Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-04 / nr. 1
\ \ Temelii solide realizărilor acestui an (Urmare din pag. 1) comunică că la noul obiectiv industrial — care de la 1 ianuarie are plan de producţie — datorită atingerii parametrilor proiectaţi, realizările obţinute sunt superioare sarcinilor planificate. Calitatea geamului tras: bună. Primele cantităţi in contul acestui an au fost elaborate de schimbul condus de maiştrii Cornel Sevestreanu şi Ştefan Szabó. Dar, la succesele primelor două zile au mai contribuit şi alţi maiştri, şefi de grupă, ajutori şefi de grupă, muncitori cu bogată experienţă dintre care notăm pe Iuliu Horvath, Petru Gergely, Martin Szakács, Teodor Iancu, Gheorghe Sturza, Gheorghe Simonetti, Ioan Kiss, Ioan Cătălau şi Ion Moga. Oameni la datorie. Ceva obişnuit, intrat in viaţa noastră cotidiană. Sentimentul dominant cu care poporul nostru a intimpinat noul an, apărut in straiele lui argintate de zăpadă — a fost un sentiment tonic de încredere in viitorul său luminos, viitor prefigurat cu atita clarviziune în politica internă și externă a partidului și statului nostru. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE „ÎNFRIJIREA“ - prima gazetă românească de după eliberare la Tg.-Mureş îmi amintesc cu duioşie de primii ani de după eliberare, de anii primilor paşi ai aşezării vieţii noi, omeneşti, de mult aşteptate. Tot ce se crease în aceşti ani, a început în condiţii excepţionale; totul era încă neexperimentat, dar făurit de oameni entuziaşti. Trăiam în plină revoluţie, toţi plini de dorinţa de a contribui la crearea lumii noi, care trebuia să răsară după barbaria fascismului, din ruinele războiului. Gazeta „înfrăţirea“ a luat naştere pe baza hotărîrii primei şedinţe a organizaţiilor democratice, ţinută la sfîrşitul lunii octombrie 1044, care prevede ca sarcina cea mai urgentă „constituirea locală a Frontului Naţional Democratic şi scoaterea unor organe democratice de presă, în vederea informării populaţiei“. (Arhiva Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. F. 2 Dos. 1 p. 48). Trebuie ştiut că după eliberare, o perioadă de timp, oraşul Tîrgu-Mureş a rămas fără legături cu restul ţării, din cauza distrugerilor comise de fascişti în retragere. Nu ajungea în localitate nici un organ de presă, deci, editarea unui ziar era o necesitate imperioasă. Realizarea lui se lovea însă de mari greutăţi. Nu existau nici hîrtie de ziar, nici tipografi în număr suficient, nici redactori; nu exista nici lumină, uzina electrică fiind aruncată în aer de fascişti. Primul număr al gazetei „înfrăţirea“ a apărut cu destulă întîrziere, la 4 ianuarie 1945, fiind primit insă cu mult interes. Articolul de fond al gazetei, intitulat „Chemare“, a fost scris de dr. Victor Groza, primul prefect democrat al judeţului Mureş, iubit şi SIMSON FUCHS - stimat de populaţia oraşului. Primele fraze ale articolului defineau rostul gazetei: „De Anul nou pornim la drum nou cu „înfrăţirea“. Da, înfrăţirea! Şi fiindcă nici Crăciunul n-a trecut de mult, să cerem şi „ ... pe pâmînt pace şi între oameni bunăvoire“ şi pace nu numai între fraţii de acelaşi sînge şi neam, ci pentru toţi cei ce ne sînt convieţuitori ... gîndul trebuie să ni se oprească cu tot dinadinsul la acest pămînt care ne adăposteşte, ne hrăneşte şi ne împărtăşeşte de aceleaşi bucurii şi dureri“. Războiul încă nu se terminase; oamenii rîvneau din toată inima, la pace. Un alt articol din primul număr, cu titlul „Acţiunea democratică“, preciza scopul principal politic al timpului: strîngerea tuturor forţelor democratice, formulat astfel: „Pentru toţi românii înţelegători, datoria momentului de faţă