Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-01 / nr. 49

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Lupta forţelor democratice sub conducerea P.C. R. la Tîrgu- Mureş, de la eliberarea oraşului până la 6 Martie 1945 (Urmare din pag. 1) Cînd a cuprins cele mai bune ele­mente revoluţionare ale tinerilor muncitori, ţărani şi elevi. La Tirgu-Mureş în ziua de 25 noiembrie 1944 s-a ţinut adunarea de constituire a Consiliilor jude­ţean şi orăşenesc F.N.D., compus din reprezentanţii partidelor şi or­ganizaţiilor democratice care con­stituiau Frontul iraţional Demo­cratic. Prefect a devenit dr. Victor Groza, iar subprefect omul de ştiinţă dr. Antalffy Endre, (Arhiva Sfatului popular Tg.-Mureş nr 3310/ 1944). Printre primele măsuri ale Con­siliului Frontului Naţional Demo­cratic a figurat anularea tuturor dispoziţiilor impuse de legislaţia regimului de ocupaţie horthyst De asemenea, au fost anulate sen­tinţele tribunalelor fasciste, prin care regimul horthyst a smuls din mina ţăranilor puţinul pămint pri­mit prin reforma agrară din 1921. A fost reorganizată justiţia care a şi început să acţioneze pe baza u­­nor normative democratice. (Arhi­va Comitetului judeţean P.C.R. Mureş, dos. manifeste, f. 4. ..Sza­bad Szo“ 15 şi 25 noiembrie 1944). Toate aceste măsuri exprimau ex­tinderea procesului revoluţiei de­­mocrat-populare. Forţele democratice erau con­ştiente de lupta comună din toată ţara pentru instaurarea unui gu­vern democratic. Ziarul „Szabad Szo“, organul Uniunii democrate maghiare din Tirgu-Mureş declară­­„Forţele democratice din nordul Transilvaniei trebuie să ia parte la bătălia pentru democratizarea României... şi în lupta comună pentru un guvern al Frontului Na­ţional Democratic“ („Szabad Szó“, 14 februarie 1945). Voinţa maselor a fost exprimată prin numeroase şi puternice mitinguri, demonstra­ţii de stradă şi adunări populare. La Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ, toate adunările popu­lare, sindicale şi ale tuturor orga­nizaţiilor democratice de masă se includeau în manifestarea vehe­mentă a voinţei de instaurare a unui regim democratic, pe baza programului Frontului Naţional Democratic. Lozinca „Vrem guvern F.N.D.“ conţinea in sine esenţa tuturor re­vendicărilor importante ale vremii. Ea era formulată pe tot cuprinsul ţării, era scandată la fiecare mi­ting, demonstraţie sau adunare a maselor, era cerută cu hotârire n toate acţiunile desfăşurate in ţară. Acţiunile de masă ale ţăran­im­e pentru înfăptuirea reformei agrare s-au contopit organic cu lupta re­voluţionară pentru cucerirea pu­terii de către masele muncitoare In zilele de 23 şi 24 februarie, ln oraşele şi localităţile mai mari din judeţul Mureş au avut loc u­man adunări şi manifestaţii pentru de­miterea guvernului Râdescu şi in­staurarea unui guvern democratic. („Scinteia“, 27 februarie 1945). Concomitent cu uriaşa demonstra­ţie istorică a maselor muncitoare din Bucureşti, care a şi dus la pră­buşirea guvernului Râdescu, au ma­nifestat masele şi la adunările popu­lare din Tirgu-Mureş şi in alte lo­calităţi ale judeţului. La 6 Martie 1945 ca rezultat al luptei revolu­ţionare a maselor conduse de Par­tidul Comunist Român, s-a format primul guvern democratic din is­toria României, care a fost primit de popor cu un entuziasm de ne­­descris, exprimat prin sutele de mitinguri şi manifestaţii. Instaurarea guvernului democra­tic sub preşedinţia doctorului Petru Groza a dat expresie marii satisfac­ţii a maselor populare care prin lupta lor sub conducerea Partidu­lui Comunist Român au eliberat ţara de sub jugul fascist şi au in­staurat regimul de democraţie populară. r IPIUS SPECIALĂ Awl I hr.'m.Ijs&SO— ! pioj«'. S »ist,ie 1*45. INFRA cjuatA *şw»mw PiuoAmoa tmwas* r**«rt* ft»» mp»»»*■ *XCUHA«SU­A 9 It* A 'I R*T V • V* m L Mr § PREŞEDINTELE ! frontului Plugarilor» prim-ministru al României CrisBsa poltică mn Tar® 5*« cale sae reatolvare PETRU groza • «­«­8 «ara esprimă rsazuMel« etagârSmte eUss Romania. Problema Ardealului de Molrdva Are asolvate! 