Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-04 / nr. 1

\ \ Temelii solide realizărilor acestui an (Urmare din pag. 1) comunică că la noul obiectiv industrial — care de la 1 ia­nuarie are plan de producţie — datorită atingerii parametrilor proiectaţi, realizările obţinute sunt superioare sarcinilor plani­ficate. Calitatea geamului tras: bună. Primele cantităţi in con­tul acestui an au fost elaborate de schimbul condus de maiştrii Cornel Sevestreanu şi Ştefan Szabó. Dar, la succesele prime­lor două zile au mai contribuit şi alţi maiştri, şefi de grupă, a­­jutori şefi de grupă, muncitori cu bogată experienţă dintre care notăm pe Iuliu Horvath, Petru Gergely, Martin Szakács, Teodor Iancu, Gheorghe Sturza, Gheorghe Simonetti, Ioan Kiss, Ioan Cătălau şi Ion Moga. Oameni la datorie. Ceva o­­bişnuit, intrat in viaţa noastră cotidiană. Sentimentul domi­nant cu care poporul nostru a intimpinat noul an, apărut in straiele lui argintate de zăpadă — a fost un sentiment tonic de încredere in viitorul său lu­minos, viitor prefigurat cu atita clarviziune în politica internă și externă a partidului și statului nostru. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE „ÎNFRIJIREA“ - prima gazetă româ­nească de după eliberare la Tg.-Mureş îmi amintesc cu duioşie de primii ani de după eliberare, de anii pri­milor paşi ai aşezării vieţii noi, o­­meneşti, de mult aşteptate. Tot ce se crease în aceşti ani, a început în condiţii excepţionale; totul era încă neexperimentat, dar făurit de oa­meni entuziaşti. Trăiam în plină re­voluţie, toţi plini de dorinţa de a contribui la crearea lumii noi, care trebuia să răsară după barbaria fas­cismului, din ruinele războiului. Gazeta „înfrăţirea“ a luat naş­tere pe baza hotărîrii primei şedinţe a organizaţiilor democratice, ţinută la sfîrşitul lunii octombrie 1044, ca­re prevede ca sarcina cea mai ur­gentă „constituirea locală a Fron­tului Naţional Democratic şi scoa­terea unor organe democratice de presă, în vederea informării popu­laţiei“. (Arhiva Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. F. 2 Dos. 1 p. 48). Trebuie ştiut că după eliberare, o perioadă de timp, oraşul Tîrgu-Mu­­reş a rămas fără legături cu restul ţării, din cauza distrugerilor comise de fascişti în retragere. Nu ajungea în localitate nici un organ de pre­să, deci, editarea unui ziar era o necesitate imperioasă. Realizarea lui se lovea însă de mari greutăţi. Nu existau nici hîrtie de ziar, nici ti­pografi în număr suficient, nici re­dactori; nu exista nici lumină, uzi­na electrică fiind aruncată în aer de fascişti. Primul număr al gazetei „înfrăţirea“ a apărut cu destulă în­­tîrziere, la 4 ianuarie 1945, fiind primit insă cu mult interes. Articolul de fond al gazetei, inti­tulat „Chemare“, a fost scris de dr. Victor Groza, primul prefect de­mocrat al judeţului Mureş, iubit şi SIMSON FUCHS - stimat de populaţia oraşului. Prime­le fraze ale articolului defineau ros­tul gazetei: „De Anul nou pornim la drum nou cu „înfrăţirea“. Da, în­frăţirea! Şi fiindcă nici Crăciunul n-a trecut de mult, să cerem şi „ ... pe pâmînt pace şi între oameni bunăvoire“ şi pace nu numai între fraţii de acelaşi sînge şi neam, ci pentru toţi cei ce ne sînt convie­ţuitori ... gîndul trebuie să ni se oprească cu tot dinadinsul la acest pămînt care ne adăposteşte, ne hră­neşte şi ne împărtăşeşte de aceleaşi bucurii şi dureri“. Războiul încă nu se terminase; oamenii rîvneau din toată inima, la pace. Un alt articol din primul număr, cu titlul „Acţiu­nea democratică“, preciza scopul principal politic al timpului: strîn­­gerea tuturor forţelor democratice, formulat astfel: „Pentru toţi româ­nii înţelegători, datoria momentului de faţă s-a