Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)
1969-11-01 / nr. 259
PAGONIA 2 STEAUA RÖGZÉ I Locul specialistului (Urmare din pag- 1) unde au fost repartizaţi, sunt aceia pe care familia îi întreţine în continuare şi după absolvire. „In fond — întreba cineva — ce înseamnă prima zi de muncă ?“. Desigur, dincolo de importanţa ei socială, munca înseamnă independenţa materială a fiecăruia dintre noi. Salariul ne aşează dintr-o dată pe propriile noaste picioare, fiind capabili să ne ciştigăm singuri existenţa. Tot interlocutorii mei remarcau că nu s-au simţit niciodată într-o stare de inferioritate faţă de cei care au refuzat sau şi-au găsit o muncă uşoară intr-un oraş mare. Dar, se întrebau, cine i-a ajutat pe aceştia, de ce relaţii au uzat pentru a-şi asigura un loc de muncă, altul decit acela în care era nevoie de ei ? Cazul tinerilor ingineri Sondolan şi Mihai nu este unic. Şi alţii exprimă păreri similare. „Adică — zic aceştia — de ce să mă înfund într-un mic orăşel de provincie ?". La care putem răspunde cu o altă concluzie reieşită din discuţii: Tinerii ingineri din Tîrnăveni nu-i reproşau acestui oraş nici insuficienta activitate intelectuală, nici lipsurile constatate ici, colo, în aprovizionare, în difuzarea filmelor, a cărţii. Ei acceptaseră venind aici, nu o situaţie de provizorat, ci una de durată, care le va permite să participe la înlăturarea acestor lipsuri. Mi-am amintit despre inginerul constructor din Tîrgu-Mureş (care întocmeşte zilnic nişte situaţii care nu-i solicită capacitatea), ca despre un nedemn deţinător al unei diplome de specialitate şi încă de mulţi alţii pe care i-am descoperit în aceste zile absentînd de la datorie. Complicatele lor justificări au, fără îndoială, falsitatea laşităţii în faţa vieţii, în faţa îndatoririlor pe care ţi le impune pregătirea superioară, pe care ţi le cere societatea. Note Otiîcei rău Vâzind că,numeroasele noastre apeluri rămin fără ecou, am reclamat cazul la întreprinderea comunală. La prima vedere, motivul pentru care am ajuns la edilii oraşului pare neînsemnat. Totuşi, e vorba de un aspect care lezează intr-un fel aspectul general al oraşului, de modul în care se respectă strădaniile locatarilor din cartierul tirgumureşean Mihai Viteazul. Şi la noi în cartier, în fiecare zi, vine maşina care transportă conţinutul containerelor cu resturi. Lingă blocuri, in locuri anume amenajate, există asemenea vase. Oamenii care le duc la maşina din stradă (pe care scrie cu litere mai mari de-o şchioapă „Păstraţi curăţenia oraşului“) au un obicei rău: nu le transportă pe amîndouă. Unul rămîne întotdeauna pentru a doua zi. Apoi, o altă problemă : descarcă conţinutul şi lasă vasul la marginea trotuarului, la voia intîmplării. Dar, cum îl lasă ? II izbeşte de buza trotuarului de ... praf îl face. Noi tot le reparăm, dînşii le strică. Obligaţia acestor oameni e clară şi simplă: să transporte vasele — amîndouă, sau cite sînt — să le ducă înapoi şi să păstreze curăţenia (! !) spaţiilor verzi. Or, faptele demonstrează exact contrariul. Am semnalat cazul la întreprinderea comunală. Spre surprinderea noastră, ni s-a răspuns foarte senin : — Nu avem ce să le facem acestor oameni. Le-am atras atenţia de mai multe ori dar, degeaba. E un răspuns curios, mai ales că vine din partea oamenilor investiţi cu răspundere faţă de curăţenia oraşului. Nu vrem să fim ironici dar aşa un răspuns