Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-01 / nr. 232

La întreprinderea „Republica“ din Reghin Minusuri în pregătirea de iarnă Experienţa anilor trecuţi a demonstrat conducerii întreprinderii „Republica“ din Reghin cit de necesară este pregătirea din timp, temeinică în vederea anotimpului rece. Având în vedere evenimentele care au avut loc în iarna trecută, directorul întreprinderii dispunea la 25 august 1969 într-o notă scrisă: „Este necesar ca in luna septembrie să se cunoască exact ce-i de făcut in vederea pregătirii pentru iarnă ... ca pină la sfîrșitul lunii septembrie și prima parte a lunii octombrie (15 octombrie 1969) să fie terminate toate lucrările aferente pregătirilor de iarnă. Serviciul mecanic şef va ţine cont de deficienţele semnalate in sezonul rece 1968—1969, cind in nenumărate rînduri a fost oprită complet producţia la unele secţii din cauza slabei pregătiri..." Acum cind toamna se află în toi, cind principalele lucrări ar trebui să fie terminate am pus gospodarilor de la ..Republica“ întrebarea: Cum aplicaţi indicaţiile conducerii întreprinderii, cum intimpinaţi frigul şi intemperiile specifice iernii? — Am întocmit un plan de măsuri în acest scop — ne spune Ioan Cozma, mecanicul şef al întreprinderii. El cuprinde tot ce avem de făcut, termene, responsabilităţi etc., etc. Surprinzător, planul pregătirilor de iarnă nu respectă termenele indicate de directorul întreprinderii. Printre altele se prevede ca pregătirea pentru iarnă să se încheie între 15 octombrie şi 15 noiembrie. Exact cu o lună de zile mai tîrziu decit s-a dispus (!) Grija conducerii întreprinderii pentru întâmpinarea anotimpului rece nu s-a transmis direct celor chemaţi să se ocupe de această problemă. Astfel, nu s-a trecut pînă acum decit la revizuirea reţelei de încălzire şi la completarea geamurilor sparte. Multe din lucrări sunt întîrziate, altele nici măcar nu sunt programate să se execute. Iarna, ne spune şeful secţiei turnătorie, cind plouă şi ninge, nisipul pentru formare este lăsat sub cerul liber, intemperiile îl fac să-şi piardă adesea din calităţi. Pentru protejarea nisipului, pentru păstrarea lui în condiţii mai bune nu s-a prevăzut nimic, nici măcar în planul de măsuri (un şopron, sau acoperirea lui pe timpul iernii cu foi din mase plastice). Stadiul pregătirilor l-am urmărit la „rece“ prin întreprindere. Nu s-au reparat încă acoperișurile (ploile de toamnă pot cădea de acum oricând), nu sunt începute izolările conductelor, multe din uși sunt nerevizuite, multe din căile de acces din întreprindere sunt blocate de tot felul de materiale. Sunt nepuse la punct multe lucrărimărunte“. Ar fi bine ca acum, pînă timpul mai permite, să se revadă planul de pregătire pentru iarnă, să se acţioneze mai operativ pentru transpunerea prevederilor lui în practică. Condiţiile optime de lucru pe timpul friguros sunt o cerinţă esenţială pentru folosirea cu maximum de randament a potenţialului tehnic şi a timpului de lucru. Forţele destinate întreţinerii întreprinderii nu sunt concentrate in această direcţie. Se vede că unii au uitat greutăţile pricinuite de iarna trecută și mai ales urmările acestora. După cite se constată, s-a lăsat convins și directorul întreprinderii că pregătirile de iarnă pot suporta aminări. V. MEGHEŞ . Organizaţiile de partid din cadrul Trustului judeţean de construcţii-montaj au desfăşurat şi desfăşoară o intensă muncă politico-organizatorică pentru continua întărire a rîndurilor partidului, educarea politico-ideologică a comuniştilor, creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid în toate compartimentele vieţii economice. Creşterea continuă a autorităţii şi influenţei partidului în rindurile