţiilor culturale specifice localităţii respective. Nu este însă mai puţin adevărat că nu peste tot conducerile aşezămintelor de cultură se străduiesc să antreneze în activităţile culturale toate forţele intelectuale existente în localităţile respective. Totodată, remarcăm că unele comitete de cultură şi artă şi comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, ■ ca cele ale municipiului Sighişoara şi oraşul Tîrnăveni au organizat puţine acţiuni educative cu sprijinul intelectualilor oraşelor respective în localităţile rurale apropiate, deşi ocazii ar fi fost. Ne gîndim aici la trimiterea de conferenţiari, la deplasările brigăzilor ştiinţifice etc. Ţinînd seama de cerinţele noi ale acestei activităţi trebuie să acordăm o atenţie deosebită pregătirii metodice a intelectualilor folosiţi în acţiunile cultural-educative. In centrul pregătirii metodice a colectivelor de lectori trebuie să stea problemele calităţii conferinţelor expuse, asigurarea conţinutului lor ştiinţific şi a eficienţei lor maxime. In acest scop, Comisia judeţeană pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice va organiza seminarii, instruiri metodice, consfătuiri la nivel judeţean şi al oraşelor, consultaţii ştiinţifice pentru susţinerea cărora vor fi invitaţi specialişti, personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice româneşti din Capitală şi alte centre culturale din ţară. Aflindu-ne în preajma unei perioade de intensă activitate cultural-educativă la oraşe şi sate este necesar ca comitetele de cultură şi artă, comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice şi conducerile aşezămintelor de cultură — sub îndrumarea organelor locale de partid şi de stat — să ia toate măsurile din colaborare cu organizaţiile de masă şi obşteşti, pentru antrenarea tuturor forţelor intelectuale la activităţile cultural-educative de masă. Este o datorie patriotică, o înaltă îndatorire socială a fiecărui intelectual, a fiecăruia dintre noi să contribuim prin elan, pricepere şi talent la răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice în rîndul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Prof. IOAN KAPUS secretar al Comisiei judeţene pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice 1 ŞI APĂRAREA AVUTULUI OBŞTESC — IMPERATIV AL ESENŢIAL AL SOCIETĂŢII NOASTRE Apărarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste au fost şi rămîn în permanenţă o sarcină de cea mai mare însemnătate pentru întregul aparat de stat, şi în special cel economic, pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră. Un asemenea imperativ esenţial al societăţii noastre capătă valenţe noi în actuala etapă de dezvoltare a economiei naţionale, cînd creşterea eficienţei polarizează liniile de forţă ale întregii activităţi productive. In acest context se înscrie cu deosebită claritate ideea exprimată în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R.: ... „o dată cu stimularea celor ce îşi îndeplinesc sarcinile cu rezultate bune, cei care nu-şi fac datoria, care aduc daune avutului obştesc, să suporte direct, din buzunarul propriu — şi nu din avuţia societăţii — urmările neglijenţelor şi lipsurilor de care dau dovadă“. Este deci limpede că în activitatea de dezvoltare a avutului obştesc, de creştere a eficienţei activităţii economice, nu au ce căuta manifestările de superficialitate şi toleranţă. Sarcina apărării avutului obştesc rezultă din obligaţia nobilă a tuturor celor ce muncesc de a veghea să nu seducă nici o atingere relaţiilor economice de proprietate statornicite şi dezvoltate prin lupta eroică şi entuziastă a maselor largi. Este vorba, în esenţă, de apărarea avuţiei create prin munca