trădează mai multe lucruri, printre care şi fuga de ... răspundere. E un răspuns care nu poate să ne mulţumească în nici un caz, în numele unui grup de locatari N. MIHALCEA Str. Mihai Viteazu nr. 27 nai (Urmare din pag- 1) cru. deoarece de-acum înainte ne putem aştepta mai degrabă la zile friguroase decit la vreme bună. Sintem doar in noiembrie. Pentru impulsionarea lucrărilor trebuie urmat exemplul fruntaşilor. Pină la 30 octombrie, 38 de cooperative agricole din judeţul nostru au încheiat recoltarea porumbului. Dintre aceste unităţi amintim : Band, Chirileu, Batoş, Dedrad, Gorneşti, Petelea, Pădureni, Luieriu, Chiher, Criş, Dumbrăvioara, Nazna, Ghindari, Troiţa, Găieşti şi altele. In contrast cu aceste unităţi în care s-a depus un efort susţinut pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltărilor, avem încă un mare număr de cooperative agricole care au de recoltat porumbul de pe suprafeţe cuprinse între 100 şi chiar peste 400 ha. Deşi recoltatul este atît de rămas în urmă, şi în actuala campanie de cite ori a venit vorba de culesul porumbului majoritatea conducătorilor de unităţi, specialişti, susţineau şi susţin că porumbul nu constituie o problemă şi că merge repede. Iată că faptele dovedesc contrariul. La CA.P. Aţintiş unde porumbul mai trebuie recoltat de pe 320 ha, ritmul zilnic nu depăşeşte 30 de hectare. La fel, la Bichiş ritmul este de 15 ha, şi aceasta in situaţia cînd pe cimp porumbul mai trebuie cules de pe 458 hectare. In timp ce la Şăulia în ziua de 29 octombrie porumbul a fost cules de pe 80 ha, în unităţile vecine Valea Largă, Zau etc., dar cu o mai slabă organizare a muncii, aceeaşi lucrare a fost efectuată doar pe suprafeţe cuprinse între 5—10 hectare. Asemenea aspecte se mai pot cita şi de la alte C.A.P., cum ar fi Sălcud, Balda, Tăureni, Cozma, Iara de Mureş, Poarta, Crăieşti-Tîrnavă etc. Ţinînd seama că suntem de-acum în luna noiembrie, deci timpul este înaintat, organizaţiile de partid, consiliile de conducere, toţi delegaţii aflaţi în unităţi, sunt chemaţi să ia măsuri urgente pentru a termina în cel mai scurt timp recoltarea porumbului, transportul lui de pe cimp şi în paralel cu aceste importante lucrări şi achitarea obligaţiilor faţă de stat, care constituie o înaltă îndatorire patriotică. De asemenea, trebuie grăbit mult şi transportul celor peste 12.300 tone de sfeclă de zahăr ce se mai află pe cimp, să se intensifice arăturile care sunt efectuate în proporţie de numai 46,6 la sută şi aceasta în situaţia cînid teren liber este suficient, iar tractoarele în perioada actuală nu au de efectuat pe ogoare o altă lucrare mai importantă în afară de arături. Pentru a cunoaşte situaţia la recoltarea porumbului pe unităţi, redăm în pagina realizările obţinute pină la 30 octombrie de unele cooperative agricole. La recoltarea porumbului ,8 la sută — procent care cheamă la muncă intensă toate forţele mmmi agonomoil®® NHONSTD1I (Urmare din pag. 1) şi a sumelor de bani percepute. Uneori, insă, acest lucru II făcea soţia sa, Emilia. Oamenii s-au gîndit că nu-i greu să intre în posesia unor sume de bani şi a unor cantităţi de lină. Au trecut la fapte. Liviu Larga n-a eliberat chitanţe tuturor producătorilor cărora le-a tors lună, deşi a încasat taxele prevăzute. A reuşit astfel să sustragă cîteva sute de lei. Soţia nu s-a lăsat mai prejos. Luîndu-i exemplul, a pus şi ea mina pe cîteva sute. A copiat şi