salariaţilor se reflectă prin intrarea în rindurile sale a celor mai buni muncitori, tehnicieni, ingineri, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, hotăriţi să-şi consacre cunoştinţele ţelurilor şi programului partidului, să lupte pentru înfăptuirea politicii sale. In activitatea de întărire a rîndurilor partidului, criteriul fundamental l-au constituit calităţile politice, morale şi profesionale ale celor care au solicitat primirea in partid. Intr-una din şedinţele ţinute incă la începutul acestui an, comitetul de partid a făcut o analiză a posibilităţilor de primire în partid şi a ajuns la concluzia că există posibilităţi mari în această direcţie. Urmînd cu consecvenţă concluzia ce s-a desprins în urma acestei analize se poate arăta ca rezultat, mărirea numărului celor noi primiţi în partid în acest an. Merită să fie scos în evidenţă că toţi cei 84 de tovarăşi noi primiţi în partid, pînă la 31 iulie 1969, sunt tineri şi sunt absolvenţiişcolilor profesionale, au bacalaureat, urmează licee serale sau şcoli tehnice de maiştri. Pentru educarea noilor membri de partid, comitetul de partid din cadrul Trustului de construcţii-montaj, pune în centrul PE TEME ALE MUNCII DE PARTID activităţii de propagandă studierea de către toţi comuniştii constructori a documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., în vederea cunoaşterii temeinice a politicii interne şi externe a partidului. Realizarea obiectivelor mari stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru anii următori cere imperios ridicarea nivelului muncii de propagandă, al întregii activităţi educative, menite să contribuie într-o măsură mai mare la dezvoltarea conştiinţei socialiste, la promovarea înaltelor trăsături morale caracteristice omului nou al societăţii noastre. De aici decurge necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid din cadrul T.C.M. să desfăşoare o vie activitate politică, combativă, care să valorifice plenar energia şi iniţiativa comuniştilor. „In etapa actuală — se spune în Tezele Comitetului Central — cind partidul reuneşte in rindurile sale 14 la sută din populaţia majoră a ţării, accentul principal trebuie pus pe înarmarea politico-ideologică a tuturor comuniştilor, pe însuşirea aprofundată de către aceştia a politicii partidului, a învăţăturii marxist-leniniste, pe ridicarea calificării profesionale, lărgirea orizontului de cultură generală şi dezvoltarea calităţilor lor moral-politice“. Pe baza acestor indicaţii valoroase, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid din construcţii să acorde în viitor o mai mare atenţie îmbunătăţirii calitative a întregii munci de educare a membrilor de partid. Numai aşa organizaţiile de bază vor putea să se manifeste ca adevărate forţe dimanice în realizarea sarcinilor. Aceasta este cu atît mai necesară cu cît o dată cu creşterea rîndurilor partidului are loc o adevărată infuzie de forţe tinere, energice, pline de iniţiativă care au insă nevoie de sprijin în ce priveşte pregătirea lor politico-ideologică. BORDÁS NICOLÁE instructor al Comitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R. PRIMIREA de noi membri în partid necesită o activitate politicoideologică susţinută PE AEROPORTUL MUNICIPIULUI TG.