8ucur4$te, Z. Ui (pror­­rama). Curt» Regelt» comunic-S *M. S «ege»e a însărcinat pe dl. dr. Petru Groxa cu forma­rea unu» guvern de concentrare, cu repre- JK»m«gea părtu­saior democratice . Dr. Petru Groxa« trecut ia con o ut «Art în vede­­ree atcftcuirtl guvernului W. S- Retefc M&te l­a t«*firdnte cu fcrtwuea apyite nvw te­romArtA­­T sk ?*im G:DOA,­­xev&y* Frowtete fMBwn­w. io*« *; da »Wshfc C\i n­r»ii ftttfaur. crtSO­­­aHHa* tfttt «» tool rexolv«!*, marile «irî*#e ale (6. cerc nSc**ue*t« dii» po­ftuiafl* !&*« Roes«Lre, pentru vetmo tr» irtrsfltr rotteducâ tfttxpîcat cruv&rtiui jxbt rortyttf unof eopthcttzf m cort «te# «r­ot dtate Cm» s* * mnul «teâofc­unt» dWt poftso? Aasiaarttt­î» y&nttiHart * etitol «te ose* «»te. Ha * te feiryfej« dt R­tAxHB«. e buvtnta testete« da te# te ,k­owi Wrvini» ras^neScx 'h m&nne «Je farAftfcso « Sub couduottt« teji film Orca» t*·N» «Sun«« rot» cot «teer» eve Io tecii World rwoauîui poeîm au fote r.u W» M‡ d teiet Wtti* touBsuffcw. texxíxmrz* teb Orose m <*$ msi ms** ntí m tto&tss* # f«tea {ftxfis »»*$«*­So{> corvduoac* Ijd Pdm Grísm to*b rc>x>«te tö» Rotöbb iotit oed«j»«p5 tAo «yoeteCor de teste (tksnit «Sa T«rt W zás**: dmoteteft {» co*5 0 pót p*t#*á* ttefe'c d««seiy»ftej fitter, Rjöíe m&otet nusvdk+re vftd teip&íte RÄtafetteip cerc Us-su euţ#s ís> riotwtó átjött Kot utsrt dî deyMr*. Sub ctftd»í«íoc U» Ptem Grw« Arddteul de Ntrd l?í ««azS* du©tAjS. 0 g«* »tete ir» ftwivte «arte» te IvWc ^ 0 pu« tec)« t­cwv I« «xteuren* te foim Gtom­atee «mdttea tea ptu­l (Urmare din pag. 1) — Preocupările colectivului din care faceţi parte sunt îndreptate, deci, spre reducerea tot mai ac­centuată a cheltuielilor de produc­ţie. Practic, cum veţi proceda? — Direcţiile de acţionare sunt multiple. Prin importanţa lor deo­sebită, se disting insă două din­tre ele: e vorba de creşterea sus­ţinută a productivităţii muncii şi de economisirea sistematică a materiilor prime şi a materialelor. — Să ne oprim asupra primului element: productivitatea muncii... — In acest an, productivitatea muncii în întreprinderea noastră va spori cu 8 la sută. Altfel spus, întreaga creştere de producţie se va obţine pe seama acestui indica­tor. Pentru aceasta, vom valorifica toate posibilităţile de care dispu­nem; am în vedere mecanizarea tuturor operaţiunilor procesului tehnologic — de la croit­ pînâ la finisaj — ridicarea calificării mun­citorilor (acţiune mult favorizată de faptul că peste o treime din salariaţii acestei unităţi economice au o vechime de peste 10 ani) — utilizarea completă şi raţională a timpului de lucru, instaurarea unei ferme discipline în muncă. — Cit priveşte economisirea ma­teriilor prime şi materialelor... — ... In momentul de faţă, în întreprinderea noastră este in curs o acţiune de revizuire şi reducere a normelor de consum de piele, talpă şi materiale auxiliare, ceea ce ne va permite ca din aceleaşi cantităţi de materii prime să obţi­nem un volum sporit de produse. Se înţelege, aceasta se va reflecta în costurile de fabricaţie. Conco­mitent cu revizuirea normelor de consum, o mare atenţie acordăm înlocuirii materialelor scumpe, cu altele, la fel de rezistente şi este­tice, care nu vor impieta, deci, a­­supra calităţii producţiei. Asemenea măsuri — şi altele pe care nu le-am mai amintit — ne vor permite consemnarea unor re­zultate favorabile, net superioare celor obţinute in 1969. De altfel, deşi din anul 1970 a trecut doar o perioadă scurtă, rezultatele fi­nanciare obţinute in luna ianuarie, in domeniul cheltuielilor de fabri­caţie şi al beneficiilor ne îndreptă­ţesc eforturile. Cert este că sun­tem­ hotărîţi ca, prin munca noas­tră, prin rezultatele deosebite ce le vom obţine in acest an, să pregă­tim o bază solidă pentru aborda­rea cu succes a importantelor sar­cini ce ne vor reveni în anul 1971, primul an al viitorului cincinal. economica Creşterea animalelor ♦ (Urmare din pag. 1) ce în toate cazurile de specialişti. Pentru că vorbim despre sectorul creşterii animalelor, cred că inves­tiţiile cu care s-ar putea face cer­cetare ştiinţifică în teren n-ar fi prea mari. Gîndiţi-vă la un lot de 20 de bovine pe care le-am furaja după reţete furajere experimenta­le, după care am analiza produc­ţiile obţinute. In acest caz nu este nevoie de cine ştie ce aparatură sau investiţii. Gustul pentru cerce­tare ar trebui să existe în sufletul fiecărui specialist. Cercetarea îţi dă o gindire creatoare, te ajută e­­fectiv să studiezi importanţa unui fenomen. Absenţa cercetării în­seamnă inerţie, pasivitate şi peri­colul rutinei. Cum am putea impulsiona cer­cetarea ştiinţifică din teren şi care sunt avantajele cercetării ştiinţifice la nivelul unităţilor? Cred că o măsură lăudabilă ar fi o mai strîn­­să legătură a institutelor de cerce­tări zootehnice cu specialiştii din­ teren. Ce-ar însemna de pildă, ca o temă de cercetare să aibă ca suport de experienţă loturi de ani­male din — să zicem — 50—60 de cooperative din judeţ. Prin a­­ceasta s-ar obţine un material experimental foarte bogat, din ca­re cu siguranţă, s-ar putea extra­ge date cit mai exacte pe de o par­te, iar pe de altă parte specialiştii de pe teren ar prinde volens-no­­lens gustul cercetării, care cultivat ar putea genera „cercetători de profesie". O altă soluţie pe care o propun pentru impulsionarea cercetării ştiinţifice pe teren este crearea unor centre de documen­tare agricolă la nivel judeţean, care să ofere amatorilor un bogat material informativ, în pas cu ulti­mele cuceriri ale ştiinţei pe plan mondial. N-ar fi lipsită de impor­tanţă nici efectuarea unor schim­buri de experienţă cu mari unităţi cooperatiste care oferă un cadru optim de cercetare şi utilare pentru o asemenea muncă. In altă ordine de idei, ţin să amintesc obligaţia noastră de a ne pune la curent cu ce este nou în ştiinţă, citind „Revista de zootehnie şi medicină veterinară" şi revista „Agricultura", publicaţii de o mare utilitate pentru ridicarea orizontului nostru ştiinţi­fic. Trebuie să părăsim pentru tot­deauna ideea unora care afirmă că in unităţi de pr­oducţie nu se poate face cercetare. Repet încă o dată obligaţia noastră de a face cercetare şi aceasta nu de dragul „cercetării în sine", ci pentru ob­ţinerea unor producţii din ce in ce mai ridicate in zootehnie. Cer­cetare se poate face oriunde e­­xistă iniţiativă. S-o avem, aşadar! „CE SA FIU ?“ in ajutorul celor ce optează pentru profesia de: INGINER SILVICULTOR ŞI DE EXPLOATARE A PĂDURILOR (micromonografie profesională) Economia forestieră este o par­te a economiei naţionale avind ca sarcină principală refacerea şi va­lorificarea cît mai deplină a fon­dului forestier, prin gospodărirea raţională a acestui fond şi mecani­zarea lucrărilor de exploatare, pre­cum şi prin valorificarea superioa­ră şi complexă a masei lemnoase. In cadrul ei un loc important, atît ca factor de concepţie cît şi de e­­xecuţie, îi revine inginerului sil­vicultor şi de exploatare a pădu­rilor. Printre activităţile ce se înscriu în sfera preocupărilor şi compe­tenţei profesionale a inginerului silvicultor şi de exploatare a pă­durilor amintim următoarele: 1. Activitatea de creare, îngriji­re, refacere, protecţia şi adminis­trarea patrimoniului silvic şi a fondului de vînătoare. 2. Activitatea de exploatare a pădurilor, de proiectare şi constru­ire a instalaţiilor de transporturi forestiere, a funicularelor, a dru­murilor şi căilor ferate forestiere Cel ce doreşte să-şi aleagă aceas­tă profesie trebuie să posede anu­mite calităţi fizice, psihice şi inte­lectuale. CERINŢE FIZICE, PSIHICE ŞI INTELECTUALE: Constituţie robustă, organism să­nătos şi rezistent, capabil să facă faţă atît capriciilor timpului schim­bător cît şi efortului cerut de mer­sul deseori pe jos. Acuitatea vizua­lă, în stare să realizeze o bună dife­renţiere a culorilor precum şi auzul fin sunt cerinţe