metoda : încasa bani, nu înregistra producătorii, nu elibera chitanţe. Văzînd că totul merge bine, capul familiei s-a gîndit că n-ar face rău să-şi încerce norocul şi cu lina. A început să pună la o parte lină neînregistrînd unele cantităţi deşi reţinea uiumul. Astfel, în loc ca lina să meargă spre valorificare la unităţile economice de stat, rămînea la domiciliul lui Larga. Astfel, omul şi-a reţinut lună în valoare de peste 8.000 lei. Necinstea soţilor Larga a fost pină la urmă descoperită. Deferiţi justiţiei, soţii şi-au primit pedeapsa meritată. Nereguli la Oroi . Doi pereţi ai magazinului mixt s-au dărîmat. Cooperativa Band, de care aparţine unitatea, a transportat cele necesare reparaţiilor : pietriş, nisip etc. Materialele au fost „depozitate“ pe marginea părţii carosabile a străzii principale. Aici se „odihnesc" din luna iulie a. c. Datorită circulaţiei rutiere intense, materialele s-au împrăştiat. Păcat de muncă şi de bani. Mai rău apare faptul că magazinul este dărăpănat. Cind are de cînd conducerea cooperativei să ia măsuri ? Iarna bate la uşă. In primăvara acestui an la căminul cultural a fost introdusă lumina electrică. Lucrările au fost terminate prin luna martie. Cum era și normal, după efectuarea acestor lucrări căminul cultural trebuia văruit. Trebuia, dar... nu a fost. De ce ? Neregulile de la Oroi, spun cetățenii din sat, s-ar fi putut remedia la timp dacă deputatul lor judeţean s-ar mai fi abătut din cînd în cînd şi pe aici. Se zice că în acest an n-a văzut cum arată Oroiul. Cetăţenii îi cer sprijinul. T. PLOIEŞTEANU MATHE, B., CAZACU, VL.: PROTECŢIA ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI A CONSTRUCŢIILOR CIVILE ŞI INDUSTRIALE „Colecţia electricianului“ In lucrare sunt expuse pe scurt, la un nivel accesibil unui cerc larg de cititori, fenomenul fizic al descărcărilor atmosferice şi principalele caracteristici ale trăsnetului. Se dau, în continuare, principiile de bază ale protecţiei contra efectelor directe sau indirecte ale trăsnetului. Sunt analizate condiţiile impuse, metodele şi dispozitivele folosite în tehnica construcţiilor civile şi industriale contra descărcărilor atmosferice. In final, se dau o serie de exemple concrete de proiectare a instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului: 152 pag., 4,75 lei. AGENDĂ SÎMBATA, 1 NOIEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Stelele din Eger (la orele 8, 11, 15, 18, 21). Progresul: Angelica şi sultanul. Select: Din plictiseală. Tineretului: Paşa şi Piramida Zeului soare (la orele 9 şi 15). Muncitoresc: Suflete tari (ambele serii). Flacăra: Un delict aproape perfect. SIGHIŞOARA — Lumina : Angelica şi sultanul. LUDUŞ — Flacăra: Stelele din Eger. SÂRMAŞU — Popular: Riscurile meseriei. REGHIN — Patria: Crima din pădure. Victoria: Neînţelesul. TIRNAVENI — Melodia: Premiere strict secrete. SOVATA — Doina: încotro, omule? SÂNGEORGIU DE PĂDURE — Popular : Eu te-am iubit. FINTÎNELE — Patria: Fete în uniformă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia română, prezintă azi, în deplasare la TÂRNĂVENI, comedia „Ulise şi... coincidenţele“. STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio, azi, la ora 20, „Britannicus“, tragedie de Racine. Televiziune 18:00 — Buletin de ştiri; 18,05 — Copiii cintă şi dansează; 18,30 — Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: Răzbunătorii; 20,50 — Tele-enciclopedia; 