s-a precizat prin condiţiunile stipulate în Platforma Frontului Naţional Democrat din România". Gazeta a pornit ca „Organul Frontului Plugarilor din judeţul Mureş“, devenind de la nr. 29 din 8 iunie 1945 „Organ de luptă democratică“, reprezentînd toate organizaţiile din F.N.D. Deşi nu era organ oficial al Comitetului judeţean al P.C.R., „înfrăţirea“ susţinea politica partidului, dădea publicităţii documentele lui şi milita pentru realizarea programului F.N.D. Paginile gazetei ne înfăţişează veridic febrilitatea istorică a momentului. Apăreau multe ştiri despre luptele de pe front, ordinele de zi ale Comandamentului Armatei Roşii, în care erau evidenţiate faptele de arme ale armatei române şi articole ca: „Lupta Armatei Române pentru Ardeal", consacrat generalului Ion Dumitrache, comandantul Corpului Vînătorilor de Munte, care a luat parte la eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş. Au fost publicate mai multe din articolele lui Ilia Ehrenburg, îndreptate împotriva bestialităţilor hitleriste. Evenimentului înfrîngerii complete a Germaniei hitleriste, capitulării ei necondiţionate de la 9 mai 1945, gazeta i-a consacrat o „ediţie specială“, intitulată „Europa întreagă serbează pacea!“. Cea mai mare parte a spaţiului gazetei a fost destinată problemelor interne care frămîntau poporul întreg. Intr-un articol se poate citi aprecierea: „Trăim zile ce hotărăsc istoria pentru un secol înainte“. Şi, într-adevăr, în întreaga ţară se desfăşura lupta maselor pentru un guvern democratic, pentru reforma agrară, pentru democratizarea ţării. Victoria forţelor democratice era anunţată de „înfrăţirea“ într-o ediţie specială, cu titlul „Dr. Petru Groza, prim ministru al României“. Gazeta „înfrăţirea“ reprezintă o valoare documentară pentru toţi care se interesează de istoria locală a începuturilor democraţiei populare. Mai multe articole s-au referit la organizarea Frontului Plugarilor, a Uniunii Tineretului Progresist şi a Uniunii Patrioţilor în judeţul Mureş. Multe articole înfăţişează desfăşurarea reformei agrare, iar altele sintetizează cu date concrete rezultatele acestei reforme istorice. Sunt deosebit de interesante ştirile locale despre trezirea vieţii culturale: deschiderea cursurilor la liceul „Al. Papin Ilarian“, închis de regimul horthist, inaugurarea cursurilor Universităţii Libere, unde ţineau conferinţe profesorii Ovidiu Drîmba din Bucureşti, C. Daicoviciu şi Teofil Vescan din Cluj. S-a trecut apoi la activizarea vieţii muzicale, primul concert avînd ca solist pe Claudiu Moldoveanu, prim-tenor al Operei din Bucureşti. S-a organizat şi un bal pentru susţinerea gazetei „înfrăţirea“. A luat fiinţă Ateneul „Salamon Ernő“, care îşi îndrepta activitatea spre înfiinţarea teatrului la Tîrgu-Mureş. Ateneul a organizat şi un concurs de pictură, cu subiectul „Munca“ şi unul de sculptură, pe tema „Muncitorul“. In „înfrăţirea“ a publicat Francisc Păcurariu traducerile sale din poeziile lui Villon, Heine şi din poeţii Petőfi (Poeţii veacului XIX), Ady (Ospăţul lui Gheorghe Doja), Kassák (Muncitorii). Aceste tălmăciri, realizate remarcabil, au văzut lumina zilei pentru prima dată în gazeta „înfrăţirea“. Gazeta a sprijinit culegerile de folclor, publicînd multe cîntece şi strigături, adunate din diferite colţuri ale judeţului. Nu putem vorbi însă despre gazetă fără a pomeni oamenii care o redactau. Primul număr nici n-a avut o redacţie; l-au compus oameni cu alte preocupări. Al doilea număr era deja redactat de talentatul poet şi scriitor, om de cultură, Francisc Păcuraru. El a lăsat pe gazetă amprenta multilateralităţii sale, scriind articole politice, ideologice, poezii