harnică, entuziastă, a întregului nostru popor. Posibilitatea îndeplinirii unei asemenea sarcini rezultă din concordanţa deplină a mijloacelor şi instrumentelor prin care este apărată proprietatea socialistă cu scopurile şi interesele fundamentale ale celor ce muncesc. Practica desfăşurării luptei pentru apărarea proprietăţii socialiste relevă importanţa covîrşitoare pe care o are activitatea de prevenire a furturilor şi delapidărilor din avutul obştesc, influenţa hotărîtoare a muncii educative în vederea diminuării urmărilor sociale grave ale săvîrşirii acestor infracţiuni. Cel mai de seamă rezultat al activităţii susţinute, preventiv-educative, îl constituie formarea unei puternice opinii de dezaprobare şi condamnare a infracţionismului, ceea ce constituie o importantă garanţie a asigurării realizării cu succes a sarcinilor ocrotirii proprietăţii socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a subliniat la Congresul al X-lea al partidului: „Viaţa arată că nu au dispărut cu totul mentalităţile parazitare, spiritul de nepăsare faţă de interesele generale ale societăţii. Atitudinea de toleranţă şi cocoloşire a lipsurilor, practica de a nu trage la răspundere pe cei vinovaţi, care lovesc în mod direct în interesele societăţii, prejudiciază întregul popor. Instituirea controlului averilor este o parte a luptei împotriva acelora care işi însuşesc pe căi necinstite mijloace materiale şi financiare din avutul poporului. Este necesar să creăm o opinie de masă intransigentă împotriva celor care atentează la bunul public, care vor să trăiască fără muncă“. Lucrătorii operativi din cadrul Serviciului miliţiei municipiului Tg._ Mureş desfăşoară o vastă muncă de prevenire şi combatere a stării infracţionale, avînd in vedere mai ales sectoarele în care starea infracţională este mai accentuată (întreprinderile industriei uşoare şi alimentare). Trebuie să ne referim, in primul rînd, la infracţiunea de delapidare care, prin gravele sale implicaţii sociale, prin daunele pe care le aduce economiei, prezintă un pericol deosebit. Art. 223 din Codul penal arată că însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar ori alt salariat în interesul său ori pentru altul de bani, valori sau alte bunuri din avutul obştesc, pe care Ie gestionează sau administrează, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, şi confiscarea parţială a averii. In cazul cînd delapidarea a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 5 ani la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. Dacă delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi confiscarea totală a averii, sau închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. Mă voi referi, pe scurt, la cîteva cazuri. Nemeş Maria şi Fabian Ana, casiere la C.L.F. Tg.-Mureş, profitâd de greşeala unor gestionari de la magazinele de desfacere — precum şi prin propriile lor operaţiuni ilicite dintr-un interval de 4 luni au delapidat suma de 5.372 lei. Aceste infracţiuni au fost posibile şi ca urmare a superficialităţii de care au dat dovadă persoanele care aveau obligaţii de control asupra actelor de casă şi care nu s-au sesizat de multiplele documente corectate, nu au efectuat verificări ample şi nu au tras la răspundere pe cei ce greşeau în mod repetat. Alt caz de delapidare, în valoare de 2.568 lei a fost săvîrşit de Vasile Ujicu, fost administrator la grădiniţa Fabricii de pielărie şi mănuşi, care în mod treptat a sustras din raţia copiilor bani şi alimente primite din contribuţia părinţilor. După comiterea infracţiunii făptaşul a dispărut, comiţînd şi alte furturi, însă n-a reuşit să se ascundă prea mult fiindcă a fost urmărit şi depistat de organele