21,50 — 123 de minute şi un secol. Acum 100 de ani a fost inaugurat traseul de cale ferată Bucureşti—Giurgiu; 22,15 — Program de romanţe; 22,40 — Telejurnalul de noapte; 22,45 — Varietăţi pe peliculă. LA COMPAM cu plata in rate, unii oameni îşi vind cinstea Pentru a da populaţiei posibilitatea să-şi procure mai uşor unele lucruri cu valoare mare, statul nostru a introdus vinzarea cu plata în rate a unei largi game de produse. Astfel, prin comerţul de stat şi cooperatist se vind cu plata în rate garaje prefabricate demontabile, articole prefabricate din beton, mobilă, articole muzicale, televizoare, aparate de radio, frigidere, aspiratoare de praf, maşini de cusut, biciclete, motorete, îmbrăcăminte, încălţăminte, covoare, şi alte produse. In ultimul timp s-a extins vînzarea cu plata în rate şi pentru pensionari, iar mai recent, şi pentru membrii cooperativelor agricole de producţie. La O.C.L. Produse industriale din Tg.-Mureş aflăm că în numai 9 luni ale acestui an în Tg.Mureş s-au vîndut cu plata în rate mărfuri în valoare de peste 40 milioane de lei. Un mare volum de vinzări cu plata in rate s-au făcut şi la Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni, Luduş şi în alte localităţi din judeţ. Cum se procedează în cazul cînd cineva vrea să cumpere cu plata în rate este bine cunoscut. întreprinderea sau instituţia unde lucrează salariatul respectiv completează şi semnează o dovadă, prin care certifică că cetăţeanul este salariatul permanent al unităţii, obligîndu-se totodată să reţină ratele cuvenite şi să îndeplinească toate celelalte obligaţii ce le revin din executarea contractului încheiat în baza dovezii eliberate. Deci, o dată cu eliberarea dovezii, organizaţia socialistă respectivă îşi asumă o mare răspundere. De aceea, înainte de a-şi pune semnătura, cei în drept ar trebui să privească cu mai mare răspundere asupra persoanei care vrea să cumpere cu plata în rate. Căci mai sunt oameni care cumpără rînd în rate îşi vind cinstea. Mai precis, părăsesc locul de muncă şi pleacă fără urmă, „uitînd“ de plata ratelor. Kászoni Zoltán, de pildă, a fost salariat la şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.Mureş. Pe baza adeverinţei eliberate de şantier, el a cumpărat un costum de haine în valoare de 1.262 lei. La cumpărare, în 17 noiembrie 1964 a achitat suma de 312 lei, rămînînd ca restul de 950 lei să i se reţină din salariu, în rate lunare. Dar n-a avut de unde să se reţină, deoarece a plecat fără urmă, negăsindu-se nici pînă în prezent. Parcă ar fi intrat în pămînt şi Mihail Onuţă, fost salariat al întreprinderii „Prodcomplex‘‘ din Tg.-Mureş, care de asemenea ,nu şi-a achitat în întregime ratele cuvenite pentru îmbrăcămintea cumpărată la 11 ianuarie 1967, cu contractul nr. 26.064. Pentru identificarea locului lui de muncă şi a domiciliului au fost puse în mişcare multe organe de miliţie, dar fără nici un rezultat. Exemple de acest fel există încă atît la Tg.