precizat prin condiţiunile stipulate în Platforma Frontului Na­ţional Democrat din România". Gazeta a pornit ca „Organul Fron­tului Plugarilor din judeţul Mureş“, devenind de la nr. 29 din 8 iunie 1945 „Organ de luptă democratică“, reprezentînd toate organizaţiile din F.N.D. Deşi nu era organ oficial al Comitetului judeţean al P.C.R., „în­frăţirea“ susţinea politica partidului, dădea publicităţii documentele lui şi milita pentru realizarea programului F.N.D. Paginile gazetei ne înfăţişează ve­ridic febrilitatea istorică a momen­tului. Apăreau multe ştiri despre luptele de pe front, ordinele de zi ale Comandamentului Armatei Ro­şii, în care erau evidenţiate faptele de arme ale armatei române şi arti­cole ca: „Lupta Armatei Române pentru Ardeal", consacrat generalu­lui Ion Dumitrache, comandantul Corpului Vînătorilor de Munte, ca­re a luat parte la eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş. Au fost publicate mai multe din articolele lui Ilia Ehrenburg, îndreptate împotriva bestialităţilor hitleriste. Evenimentului înfrîngerii comple­te a Germaniei hitleriste, capitu­lării ei necondiţionate de la 9 mai 1945, gazeta i-a consacrat o „ediţie specială“, intitulată „Europa întrea­gă serbează pacea!“. Cea mai mare parte a spaţiului gazetei a fost destinată probleme­lor interne care frămîntau poporul întreg. Intr-un articol se poate citi aprecierea: „Trăim zile ce hotărăsc istoria pentru un secol înainte“. Şi, într-adevăr, în întreaga ţară se des­făşura lupta maselor pentru un gu­vern democratic, pentru reforma a­­grară, pentru democratizarea ţării. Victoria forţelor democratice era a­­nunţată de „înfrăţirea“ într-o ediţie specială, cu titlul „Dr. Petru Groza, prim ministru al României“. Gazeta „înfrăţirea“ reprezintă o valoare documentară pentru toţi ca­re se interesează de istoria locală a începuturilor democraţiei populare. Mai multe articole s-au referit la or­ganizarea Frontului Plugarilor, a Uniunii Tineretului Progresist şi a Uniunii Patrioţilor în judeţul Mureş. Multe articole înfăţişează desfăşura­rea reformei agrare, iar altele sin­tetizează cu date concrete rezulta­tele acestei reforme istorice. Sunt deosebit de interesante ştirile locale despre trezirea vieţii culturale: des­chiderea cursurilor la liceul „Al. Pa­pin Ilarian“, închis de regimul horthist, inaugurarea cursurilor Uni­versităţii Libere, unde ţineau con­ferinţe profesorii Ovidiu Drîmba din Bucureşti, C. Daicoviciu şi Teo­­fil Vescan din Cluj. S-a trecut apoi la activizarea vieţii muzicale, pri­mul concert avînd ca solist pe Clau­­diu Moldoveanu, prim-tenor al Ope­rei din Bucureşti. S-a organizat şi un bal pentru susţinerea gazetei „înfrăţirea“. A luat fiinţă Ateneul „Salamon Ernő“, care îşi îndrepta activitatea spre înfiinţarea teatrului la Tîrgu-Mureş. Ateneul a organi­zat şi un concurs de pictură, cu su­biectul „Munca“ şi unul de sculp­tură, pe tema „Muncitorul“. In „în­frăţirea“ a publicat Francisc Păcu­­rariu traducerile sale din poeziile lui Villon, Heine şi din poeţii Pe­tőfi (Poeţii veacului XIX), Ady (Os­păţul lui­ Gheorghe Doja), Kassák (Muncitorii). Aceste tălmăciri, reali­zate remarcabil, au văzut lumina zi­lei pentru prima dată în gazeta „în­frăţirea“. Gazeta a sprijinit culege­rile de folclor, publicînd multe cîn­­tece şi strigături, adunate din dife­rite colţuri ale judeţului. Nu putem vorbi însă despre gaze­tă fără a pomeni oamenii care o redactau. Primul număr nici n-a a­­vut o redacţie; l-au compus oameni cu alte preocupări. Al doilea număr era deja redactat de talentatul poet şi scriitor, om de cultură, Francisc Păcuraru­­. El a lăsat pe gazetă am­prenta multilateralităţii sale, scriind articole politice, ideologice, poezii