şi traduceri. Incredinţîndu-i-se o altă muncă, mai importantă, pe frontispiciul gazetei a apărut numele tînârului poet Traian Dragoş, care a luat pe umerii lui firavi pionieratul scoaterii unei gazete cu cerinţe noi, el însuşi fiind un om îndreptat spre orientările noi. El a fost urmat de Aurel Holbca, om dinamic, cunoscător al necesităţilor maselor, îndeosebi ale ţărănimii. Dintre colaboratorii şi redactorii gazetei trebuie să pomenim încă numele tînărului Vasile Dima (Diamantstein László), care, abia ieşit, din iadul persecuţiei rasiale, a rămas paralizat in cei cîţîva ani cît a mai trăit. Zăcînd în pat, el colabora efectiv la redactarea „înfrăţirii“ şi după aceea a ziarului „Ardealul nou“. A fost cooptat apoi in redacţie Remus Luca, romancierul de azi, pe atunci încă scriitor debutant. Desigur nu-i putem pomeni pe toţi aceia care au participat la epopeea naşterii presei democratice româneşti din Tg.-Mureş. Redacţia avea o singură încăpere, şi aceea slab amenajată, însă forfotea totdeauna de lume, care într-un fel sau altul colabora la gazetă. Erau oameni venind cu ştiri culese icicolea şi plini de idei, erau tineri înflăcăraţi. Merită să pomenim şi numele unor colaboratori locali şi îndeosebi articolele preluate din presa centrală şi autorii lor. Dintre localnici întilnim mai ales numele unor intelectuali români dintre primii care s-au alăturat mişcării democratice, ca dr. Ioan Olteanu, Iacob Pop, D. L. Cristureanu, Emanuil Precup, Tr. Cerghizan, Ioan Dredeţianu, Silviu Bot. Dintre autorii remarcabili întilnim frecvent numele lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Petre Constantinescu-Iaşi, Miron Constantinescu, Teofil Vescan. Sub denumirea „înfrăţirea“, gazeta a apărut pînă la 28 aprilie 1946, dată de la care şi-a continuat apariţia cu noua titulatură „Ardealul nou“. Acest prim vlăstar al presei democratice de după eliberare, de acum douăzeci şi cinci de ani, ni se înfăţişează ca primul predecesor al presei româneşti tîrgumureşene de azi. „Steaua roşie“ poate să se considere ca urmaş al ziarului „înfrăţirea“, care primul le-a bătătorit drumul. Ningea cu ... (Urmare din pag. 1) bătoare. Oameni care se văd pentru prima oară se îmbrăţişează, cintă şi dansează împreună, îşi urcaia cu inima deschisă tot ce poate visa un om mai frumos. Se leagă prietenii, se întreţes năzuinţe. Un om stă în uşa de la bar, cu paharul în mină, toastează cu ochii jucînd în lacrimi de bucurie. E acelaşi om pe care l-am întîlnit la multe revelioane. II cunosc toţi ospătarii şi bucătarii. E omul pe care-l stimează în mod deosebit şi fiecare are grijă în acest minut să ciocnească un pahar de vin cu dînsul, chiar dacă încalcă obiceiul de a nu bea în timpul serviciului. Se numeşte Mihai Răchita şi este şeful serviciului producţie de la I.A.P.L. Mureşul. Rep.: De cîţi ani vă petreceţi Revelionul in felul acesta? — Exact din 1929. Mi se pare că e vorba de vreo 40 de revelioane. Ba nu, să nu mint. Am lipsit de două ori. Rep.: Vă rog un gînd personal pentru 1970. — Unul? Mii şi mii... Aştept să le văd împlinite. Restaurantul „Mureşul" e în veşmint feeric, de basm. încerc o lovitură de... responsabil. — Vă rog din tot sufletul un mic locşor la un colţ de masă. Oriunde, numai să petrec aici Revelionul. luliu Curtifan: V-aş servi cu plăcere. Imi pare foarte rău. Nu avem nici un loc. Ultimul a fost cumpărat la 10 decembrie. Nu vă putem oferi chiar dacă o să ne încondeiaţi la ziar. — Apropo de ziar. Vă rog citeva date. Curtifan: Avem 220 de oaspeţi din tot judeţul. Tombolă, trei purcei plus 18 obiecte, surprize, muzică, 4 solişti şi fericire cum vedeţi. . . . E miezul nopţii. Ninge cu