-Mureş cit şi la Sighişoara şi in alte localităţi. De ce se eliberează oare adeverinţe pentru cumpărarea în rate unor astfel de oameni care nu prezintă garanţia că sunt capabili să le achite? Se întîlnesc şi unele cazuri ieşite din comun. Unii indivizi reuşesc să prezinte unităţilor comerciale adeverinţe false. Aşa a procedat, după cum se pare, Kellner Ludovic din Reghin, strada Nicolae Bălcescu nr. 46.. Acesta, la data de 1 aprilie 1969 (să fi fost oare păcăleală?), cu dovada nr. 432 din data de mai sus, purtînd ștampila Consiliului popular al comunei Fărăgău, a cumpărat de la O.C.L. Produse industriale Tg.Mureș o garnitură de mobilă. In dovada respectivă, scrisă la mașină, se certifica că Kellner Ludovic este angajat permanen al Consiliului popular din Fărăgău, in calitate de secretar. O.C.L. a livrat mobila, dar n-a mai încasat ratele. Urmărindu-1, a constatat că nu mai lucrează la Consiliul popular din Fărăgău de la 19 ianuarie a.c. Şi încă ceva. Tot cu o astfel de dovadă a cumpărat mobilă şi de la O.C.L. Mixt Reghin, rămînind dator cu suma de 7.850 lei. Şi nu poate fi găsit nicăieri. Nu-i ştie de urmă nici soţia, precum nu ştie nici ce a făcut cu mobila cumpărată de la Reghin şi de la Tg.-Mureş. Iată şi o altă categorie de cumpărători. Aceştia cumpără cu plata în rate, pentru a vinde cu bani gheaţă. Viorel Turbă din Sighişoara, de pildă, a cumpărat un televizor cu 5.100 lei. Nu după mult timp l-a vîndut cetăţeanului Kore Ioan, care s-a angajat să achite şi ratele restante. Dar aceasta a fost numai vorbă, fapta fiind alta. Fără a achita vreo rată, el a continuat comerţul, vinzînd televizorul altui cetăţean, care pînă în prezent nu s-a putut identifica. Şi după toate acestea, O.C.L. n-a reuşit, din 1968 şi pînă în prezent, să încaseze cei peste 2.000 de lei reprezentînd ratele. Lista celor care au cumpărat televizoare, aparate de radio, motorete, biciclete şi alte obiecte cu plata în rate în scopul vînzării cu bani gata este destul de mare. In special la Tg.-Mureş. Curios este faptul că nu î şi achită nici ratele cuvenite, organizaţiile comerciale fiind obligate a-i urmări şi efectua sechestrări. In unele locuri însă nu se găseşte ce să se sechestreze. La O.C.L. Produse industriale Tg.-Mureş, de pildă, în prezent există 116 dosare de executare, pentru o datorie reprezentînd rate neachitate în valoare de peste 93.000 lei. Cum şi cînd se vor încasa datoriile e greu de spus. Se poate spune în schimb că e necesar ca salariaţii însărcinaţi cu eliberarea dovezilor să privească cu mai mare răspundere această sarcină. P. POPSOR 8 noiembrie 1959 Concurs excepţional PROKOEXPRES Se atribuie: Apartamente cu 3 camere (confort gradul I) şi diferenţa în numerar pînă la 100.000 lei în număr nelimitat; Apartamente cu 2 camere (confort gradul I) şi diferenţa în numerar pînă la 75.000 lei, în număr nelimitat; Autoturisme „Dacia 1.100“ și „Skoda 1.000 M. B.“, în număr nelimitat; Premii în numerar de valoare variabilă; Premii fixe în bani. Se ciștigă și cu 3 numere din 7. /V întreprinderea pentru aprovizionarea cu seminţe şi material săditor Tîrgu-Mureş pune la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie, întreprinderilor agricole de stat, precum şi a tuturor cultivatorilor, orice cantităţi de seminţe de SPANAC din soiul Wiroflag, de SALATA din soiurile Polul Nord, Timpurie de Mai, Büttner, Timpurie de Banat şi Urechiuşă, iar de RIDICHI DE LUNA din soiurile albe lungi, roşii cu vîrf alb, rotunde timpurii, Saxa şi Ţepuş gheaţă. Adresaţi vă depozitelor şi magazinelor întreprinderii, care sunt aprovizionate cu cantități suficiente. Programul manifestărilor sportive FOTBAL _ In cadrul etapei a X-a a campionatului diviziei naţionale A, duminică echipa A.S.A. Tg.