de miliţii. O astfel de infracţiune a comis şi Citea Iolanda, fostă angajată a Consiliului popular al comunei Sîncrai. Un alt gen de infracţiuni — destul de periculos — este furtul săvîrşit în paguba avutului obştesc, prevăzut în art. 224 din Codul penal. Legea pedepseşte aspru şi această infracţiune. Şi pe bună dreptate, pentru că cei care fură din avutul obştesc aduc atingere avuţiei create prin munca întregului popor. Iată doar cîteva exemple mai recente. Gheorghe Iosif, angajat la Prodcomplex, a furat materiale în valoare de 664 lei; Fagaras Carolina, muncitoare la Fabrica de pielărie şi mănuşi, a furat în mod treptat 27 perechi de mănuşi, în valoare de 1.266 lei. Horváth Mihai şi Potkony Ioan, muncitori la Prodcomplex, au furat sîrmă pentru sudură în valoare de 590 lei; primul a fost condamnat la 2 ani închisoare, iar al doilea la un an şi 6 luni închisoare. Griţa Vilhelm, şofer la sectorul Gaz metan Tg.-Mureş, a vândut benzină — proprietate obştească — în valoare de 5.654 lei. Fireşte, societatea noastră nu poate tolera ca avutul obştesc, rod al muncii şi al strădaniei întregului popor, să fie înstrăinat. Ea pedepseşte cu asprime infracţiunile îndreptate împotriva proprietăţii socialiste. Cei care încearcă să se înfrupte din avutul obştesc socotesc, probabil, că fapta lor va trece neobservată. Ei îşi fac „socoteli“ greşite pentru că uită că statul nostru dispune de organe speciale pentru urmărirea şi demascarea stărilor infracţionale. Ei uită că oamenii muncii, opinia publică condamnă faptele lor antisociale, fiind interesate în demascarea şi pedepsirea lor. VASILE NICOARA căpitan de miliţie Ciocîitd dincolo de ocean Convorbire cu Ion Cristoreanu © PUBLICUL american este foarte sensibil . PRETUTINDENI AM CÎNTAT ŞI AM DANSAT ÎN SĂLI ARHIPLINE , PE STRADA CENTRALA DIN HOLLYWOOD. — Ştiu că aţi călătorit foarte mult în ultima vreme, aşa că v-aş ruga să ne împărtăşiţi citeva impresii din ţările pe care le aţi vizitat. — Da, am călătorit mult, ca şi în anii precedenţi. Am fost in U.R.S.S., Canada, Mexic, Cuba, S.U.A. şi cred că impresiile cele mai puternice, cele mai statornice se leagă de călătoria noastră în S.U.A. Ne-a impresionat îndeosebi dorul de ţară al românilor din America, pentru care era suficient să vadă un costum popular românesc şi să le dea lacrimile. Dorul de ţară e un sentiment răscolitor. De aceea, nu ne-a mirat primirea, aş spune, triumfală pe care aceştia, împreună cu ceilalţi americani, ne-au făcut-o în toate oraşele unde am dat spectacole. Publicul american e foarte sensibil, generos şi cald, care a manifestat un interes imens pentru portul, cintecele şi jocurile noastre. Dar turneul nostru în Statele Unite mi-a oferit prilejul să cunosc şi cîteva aspecte de viaţă ale tinerilor de acolo. In cetatea filmului, de pildă, Hollywood, am văzut tineri care aşteaptă de 10—15 ani să joace în vreun film, iar unii poate nu vor avea niciodată această şansă. — Să revenim la succesul pe care l-aţi obţinut în această ţară, succes confirmat de aproape întrega presă americană, de televiziune. — In S.U.A., după cum ştiţi, sunt foarte multe naţionalităţi. De aceea, în fiecare an sunt invitate mari ansambluri folclorice din Franţa, Anglia, U.R.S.S., Ungaria, Polonia şi din alte ţări, care prezintă spectacole in oraşele mari ale Americii. Impresarul nostru, domnul Uroc este omul care de ani de zile se străduieşte să promoveze in această ţară arta popoarelor lumii, fapt pentru care a fost distins cu „Globul de aur" al Naţiunilor Unite pentru înfrăţirea între popoare. Prin urmare, publicul american e un bun cunoscator al folclorului şi ceea ce a fost foarte măgulitor pentru noi, a situat ansamblul nostru