-MUREȘ. (Urmare din pag. 1) DEPLASĂRI MULTE, TIMP PIERDUT Am semnalat şi cu alte ocazii faptul că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită folosirii la maximum a capacităţii tractoarelor şi maşinilor, că înlăturarea unor defecţiuni se face greoi. Suntem la C.A.P. Idrifaia (preşedinte Bulath Andrei, inginer Ercsény Paul). Aflăm că s-au însăminţat: 62 ha cu orz şi 72 ha cu griu. Nu se putea oare realiza mai mult? Noi credem că da. Pentru aceasta însă ar fi fost nevoie să se depună străduinţe mai mari la eliberarea terenurilor, să se asigure maşinilor condiţii de lucru neîntrerupt, să se evite orice stagnare a muncii. Din păcate ,aceste aspecte nu şi-au găsit în fiecare zi rezolvarea cea mai bună. In ziua prezenţei noastre în unitate, erau la semănat 4 maşini. Două din ele însă, datorită parcelelor mici în care se însăminţa, a trebuit să fie mutate la distanţe destul de mari, de 3 ori. In aceste condiţii nu este de mirare că productivitatea lor a fost de numai 26 de ha. Se pare că şi în continuare se va lucra la fel. Suprafaţa eliberată care trebuie arată, discuită şi semănată însumează 55 de ha, dar este răspindită în circa 8 tarlale cu mărimi cuprinse între 4—17 ha. La toate acestea se adaugă şi alte deficienţe. La brigada din Suplac maşina mai avea o oră de lucru şi brigadierul Ioan Gherghel nu s-a îngrijit să trimită la magazia centrală o căruţă după săminţă. Mai mult, nimeni nu i-a putut da de urmă. După toate acestea înţelegem mai bine ce vroia să spună preşedintele afirmind că greul de-abia în continuare se va face simţit. BUTURUGA MICA... Şi defecţiunile mărunte, de obicei neluate în seamă, adunate zi de zi provoacă pînă la urmă intîrzieri mari. In cooperativa agricolă din Coroisinmartin (preşedinte Teofil Bruzlea, inginer Weisburg Eugen), au fost însăminţate pînă luni 120 ha cu orz şi 110 ha cu griu. Rezultatul nu este rău, dar nici atît de bun incit să provoace tovarăşilor de aici mulţumire pe toată linia. Că se putea face mai mult ne-o dovedeşte şi faptul că se lucrează doar cu două maşini deşi secţia I.M.A. are trei maşini in dotare. O vină poartă şi I.M.A. Bahnea care nu s-a îngrijit să pună in stare de funcţionare toate tractoarele de aici. Din 15 tractoare aflate în dotarea secţiei, lucrează practic doar 10. Conducerii C.A.P. i se poate reproşa faptul că nu se îngrijeşte de mobilizarea membrilor cooperatori la muncă din care cauză recoltarea produselor şi eliberarea terenului se face încet şi este pe cale să constituie cea mai mare frină în calea semănatului. Timpul ce se iroseşte cu remedierea unor defecţiuni ,este in unele locuri foarte mare La C.A.P. Cerghid un tractor s-a defectat joia trecută şi luni nu era încă pus în stare de funcţionare. Piesa care trebuia înlocuită nu se găsea în magazia I.M.A. din Bahnea, iar şeful secţiei a fost nevoit să facă încă un drum la I.M.A. din Tîrnăveni. Intre timp un tractor a venit în secţie pentru o defecţiune la polidisc. Peste tot am întîlnit cite 1—2 tractoare defecte, dar n-am întîlnit atelierele mobile însărcinate cu remedierea operativă a defecţiunilor. Se consideră oare că stagnările mărunte nu merită toată atenţia? Dacă aşa stau lucrurile, vom aminti celor in cauză proverbul cu buturuga mică, cs linsa sa nu demna Cu timpul pe trepte de sticlă (Urmare din pag. 1) care îl găsim astăzi ca parbrize la autoturismele ,,Dacia" sau la autocamioanele romăneşti, şi ca oglinzi în cele mai diverse modele. Ing. Irimia: — Retrospectiva anului 1966 de asemenea evidenţiază un moment semnificativ din aceeaşi ordine de idei. Este anul când pornesc spre marile hoteluri turistice de pe litoralul românesc, spre a le ornamenta, plăci din sticlă colorată şi opacizată. Colectivul nostru a îmbogăţit astfel cu un nou produs nomenclatorul materialelor de construcţii. La scurt timp, acestui material de ornament l i s-au adăugat profilele „U“, realizate pentru prima dată în ţară ca elemente de estetică arhitecturală. Ing. Blăjan: — Şi iată-ne in anul 1969. Hotărîţi să ducă mai departe tradiţia priceperii şi prestigiul mărcii fabricii, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Fabrica de geamuri Tîrnăveni au închinat Corpreului