şi traduceri. Incredinţîndu-i-se o altă muncă, mai importantă, pe frontis­piciul gazetei a apărut numele tînâ­­rului poet Traian Dragoş, care a luat pe umerii lui firavi pionieratul scoaterii unei gazete cu cerinţe noi, el însuşi fiind un om îndreptat spre orientările noi. El a fost urmat de Aurel Holb­ca, om dinamic, cunos­cător al necesităţilor maselor, îndeo­sebi ale ţărănimii. Dintre colabora­torii şi redactorii gazetei trebuie să pomenim încă numele tînărului Va­sile Dima (Diamantstein László), care, abia ieşit, din iadul persecuţiei rasiale, a rămas paralizat in cei cîţî­­va ani cît a mai trăit. Zăcînd în pat, el colabora efectiv la redactarea „înfrăţirii“ şi după aceea a ziarului „Ardealul nou“. A fost cooptat apoi in redacţie Remus Luca, romancie­rul de azi, pe atunci încă scriitor debutant. Desigur nu-i putem po­meni pe toţi aceia care au partici­pat la epopeea naşterii presei demo­cratice româneşti din Tg.-Mureş. Redacţia avea o singură încăpere, şi aceea slab amenajată, însă forfotea totdeauna de lume, care într-un fel sau altul colabora la gazetă. Erau oameni venind cu ştiri culese ici­­colea şi plini de idei, erau tineri în­­flăcăraţi. Merită să pomenim şi numele u­­nor colaboratori locali şi îndeosebi articolele preluate din presa cen­trală şi autorii lor. Dintre localnici întilnim mai ales numele unor inte­lectuali români dintre primii care s-au alăturat mişcării democratice, ca dr. Ioan Olteanu, Iacob Pop, D. L. Cristureanu, Emanuil Precup, Tr. Cerghizan, Ioan Dredeţianu, Sil­viu Bot. Dintre autorii remarcabili întilnim frecvent numele lui Lucre­­ţiu Pătrăşcanu, Petre Constantines­­cu-Iaşi, Miron Constantinescu, Teofil Vescan. Sub denumirea „înfrăţirea“, ga­zeta a apărut pînă la 28 aprilie 1946, dată de la care şi-a continuat apa­riţia cu noua titulatură „Ardealul nou“. Acest prim vlăstar al presei demo­cratice de după eliberare, de acum douăzeci şi cinci de ani, ni se înfă­ţişează ca primul predecesor al pre­sei româneşti tîrgumureşene de azi. „Steaua roşie“ poate să se considere ca urmaş al ziarului „înfrăţirea“, care primul le-a bătătorit drumul. Ningea cu ... (Urmare din pag. 1) bătoare. Oameni care se văd pen­tru prima oară se îmbrăţişează, cintă şi dansează împreună, îşi u­­rcaia cu inima deschisă tot ce poate visa un om mai frumos. Se leagă prietenii, se întreţes năzu­inţe. Un om stă în uşa de la bar, cu paharul în mină, toastează cu o­­chii jucînd în lacrimi de bucurie. E acelaşi om pe care l-am întîlnit la multe revelioane. II cunosc toţi ospătarii şi bucătarii. E omul pe care-l stimează în mod deosebit şi fiecare are grijă în acest minut să ciocnească un pahar de vin cu dînsul, chiar dacă încalcă obiceiul de a nu bea în timpul serviciului. Se numeşte Mihai Răchita şi este şeful serviciului producţie de la I.A.P.L. Mureşul. Rep.: De cîţi ani vă petreceţi Revelionul in felul acesta? — Exact din 1929. Mi se pare că e vorba de vreo 40 de revelioane. Ba nu, să nu mint. Am lipsit de două ori. Rep.: Vă rog un gînd personal pentru 1970. — Unul? Mii şi mii... Aştept să le văd împlinite. Restaurantul „Mureşul" e în veş­­mint feeric, de basm. încerc o lo­vitură de... responsabil. — Vă rog din tot sufletul un mic locşor la un colţ de masă. Ori­unde, numai să petrec aici Reve­lionul. luliu Curtifan: V-aş servi cu plă­cere. Imi pare foarte rău. Nu avem nici un loc. Ultimul a fost cumpă­rat la 10 decembrie. Nu vă putem oferi chiar dacă o să ne înconde­iaţi la ziar. — Apropo de ziar. Vă rog cite­­va date. Curtifan: Avem 220 de oaspeţi din tot judeţul. Tombolă, trei pur­cei plus 18 obiecte, surprize, mu­zică, 4 solişti şi fericire cum ve­deţi. . . . E miezul nopţii. Ninge cu flori, cu confeti şi cu lumini