printre cele mai bune pe care le-a văzut. Pretutindeni am cîntat şi am dansat în săli arhipline, ne-am deplasat şi în universităţi şi acolo studenţii ne-au primit cu foarte mult entuziasm. — Ce alte constatări aţi făcut cu privire la modul de viaţă al tinerilor americani? — Viaţa nesigură, cu cursuri adesea neaşteptate, ii determină pe mulţi tineri să-şi întrerupă şcoala, să se angajeze adesea într-un post pentru care nu manifestă aptitudini, dar care le aduce pe moment ciştig. — Aţi întilnit şi hipy? — Foarte mulţi. In San Francisco există un cartier al lor, iar pe strada centrală din Hollywood, acolo unde sunt săpate în trotuar numele celor mai mari stele cinematografice, le-am ascultat cintecele, nişte cîntece triste, dezolante. Aceşti hipy sínt tineri care nu vor să urmeze nici un precept de viaţă, trăiesc cum pot, de azi pe mline şi, ce este interesant, ei văd marea inegalitate intre clasele sociale. Cintecele lor triste constituie un fel de protest împotriva realităţilor existente. — După asemenea călătorii in urma cărora aţi acumulat atitea impresii, ce ne puteţi spune despre primirea pe care v-a făcut-o publicul din Tg.-Mureş? — A fost, ca întotdeauna, receptiv şi cald, ceea ce a confirmat bunele noastre sentimente ce le avem pentru el. Satisfacţia noastră a fost cu atît mai mare cu cit ştiu că oraşul dv. e situat în centrul unei vechi şi bogate zone folclorice, iar publicul de aici este nu numai un bun cunoscător al folclorului, ci şi păstrătorul unor frumoase tradiţii. ION CIURDARU ŞTIRI SPORTIVE TENIS — divizia A Mureşul Tg.-Mureş - Industria sîrmei Cimpia Turzii 14-10 Prima victorie a tirgumureşenilor in ultimii ani în faţa formaţiei din Cîmpia Turzii, cu această victorie Mureşul ocupă la finele campionatului divizionar primul loc în seria a II-a şi totodată locul şapte în clasamentul general. In partidele susţinute în compania tenismenilor de la Industria sîrmei, sîmbătă şi duminică, în mod deosebit s-au evidenţiat Andrei Balogh, Fodor Attila, Gh. Malfay, Ana Breda şi Vera Dudaş. „Cupa Mureşul“ ediţia 1969 Sub influenţa rezultatelor excepţionale obţinute în ultima vreme de fruntaşii tenisului românesc pe plan mondial, Consiliul judeţean pentru cultură fizică şi sport Mureş a organizat la Tg.-Mureş, în zilele de 23—26 septembrie, ediţia 1969 a „Cupei Mureşul" la tenis, concurs rezervat seniorilor. Timpul splendid, cît şi excelenta organizare au creat condiţii optime celor 40 de participanţi reprezentind cluburile şi asociaţiile: Politehnica Cluj, Sănătatea Oradea, Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Sanitarul Sf. Gheorghe, Mureşul şi Şcoala sportivă din Tîrgu-Mureş, de a-şi disputa întîietatea pentru cucerirea trofeului pus în joc. Sportivii tîrgumureşeni au dominat întrecerile. La probele de simplu, ei şi-au împărţit victoriile. Astfel, la simplui bărbaţi pe primul loc s-a clasat Andrei Balogh (Mureşul). La simplu femei primul loc i-a revenit lui Vera Dudaş (Şcoala sportivă). Proba de dublu bărbaţi a fost cîştigată de cuplul Zoltán Nagy şi Andrei Somogyi (Sănătatea Oradea), care în finală, după o partidă disputată, a întrecut cu 2—1 (6—1, 5—7, 6—4) cuplul tîrgumureşean Andrei Balogh și Béla Csizmadia. In încheiere, de menționat buna comportare a tînărului Béla Csizmadia de la Școala sportivă, care, în sferturile de finală, a întrecut surprinzător pe Andrei Somogyi (Oradea) — jucător de categ. I — cu 2—0 (6—2, 7—5), ocupînd în final un meritat loc trei, la simplu bărbați. C. ALBI Handbal Medicina la a 2-a victorie consecutivă Victoria obţinută joia trecută în cadrul etapei a patra a diviziei secunde de handbal — prima de la începutul campionatului — asupra formaţiei