al X-lea al partidului şi aniversării sfertului de veac liber încă un moment de pionierat: realizarea pentru prima dată în ţară a bazaltului topit care pină atunci se procura din import. Am şi expediat o serie de loturi spre beneficiari, produsul dovedindu-se foarte solicitat in industriile chimică şi medialurgică, pentru, calităţile sale antiacide, anticorozive, rezistenţă la uzură şi alTU’caracteristici superioare. Tinereţea — numitorul comun ce caracterizează fabrica în prezent (tineri sînt chiar conducători ei) a preluat ştafeta, conştientă de răspunderea la care obligă o asemenea tradiţie sub semnul fericitei coincidenţe: virsta plenitudinii creatoare se îmbină la acest jubileu cu maturizarea puterii productive a fabricii. In frunte cu directorul şi inginerul şef — găsiţi in haine de lucru printre constructorii ce dau contur unor capacităţi noi, impunătoare — toti sticlarii participă intr-un fel, la aducerea viitorului cît mai aproape, ajutind direct şantierul sau pregătindu-se să devină stăpini ai tehnicii moderne ce li se instalează. Preţioasa lor experienţă e mobilizată astfel de pe acum — pentru ca intr-un termen scurt de la preluarea exploatării să ajungă la nivelul impresionant al prevederilor finale din proiect: 15 milioane mp bază geam tras pe an, faţă de 4.400 000 mp cît se produce cu actuala linie. Şi încă nu am spus totul la capitolul actualităţii din care se nasc aici alte şi alte temeiuri de mîndrie. Deşi în condiţii de şantier, colectivul şi-a îndeplinit încă din 16 septembrie a. c. planul de producţie pe trei trimestre. Bilanţul livrărilor suplimentare către economia naţională, reflectind aspiraţia continuă spre autodepăşire, marchează cote dintre cele mai înalte: 145.000 mp geam tras, aproape un milion de bucăţi sticlărie şi altele nu mai puţin preţioase. Iar noi le dăruim din toată inima urarea. ..Să ti ne trăiţi, sticlari ! . NOTE Supracontrol la centru Magazinele mixte din satele Oroi şi Petea aparţin şi sunt aprovizionate de cooperativa de consum din Band. De mai multă vreme, la cele două unităţi nu se găsesc o serie de produse. Lipsesc chiar şi multe „soiuri“ de băuturi alcoolice. In schimb, la Band, se găsesc cite vrei. Am aflat de ce se găsesc. La Band îşi au sediul merceologii cooperativei. Cît e ziua de lucru ei (şi alţi funcţionari ai cooperativei) se învîrt prin centrul Bandului şi nu uită ca, din cind in cind, să facă popas fie la cofetărie, fie la bufet. De fiecare dată se interesează dacă au cafea, coniac şi alte asemenea ,,reconfortante" pe care le gustă cu suta de grame. Le-ar putea spune cineva să nu intre la cofetărie şi bufet? Fireşte că nu, din moment ce aceste unităţi sunt tutelate de cooperativă. Ele trebuie „controlate“ zilnic pentru că altfel nu-şi realizează planul de desfacere şi.. . încasări. Se pune întrebarea: de ce unităţile de la centru sunt controlate de mai multe ori pe zi, iar cele din sate sunt uitate? Cetăţenii din Oroi şi Petea sugerează merceologilor cooperativei din Band să se intereseze la faţa locului de ce au nevoie in magazinele din satele lor. Şi noi sintem de aceeaşi părere. In plus mai adăugăm: să se deplaseze în control acum, cind toamna e cu soare, căci după ce vin ploile ştim că nu se mai duc. Aşa sint unii merceologi de la cooperativele săteşti: le place să supravegheze unităţile din localitatea unde se află sediile cooperativelor de consum. Şi nu e bine! C. CROITORU VEDERE DIN TECUCI. MODERNIZĂRI în reţeaua comercială In scopul unei mai bune deserviri a populaţiei, în oraşul Luduş se execută diverse lucrări de amenajare a unor spaţii pentru desfacerea produselor. Astfel, în prezent se reamenajează o nouă unitate spaţioasă, care va fi destinată exclusiv