-Mureş va intilni pe stadionul „23 August“, cu începere de la ora 15, formaţia Rapid Bucureşti. In deschidere, de la ora 13, se vor intilni echipele de tineretrezerve A.S.A. — Rapid. k In cadrul etapei a XI a a campionatului diviziei C, duminică la Timnăveni, de la ora 11, se vor intilni echipele Chimica Timnăveni Minerul Bălan. k In cea de a XILa etapă a campionatului judeţean de fotbal sint programate următoarele întîlniri: sîmbătă la Tg.-ureş, pe terenul mic, de la ora 15 : Oţelul Tg.-Mureş — Viitorul Tg.-Mureş, pe terenul Fabricii de zahăr, ora 15 : Fabrica de zahăr Tg.-Mureş — Ciocanul Tg.-Mureş; duminică în judeţ, de la ora 11 : Metalul Sighişoara — Lemnarul Tg..Mureş; Tractorul Sărmaş — Energia Iernut; Mureşul Luduş — Voinţa Miercurea-Niraj; de la ora 15 : Lacul Ursu Sovata — Dermagant Tg.-Mureş. Meciul dintre echipele Voinţa Tirnăveni — C.F.R. Sighişoara, care iniţial a fost programat pentru sîmbătă, s-a amînat pentru o dată ce se va comunica ulterior. — VOLEI. — In cadrul campionatului diviziei B, duminică în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş, de la ora 11, se vor intilni echipele feminine Medicina Tg.-Mureş — Drapelul roşu Sibiu. BOX. — Sîmbătă, de la ora 18, in sala de sporturi a I.M.F. din Tg..Mureş, va avea loc gala de box dotată cu „Cupa Mureşul“. k ATLETISM. — Simbătă de la ora 15 şi duminică de la ora 9 pe stadionul „23 August“ din Tîrgu-Mureş va avea loc concursul interjudeţean de atletism, dotat cu „Cupa Mureşul“. ★ TENIS DE MASA. — In cadrul etapei a VII-a a campionatului judeţean de tenis de masă pe echipe masculine, duminică vor avea loc următoarele întîlniri : la Tg.-Mureş — sala clubului cinematografie, ora 9 : Progresul II — Surdo muţii; sala Oţelul, ora 10 : Oţelul II — Poligrafia. Meciul dintre echipele Comerţul II — Constructorul a fost animat. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI MURES COMUNICA: LISTA PRETURILOR de contractare și cu amănuntul plafon la unele legume și fructe stabilite prin decizia nr. 471, din 30 octombrie 1969. Nr. Denumirea Unitatea Calitatea crt. produsului de măsură extrat 11 1. Roșii sortate amănuntul kg 5,00 3,95 3,10 2. Ardei gras amănuntul 4,85 3,80 2,85 3. Ceapă uscată de arpagic amănuntul ____ 2,80 2,25 4. Ceapă uscată de apă amănuntul »» ____ 2,65 2,10 5. Ardei lung contract »»— 2,50 1,85 amănuntul »_ ____ 3,65 2,75 6. Gogoșari verzi contract♦ »— 2,00 1,50 amănuntul »» --* 2,95 2,25 7. Conopidă amănuntul »* 3,60 3,00 2,25 8. Praz, din mutații amănuntul ____ 1,90 1,60 9. Prune grupa A amănuntul t* 4,00 3,10 2,40 10. Prune grupa B amănuntul t*— 2,75 2,10 Intrarea în vigoare a preţurilor : — de contractare la 1 noiembrie 1969, ora zero; — cu amănuntul plafon la 2 noiembrie 1969, ora zero. Cu data de 2 noiembrie 1969, se abrogă preţurile cu amănuntul la castraveţi de salată, castraveţi cornişon toate dimensiunile, fasole verde păstăi soiurile fideluţă şi grasă, piersici toate soiurile şi calităţile, prun grupa C, iar cu data de 1 respectiv 2 noiembrie 1969, preţurile de contractare şi cu amănuntul la dovleci mijlocii, dovlecei mari, pepeni verzi, pepeni galbeni, toate soiurile şi călităţile şi cartofi de toamnă grupa A și B, cu un procent de vătămături mecanice mai mare de 8 la sută, stabilite prin decizia nr. 450 1969. Pentru iubitorii sportului de iarnă Complexul de a industrializare a tancului din Regin execută schiuri și săniuțe * * de calitate superioară ftmmâUe, Gtte.ctaZttâU dji "V. MÂNCĂRURI RECI Șl CALDE fiMtunt Sifbfclute. cti ca&Zâfge