multi­colore. E clipa solemnă, fantastică din cumpăna nopţii şi a anilor. — Măi, nene dragă, tu vezi cum ninge? Rep.: Văd, Dorinei dragă, văd. — Uite, fă ca mine: ridică-ţi faţa in sus şi vezi cit de fierbinţi sínt fulgii ăştia de omăt. ...Au trecut momentele fierbinţi. E tîrziu — sintem­ în 1970! Petre­cerile sínt parcă şi mai frumoase. Au trecut vreo 4 ore din noul an. Păcat că taximetrele sínt atît de solicitate. In staţie, e unul singur. Grăbesc pasul, pînă nu-i prea tîr­ziu. Dar, ghinion, zbîrnîie telefo­nul. Şoferul sare, îl ridică şi: — Alo... Alo... Da... vă mul­ţumesc, la fel vă doresc şi dumnea­voastră să fiţi fericiţi ... Bine, vin cu plăcere . . . Da, da ... Dar, în Tîrgu-Mureş sînt multe cartiere cu blocul nr. 61... Cum se numeşte cartierul?... Atunci unde să merg?... Bine, vă găsesc eu cumva... Taximetrul porneşte din loc. Oi­mul de la volan mă salută zîm­­bind. Rep.: La mulţi ani, omule! — La mulţi ani ! Rep.: Unde pleci? — M-a chemat un om... N-am de ales, păşesc agale. Drumurile-s lungi şi multe. Prilej de meditaţie în astă primă dimi­neaţă de an. Imi vin in minte ima­gini nenumărate, brodate cu tot ce ştie omul să facă mai frumos. Sunt gesturi şi fapte cors-l­arva­­ţă şi mai m­ult, îl ridică undeva, deasupra propriei sale fiinţe. Revăd chipurile îmbujorate şi pline de sănătate, oamenii fericiţi şi ospitalieri care nu au reuşit să cuprindă intr-un buchet de cuvinte gîndul lor lăun­tric. Oare voi putea transcrie în li­­tere de plumb o frîntură din frumu­seţea lor? Mulţi oameni ne întreabă în ase­menea împrejurări: voi, reporterii, cum vă petreceţi Revelionul, ce vă doriţi pentru Anul nou? Reporterii... Intr-adevăr e o în­trebare curioasă. De obicei repor­terul face într-o singură noapte mai multe revelioane. Caută as­pecte, împărtăşeşte bucuriile altora şi întotdeauna simte vibraţia feri­cirii colective. In acelaşi timp se gîndeşte: oare voi putea reda tot ce văd? Ce-şi doreşte reporterul? Să aibă parte de fericirea, sănătatea şi îm­plinirile pe care i le urează fiecărui cititor... Fericire? E puţin spus. La „Mureşul" se revarsă bucuriile... AGENDA Cinema DUMINICA, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Războiul domniţelor. Select: Blow-up. Progresul: Noii© aventuri ale răzbunătorilor. Tineretului: Dis­cuţie bărbătească. Unirea: Bun pentru serviciul auxiliar. Munci­toresc: Dardée. Flacăra: In um­bra coltului. SIGHIŞOARA — Lumina: Contesa Casei (ambele serii). Tîrnava: întoarcerea vră­jitorului. LUDUŞ — Flacăra: La est de Eden. IERNUT — Lumi­na: Stelele din Eger. SARMAŞU — Popular: Apele primăverii. REGHIN — Pri­m­et: Cetru­ş­ii aerului. Victoria: Bărbaţii în deplasare. TÎRNĂVENI — Melo­dia: Războiul domniţelor. SO­­VATA — Doina: Baltagul. SÂN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: La dolce vita. FINTI­­NELE — Patria: Caporalul şi ceilalţi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Balada pentru Mă­­riuca. LUNI, 5 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Bătălie pentru Roma (ambele serii — la orele 10, 15, 19). Select: Valea albinelor. Progresul: Taina leu­lui. Tineretului: Pentru încă pu­ţini dolari. Unirea: Bun pentru serviciul auxiliar. Muncitoresc: Soarele vagabonzilor. Flacăra: Cronica unui bufon. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Sherlock Holmes. Tîrnava: întoarcerea vrăjitorului LUDUȘ — Flacăra. Ultima tură IERNUT — Lumina: Virstă in­grata. SÂRMAȘU — Popular Un glonte pentru general. RE­GHIN — Patria. Corabia nebu­nitor (ambele serii). Victoria Neîmblînzita Angelica. TIRNA VENI — Melodia: Lovitură pu­ternica. SOVATA — Doina Rolls Royce-ul galben. SIN GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Caporalul şi ceilalţi. FlNTl NELE — Patria: Riscurile mese­riei. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Vremuri minunate la Spessart. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezin­tă în sala mare a Palatului cul­turii, duminică, la ora 11, „Re­gele-i sub tron", la ora 15,30, „Arca lui Noe", iar secţia româ­nă, la ora 20, „Ulise şi... co­incidenţele". In sala Studio, duminică, la ora 20, secţia maghiară prezintă piesa „Doja". Luni, la ora 20, in sala mare a Palatului culturii, „Arca lui Noe". TEATRUL DE STAT DE PĂ­PUŞI din Tg.-Mureş, secţia ro­mână, prezintă duminică, la ora 16. „Scufiţa roşie". Luni, la ora 11. „Scufiţa ro­şie", la ora 16. „Gulliver în tea­trul de păpuşi" (secţia mo­­j­ghidiră). Televiziune DUMINICĂ, 4 IANUARIE 8,45 — Matineu duminical pentru tineretul şcolar; 10,15 — Ora satului; 11,15 — Concert simfonic; 12,00 — De strajă pa­triei; 12,35 — Emisiune în lim­ba maghiară; 15,00 — Rugby, Franţa — România (filmul întîl­­nirii de la Tarves); 16,30 — Rea­litatea ilustrată; 19,00 — Tele­jurnalul de seară; 19,20 —Nou­tăţi cinematografice; 19,40 —­ Muzică populară; 20,00 — Roman foileton: Moara de pe Floss 20,45 — Pe micul dumneavoas­tră ecran. „Profil pe 625 de I­uii"; 21,25 — Epoca de piatră Desen animat; 21,50 — Telejur­nalul de noapte; 22,05 — Intil­nire cu opereta; 22,55 — Tele­sport. LUNI, 5 IANUARIE 18,00 — Consultaţii tehnice; 18,20 — Festivalul republican al liceelor de muzică şi coregrafie; 18,50 — Moment folcloric cu Ioana Cristea şi Emil Gavriş; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Valsuri şi prelucrări de folclor în interpretarea fan­farei din Tecuci; 19,30 — Arte frumoase; 19,45 — „Intrarea in­terzisă" — reportaj; 20,00 — Start în economie; 20,20 — Ro­man foileton. Bîlciul deşertăciu­nilor: 21,00 — Intre metronom și cronometru. Emisiune-con­­curs; 22,00 — Agenda politică: 22,10 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Muzică uşoară cu A­­lain Barrière; 22,45 — Actua­litate și critică teatrală. Intreprin­derea »91 cu sediul în comuna Iernut, jud. Mures angajeaza — SEFI DE DEPOZIT PIESE DE SCHIMB Șl MATERIALE; — MAGAZINERI PENTRU MATERIALE Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 463 1960 iar salarizarea conform dispozițiilor din H.C.M. nr. 914/1968, întreprinderea asigură locuinţă în colonia muncitorească din Iernut. Doritorii se pot adresa pentru informaţii suplimentare la serviciul personal al I.E.C. Mureş-Iernut, telefon: 45-28 Tgl-Mureş. VW­W S. I. Mureş Kr NTIA TÎRGU-MUREŞ \ ap«? n vînzare pe trimestrul I. 1970, de odihnă şi tratament în le. Bit toate st •H IO. N. T. Exc­urs­ii în ţară, pe itinerarii noi şi atr­activre. La c­ererea întreprinderilor sau a unor grupuri se organizează excursii pe itinerarul dorit. MICA PUBLICITATE SCHIMB APARTAMENT cu jur, de preferinţă in cartierul două camere, la etajul II, bloc Aleea Carpaţi. Informaţii telefon strada Corniţa cu apartament 44-14 între orele 7—16, din trei cariere indiferent eta­ BUCUREŞTI: ,Vmboviţa", Calea Victoriei 20 CLUJ: , Clujan ", Piaţa 1 Mai 4—5 HUNEDOA­RA „Banatul", Bulevardul Dacia 1, bloc 6 ORADEA: Ogapia", Calea Republicii 5 ORĂŞTIE: „Vi­la“, str. Alex. Petöfi 1 TÂRGU-MURElj Mănuşi — str. Poştei 1 TIMIŞOARA: „Banatul", Bulevardul Tinereţei 28 Regul­atele tragerii speciale METO de Revelion: I. 4.7, 83, 11,­ 3, 5, 77, 30, 58, 80, 12, 41, 25, 11, 48, Total II. II9. 3, 01, 16, 72 III. H1, 43, 34, 58, 3 IV. 63, 72, p83, 89, 1, 74, 60 Fond diuemii: 3.938.000 lei. stdi Pezul*/tele concursului special F­ROMOEXPRES al Revelionului: I. 18, 24,­­34 42, 37, 5 II. 15, 26, 11 A2, 34, 20, 17 III. 16. 5, 14, 7, 33, 8 IV. 7, 1, 22,30, 23, 29 V­ 10 5, 45,41, 36, 44, 11, 37 Fond de premii • 3.502.600 lei.

Next