pentru desfacerea articolelor cultural-sportive. De asemenea, s-a trecut la modernizarea laboratorului de cofetărie. Aici se vor amenaja un nou cuptor, baie, sală de finisare a preparatelor şi sală de răcire. Se va mări şi spaţiul destinat sălii de consumaţie. STEAUA RUSIE HAVNA 3 Hotărîre privind constatarea și sancţionarea contravenţiilor După cum am mai anunţat, Consiliul popular al municipiului Tirgu-Mureş a adoptat, în sesiunea din iunie 1969, o hotărîre privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor. Hotărirea cuprinde normele privind salubritatea şi menţinerea esteticii localităţii, ocrotirea sănătăţii, menţinerea ordinii publice, întreţinerea şi folosirea drumurilor, străzilor, plantaţiilor, parcurilor, a fondului locativ de stat etc. Hotărirea, afişată la 20 septembrie, va intra în vigoare la 10 octombrie 1969. Cugetări despre convieţuirea socială — Nu mai ştim ce să facem — ni se plîngeau deunăzi locatarii unui apartament de la parterul blocului nr. 2 din cartierul Nicolae Bălcescu, care dădeau semne vădite de maladie nervoasă. Căci la etajul I, tocmai deasupra apartamentului nostru, stă o familie care nesocoteşte literalmente normele de convieţuire socială. De altfel să nu credeţi cumva că ar fi vorba de nişte cheflii. Sînt de fapt oameni de treabă, dar care aranjîndu-şi anumite treburi la ore nepotrivite, atentează volens-nolens la linişte, la sănătatea colocatarilor din bloc. Omul nostru — capul familiei — şi-a transformat balconul în atelier. Acest fapt în sine n-ar constitui o abatere. Dar ciocănind în orele după-amiezii, cind alţii se întorc de la serviciu pentru a se odihni, „meşterul“ săvîrşeşte un act nelalocul lui. Sau, soţia sa, găseşte de cuviinţă să dea drumul la maşina de spălat rufe tocmai la ora 6 dimineaţa, cînd unii colocatari ar trebui să mai doarmă. Un nepoţel de-al lor, în vîrstă de 4 ani, de altfel foarte drăguţ, face curse prin casă la orele cînd ar fi firesc să doarmă ... şi el şi vecinii... Un alt caz, într-un alt cartier: unul dintre vecini şi-a cumpărat o motoretă. Cum e şi firesc, se bucură omul, dar nu se gîndeşte că dînd drumul la motor, ambalindu-l de nenumărate ori în faţa casei, intre orele 6 şi 7, produce un zgomot demn de invidiat de o escadrilă de avioane cu reacţie. Or, dacă fericitul proprietar s-ar deplasa puţin mai încolo, numai cu cîţiva metri, lingă terenul viran din vecinătatea şcolii, unde la ora aceea nu există nici o activitate, n-ar conturba pe nimeni. Alţii, la rîndul lor, parcînd camioane pe stradă, în faţa caselor, trintesc cu nemiluita uşile cabinelor taman la miezul nopţii, sau după aceea, fără ca să se gîndească că la acea oră există şi oameni care ar vrea să doarmă. Ce să mai vorbim despre cheflii, despre „trubadurii“ de noapte şi scandalagii?! Aceşti oameni sunt cu toţii eminamente individualişti. Mentalitatea, sau dacă vreţi sloganul lor, s-ar putea formula astfel: „In casa mea fac ce-mi comine“. „Pe stradă fac ce vreau“. „Ce-mi pasă mie de alţii?!“ etc., etc. „Cui nu-i place ... treaba lui !“. Pentru toate acestea nu există poate literă de lege ... sau, chiar dacă există, chiar fiecare din aceste cazuri nu poate fi urmărit, sancţionat Există însă ceea ce se numeşte „norme de convieţuire socială". Este adevărat, oricui îi place libertatea, nimănui nu-i convine ca alţii să se amestece în treburile sale. Cînd însă prin anumite acte sau fapte nechibzuite, poate în aparenţă de însemnătate minoră, dăunăm semenilor noştri, le conturbăm liniştea, odihna, le vătămăm chiar sănătatea, atitudinea noastră primeşte în mod vădit un caracter antisocial. Aşadar, neexistînd legi scrise pentru fiecare din aceste acte, ar însemna că suntem dezarmaţi, suntem neputincioşi