Cauciucul Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej cu 13—12 (8—5) a fost de bun augur pentru mediciniştii tîrgumureşeni, care şi duminică, în etapa a V-a, au repurtat o frumoasă şi totodată meritată victorie in faţa formaţiei Institutului pedagogic din Bacău cu scorul de 20—10 (10—6). A fost un joc de luptă, un joc în care gazdele şi-au impus superioritatea, întrecîndu-şi partenerii, mai ales în repriza secundă, în toate compartimentele. Se cere însă — după părerea noastră — din partea coechipierilor formaţiei Medicina, mai mult calm în unele momente critice ale partidei. Punctele gazdelor au fost realizate de Balint Szabó 11, M. Dandel 3, B. Gagyi 2, M. Farkas 2, L. Medve și D. Részeg cite 1. Pentru oaspeți auînscris Al. Peker 2, I. Anton 2 și Șt. Ruja 1. urL al Dl m ARFO-BROM ARFfl-CLBR Iarfo-typ IARFO-STAT ARFO-BRAF §§§§. minieră ANGAJEAZA IMEDIAT) — MINERI — AJUTORI MINERI — MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU SUBTERAN Se asigurS cazare gratuită In cămine, masa contra cost de trei ori pe zi. Posibilităţi de calificare şi salarizare maximă în ramura minieră. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii, oraşul Bălan staţia C.F.R. Izvorul Oltului, judeţul Harghita. Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul personal al întreprinderii. AGENDA I—'■IUI ..... MIERCURI, 1 OCTOMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Tigrul. Progresul: Maraton. Select: Strigătul. Tineretului: Dragoste la Las Vegas. Muncitoresc: Crimă în stil personal. Flacăra: Bună ziua contesă. Unirea: Expresul colonelului von Ryan. SIGHIȘOARA — Lumina: Noaptea generalilor. Tirnava: Alexandru cel fericit. LUDUȘ — Flacăra: Apele primăverii. IERNUT — Lumina: Pe urmele șoimului. SARMAȘ — Popular: Intre noi. REGHIN — Patria: Străin în casă. Victoria: Made in Italy. TIRNAVENI — Melodia: Omul momentului. SOVATA — Doina: Căderea Imperiului roman. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Răutăciosul adolescent. FÎNTÎNELE — Patria: Un om pentru eternitate. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Pe urmele şoimului. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.MUREŞ, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Croitorii cei mari din Valahia“, piesă de Al. Popescu. ★ TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI DIN TG.-MUREŞ, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 11, „Peripeţiile şoricelului Cini“, iar secţia română, la ora 16, „Gulliver în ţara păpuşilor“. Televiziune 11,45 — Transmisia mitingului din Piaţa Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar; 14,00 — Fotbal: Rapid — Vitor Setubal (repriza a 11-a) din cadrul competiţiei „Cupa europeană a tîrgurilor"; 14,45 — Desene animate; 15,00 — Program de cîntece şi jocuri populare; 15,30 — Fotbal: Steaua — Glasgow Rangers — din cadrul competiţiei „Cupa Cupelor“: 17,15 — Marek Pistruiatul — film serial pentru copii: 17.40 — România în finala Cupei Davis: 19.00 — Anchetă internaţională pe tema „Noi metode de planificare internă şi comerţul exterior“: 19.00 — Telejurnalul de seară: 20,15 — Actualitatea în agricultură: 20,30 — Tele-cinemateca: „Crainquebille“; 22,00 — Reflector; 22.15 — Teleglob. Imagini filmate din R.P. Chineză: 22.30 — Convorbiri literare; 23,00 — Telejurnalul de noapte; 23.10 — închiderea emisiunii. Li N 1 mc mi nec ten rec le cind opri sec-t: Ai Stad la ,,rec letă, nea seri sep ce-i rii şi tu par biie lucrar;: ţine toi, treb gosperele, cond timp cifici sub loan trepr vem lităţi Sui de ra di cat» Print gătire între Exact decit Gri pentr rece chemi probi« pînă telei rea g lucrăr măcar xecute ției tu nisipu sub ce să-şi Pentri trupi bune măcar pron, : iernii