flori, cu confeti şi cu lumini multicolore. E clipa solemnă, fantastică din cumpăna nopţii şi a anilor. — Măi, nene dragă, tu vezi cum ninge? Rep.: Văd, Dorinei dragă, văd. — Uite, fă ca mine: ridică-ţi faţa in sus şi vezi cit de fierbinţi sínt fulgii ăştia de omăt. ...Au trecut momentele fierbinţi. E tîrziu — sintem în 1970! Petrecerile sínt parcă şi mai frumoase. Au trecut vreo 4 ore din noul an. Păcat că taximetrele sínt atît de solicitate. In staţie, e unul singur. Grăbesc pasul, pînă nu-i prea tîrziu. Dar, ghinion, zbîrnîie telefonul. Şoferul sare, îl ridică şi: — Alo... Alo... Da... vă mulţumesc, la fel vă doresc şi dumneavoastră să fiţi fericiţi ... Bine, vin cu plăcere . . . Da, da ... Dar, în Tîrgu-Mureş sînt multe cartiere cu blocul nr. 61... Cum se numeşte cartierul?... Atunci unde să merg?... Bine, vă găsesc eu cumva... Taximetrul porneşte din loc. Oimul de la volan mă salută zîmbind. Rep.: La mulţi ani, omule! — La mulţi ani ! Rep.: Unde pleci? — M-a chemat un om... N-am de ales, păşesc agale. Drumurile-s lungi şi multe. Prilej de meditaţie în astă primă dimineaţă de an. Imi vin in minte imagini nenumărate, brodate cu tot ce ştie omul să facă mai frumos. Sunt gesturi şi fapte cors-larvaţă şi mai mult, îl ridică undeva, deasupra propriei sale fiinţe. Revăd chipurile îmbujorate şi pline de sănătate, oamenii fericiţi şi ospitalieri care nu au reuşit să cuprindă intr-un buchet de cuvinte gîndul lor lăuntric. Oare voi putea transcrie în litere de plumb o frîntură din frumuseţea lor? Mulţi oameni ne întreabă în asemenea împrejurări: voi, reporterii, cum vă petreceţi Revelionul, ce vă doriţi pentru Anul nou? Reporterii... Intr-adevăr e o întrebare curioasă. De obicei reporterul face într-o singură noapte mai multe revelioane. Caută aspecte, împărtăşeşte bucuriile altora şi întotdeauna simte vibraţia fericirii colective. In acelaşi timp se gîndeşte: oare voi putea reda tot ce văd? Ce-şi doreşte reporterul? Să aibă parte de fericirea, sănătatea şi împlinirile pe care i le urează fiecărui cititor... Fericire? E puţin spus. La „Mureşul" se revarsă bucuriile... AGENDA Cinema DUMINICA, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Războiul domniţelor. Select: Blow-up. Progresul: Noii© aventuri ale răzbunătorilor. Tineretului: Discuţie bărbătească. Unirea: Bun pentru serviciul auxiliar. Muncitoresc: Dardée. Flacăra: In umbra coltului. SIGHIŞOARA — Lumina: Contesa Casei (ambele serii). Tîrnava: întoarcerea vrăjitorului. LUDUŞ — Flacăra: La est de Eden. IERNUT — Lumina: Stelele din Eger. SARMAŞU — Popular: Apele primăverii. REGHIN — Primet: Cetruşii aerului. Victoria: Bărbaţii în deplasare. TÎRNĂVENI — Melodia: Războiul domniţelor. SOVATA — Doina: Baltagul. SÂNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: La dolce vita. FINTINELE — Patria: Caporalul şi ceilalţi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Balada pentru Măriuca. LUNI, 5 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Bătălie pentru Roma (ambele serii — la orele 10, 15, 19). Select: Valea albinelor. Progresul: Taina leului. Tineretului: Pentru încă puţini dolari. Unirea: Bun pentru serviciul auxiliar. Muncitoresc: Soarele vagabonzilor. Flacăra: Cronica unui bufon. SIGHIŞOARA — Lumina: Sherlock Holmes. Tîrnava: întoarcerea vrăjitorului LUDUȘ — Flacăra. Ultima tură IERNUT — Lumina: Virstă ingrata. SÂRMAȘU — Popular Un glonte pentru general. REGHIN — Patria. Corabia nebunitor (ambele serii). Victoria Neîmblînzita Angelica. TIRNA VENI — Melodia: Lovitură puternica. SOVATA — Doina Rolls Royce-ul galben. SIN GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Caporalul şi ceilalţi. FlNTl NELE — Patria: Riscurile meseriei. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Vremuri minunate la Spessart. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia maghiară, prezintă în sala mare a Palatului culturii, duminică, la ora 11, „Regele-i sub tron", la ora 15,30, „Arca lui Noe", iar secţia română, la ora 20, „Ulise şi... coincidenţele". In sala Studio, duminică, la ora 20, secţia maghiară prezintă piesa „Doja". Luni, la ora 20, in sala mare a Palatului culturii, „Arca lui Noe". TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă duminică, la ora 16. „Scufiţa roşie". Luni, la ora 11. „Scufiţa roşie", la ora 16. „Gulliver în teatrul de păpuşi" (secţia mojghidiră). Televiziune DUMINICĂ, 4 IANUARIE 8,45 — Matineu duminical pentru tineretul şcolar; 10,15 — Ora satului; 11,15 — Concert simfonic; 12,00 — De strajă patriei; 12,35 — Emisiune în limba maghiară; 15,00 — Rugby, Franţa — România (filmul întîlnirii de la Tarves); 16,30 — Realitatea ilustrată; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 —Noutăţi cinematografice; 19,40 — Muzică populară; 20,00 — Roman foileton: Moara de pe Floss 20,45 — Pe micul dumneavoastră ecran. „Profil pe 625 de Iuii"; 21,25 — Epoca de piatră Desen animat; 21,50 — Telejurnalul de noapte; 22,05 — Intilnire cu opereta; 22,55 — Telesport. LUNI, 5 IANUARIE 18,00 — Consultaţii tehnice; 18,20 — Festivalul republican al liceelor de muzică şi coregrafie; 18,50 — Moment folcloric cu Ioana Cristea şi Emil Gavriş; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Valsuri şi prelucrări de folclor în interpretarea fanfarei din Tecuci; 19,30 — Arte frumoase; 19,45 — „Intrarea interzisă" — reportaj; 20,00 — Start în economie; 20,20 — Roman foileton. Bîlciul deşertăciunilor: 21,00 — Intre metronom și cronometru. Emisiune-concurs; 22,00 — Agenda politică: 22,10 — Telejurnalul de noapte; 22,30 — Muzică uşoară cu Alain Barrière; 22,45 — Actualitate și critică teatrală. Intreprinderea »91 cu sediul în comuna Iernut, jud. Mures angajeaza — SEFI DE DEPOZIT PIESE DE SCHIMB Șl MATERIALE; — MAGAZINERI PENTRU MATERIALE Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. nr. 463 1960 iar salarizarea conform dispozițiilor din H.C.M. nr. 914/1968, întreprinderea asigură locuinţă în colonia muncitorească din Iernut. Doritorii se pot adresa pentru informaţii suplimentare la serviciul personal al I.E.C. Mureş-Iernut, telefon: 45-28 Tgl-Mureş. VWW S. I. Mureş Kr NTIA TÎRGU-MUREŞ \ ap«? n vînzare pe trimestrul I. 1970, de odihnă şi tratament în le. Bit toate st •H IO. N. T. Excursii în ţară, pe itinerarii noi şi atractivre. La cererea întreprinderilor sau a unor grupuri se organizează excursii pe itinerarul dorit. MICA PUBLICITATE SCHIMB APARTAMENT cu jur, de preferinţă in cartierul două camere, la etajul II, bloc Aleea Carpaţi. Informaţii telefon strada Corniţa cu apartament 44-14 între orele 7—16, din trei cariere indiferent eta BUCUREŞTI: ,Vmboviţa", Calea Victoriei 20 CLUJ: , Clujan ", Piaţa 1 Mai 4—5 HUNEDOARA „Banatul", Bulevardul Dacia 1, bloc 6 ORADEA: Ogapia", Calea Republicii 5 ORĂŞTIE: „Vila“, str. Alex. Petöfi 1 TÂRGU-MURElj Mănuşi — str. Poştei 1 TIMIŞOARA: „Banatul", Bulevardul Tinereţei 28 Regulatele tragerii speciale METO de Revelion: I. 4.7, 83, 11, 3, 5, 77, 30, 58, 80, 12, 41, 25, 11, 48, Total II. II9. 3, 01, 16, 72 III. H1, 43, 34, 58, 3 IV. 63, 72, p83, 89, 1, 74, 60 Fond diuemii: 3.938.000 lei. stdi Pezul*/tele concursului special FROMOEXPRES al Revelionului: I. 18, 24,34 42, 37, 5 II. 15, 26, 11 A2, 34, 20, 17 III. 16. 5, 14, 7, 33, 8 IV. 7, 1, 22,30, 23, 29 V 10 5, 45,41, 36, 44, 11, 37 Fond de premii • 3.502.600 lei.