în faţa unor asemenea manifestări? Hotărîm, nu! Soluţia ar putea fi găsită în toate cazurile: crearea unei puternice opinii de masă împotriva tuturor acelora care nesocotesc normele de convieţuire socială. Să nu ne aplecăm capul în faţa acestor nepăsători, acestor individualişti, acestor „răufăcători“, ca să spunem aşa. Să nu le permitem, pur şi simplu, să-şi „facă de cap“. ŞTEFAN IZSÁK Aprovizionarea populaţiei (Urmare din pag. 1) Iot, după cum s-a relevat în cadrul sesiunii, neajunsurile cele mai grave. Mai mulţi deputaţi, printre care Alexandru Brejan, Egyed Balázs, Margareta Szilagyi, Elena Costea, Szatmári Ibolya au relevat că în acest an s-a resimţit serios lipsa în cantităţi suficiente a unor produse de bază ca, de pildă, roşii, cartofi, ceapă, rădăcinoase. Desigur, în acest sector s-au întîmpinat greutăţi atît din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile, care au diminuat simţitor producţia, cît şi din cauza nerespectării contractelor de către unităţile agricole producătoare. De pildă C.A.P. Sintanasie Mureş, cu cea mai mare pondere în livrarea legumelor, s-a achitat doar parţial de obligaţiile sale contractuale: din 1.015 tone a livrat doar 311 tone de legume, fiind restantă cu 105 tone tomate, 105 tone varză, 34 tone gogoşari, 100 tone ardei graşi, 94 tone vinete etc. Carenţe serioase în livrarea produselor contractate s-au semnalat şi la cooperativele agricole din Nazna, Singeorgiu de Mureş, Tîrgu-Mureş, Mureşeni, deci in întregul bazin legumicol din apropierea oraşului. S-au manifestat lipsuri şi la recepţionarea, sortarea, manipularea şi păstrarea produselor, ceea ce a cauzat uneori punerea lor in vînzare cu întîrziere, deprecierea calitativă a mărfurilor, nerespectarea riguroasă a corelaţiei calitatepreţ. Faptul că unele produse au existat în unităţile de desfacere şi pe piaţa neorganizată în cantităţi insuficiente, că majoritatea produselor au fost achiziţionate de la distanţe mari (chiar de la 500 km), au avut drept urmare preţuri medii mai mari în comparaţie cu anul precedent la roşii, cartofi timpurii, varză, ceapă etc. Printre preocupările majore ale Consiliului popular municipal, ale întreprinderilor comerciale din oraş se înscrie şi asigurarea populaţiei cu legume şi fructe în sezonul de toamnă-iarnă. Analizînd situaţia contractelor faţă de necesităţi, precum şi spaţiile de însilozare şi desfacere. Comitetul executiv a informat sesiunea că în mare parte sunt asigurate condiţiile pentru desfacerea mărfurilor în perioada imediat, următoare. Fondul de marfă la principalele produse, inclusiv rezervele de iarnă, se prezintă satisfăcător, prezentînd chiar creşteri în comparaţie cu anul trecut, cu excepţia unor produse (cartofi de toamnă, ceapă uscată etc.). In municipiul Tirgu-Mureş vor funcţiona 8 centre speciale pentru desfacerea unor produse de mare volum (cartofi, varză, rădăcinoase) amplasate în spaţiul pieţii şi în majoritatea cartierelor. Sesiunea a adoptat o hotărîre care cuprinde măsuri concrete privind extinderea legăturilor directe intre comerţ şi unităţile producătoare pentru completarea fondului de marfă, dezvoltarea şi diversificarea producţiei de preparate şi semipreparate în unităţile ,,Gospodina“, valorificarea la nivel superior a rezervelor existente pentru sporirea producţiei de legume şi fructe, mai ales in cooperativele şi fermele agricole din apropierea oraşului, asigurarea condiţiilor optime pentru conservarea rezervelor de iarnă. Comitetul executiv va trebui să urmărească şi să controleze pas cu pas modul cum vor fi traduse în viaţă aceste hotârii,pentru ca aprovizionarea populaţiei în perioada toamnă-iarnă şi în cursul anului viitor, să fie la înalţimea cerinţelor.