indispensabile. Cei care doresc să-şi aleagă această profesie trebuie să posede, de ase­menea, calităţi ca: spirit de obser­vaţie, energie, perseverenţă, curaj, memorie bună şi dragoste pentru natură. Sunt necesare şi unele ca­lităţi legate de munca cu oamenii ca răbdare, spirit de iniţiativă tact în raporturile cu colegii şi cu cei subordonaţi, aptitudini pentru organizarea şi dirijarea sistematică atît a propriei sale activităţi cît şi a celor pe care-i conduce. Să fi dovedit cunoştinţe temeinice de botanică, matematică şi fizică în clasele liceale. Facultatea de silvicultură şi ex­ploatarea pădurilor care pregăteşte ingineri forestieri şi de exploatare a pădurilor funcţionează în cadrul Institutului Politehnic Braşov. A­­dresa: str. N. Iorga nr. 2, tel. 1.29.54. CONDIŢII DE ADMITERE: — Matematici (algebră, geome­trie plană şi în spaţiu, trigonome­trie) — scris şi oral. — Botanică — scris. (Menţionăm că la geometria pla­na şi în spaţiu nu se este demon­strarea formulelor şi a teoremelor). Durata de studii: 5 ani (10 se­mestre). In pregătirea inginerilor silvicul­tori și de exploatare a pădurilor un accent deosebit se pune pe par­tea practică a instruirii lor. Ast­fel, facultatea Institutului politeh­nic din Braşov dispune de 17 la­boratoare excelent înzestrate, de două fonduri de vînătoare cu o su­prafaţă totală de 20.000 ha, de o grădină dendrologică foarte boga­tă, de 3 baze didactice experimen­tale la Cristian, Azuga şi în Buco­vina la Coşna. Practica de vară din anii II, III şi IV, studenţii o efectuează pe şantierele de amenajare a păduri­lor, la diferite întreprinderi fores­tiere, în sectoare de exploatare, pe şantierele de construcţii de dru­muri şi căi ferate forestiere. O parte integrantă a pregătirii studenţilor o constituie numeroa­sele deplasări pe teren incluse în programul didactic. Pentru docu­mentarea în vederea alcătuirii pro­­iectului de diplomă, studenţilor din ultimul an le sunt asigurate condiţii de practică în întreprinde­­rile de specialitate. Posibilităţi de repartizare: după terminarea facultăţii, absolvenţii sânt repartizaţi la diferite unităţi forestiere, ocoale silvice, pe şan­tierele de construcţii de drumuri fo­­restiere, iar dintre cei mai buni se recrutează cercetători ştiinţifici ca­re vor activa în institutele de cer­cetări forestiere şi în filialele lor. Inginerii care doresc să-şi adîn­­cească specializarea prin doctorat au această posibilitate la cinci spe­cialităţi: silvicultură, amenajarea pădurilor, corectarea torenţilor, exploatări forestiere şi econom­ie forestieră. GHEORGHE CRĂCIUN lector universitar (Va urma) Casa de cultură a sindicate­lor din Tg.-Mureş ne informează că între 1­8 martie va organi­za următoarele manifestări cul­tural-educative: Tradiţionalul program dumini­cal oferă de această dată pio­nierilor şi şcolarilor o dimineaţă de basme, care va avea loc azi, in sala nr. 6. Simpozionul pe tema „Psiho­logia şi sociologia muncii in­dustriale", care a fost anunţată pentru 27 februarie, dar care s-a amînat, va avea loc marţi, 3 martie, la ora 18, in sala nr. 23. Membrii cercului turistic se vor intîlni în sala nr. 7, miercuri, 4 martie, la ora 18, pentru a dis­cuta, în cadru organizat, împre­ună cu responsabilul cercului — Kiss Ernő, itinerariile turistice pe care vor porni in cursul acestui an. Apropiata aniversare a unui sfert de veac de la instaurarea primului guvern democratic din România prilejuieşte ţinerea u­nei conferinţe. Czire Dénes, loc­ Săptămîna viitoare, la Casa de cultură a sindicatelor tor universitar, va evoca princi­palele momente ale acestui me­morabil eveniment din istoria patriei noastre. Expunerea se va ţine joi, 5 martie, la ora 18, in sala nr. 6. Tot joi, la ora 18, în sala nr. 3, în cadrul „studioului artistu­lui amator", membrii formaţiilor de teatru ale Casei de cultură vor dezbate tema „Calmul din culise". Discuţiile vor fi conduse de actorul Nagy Iosif. „Mărţişorul primăverii" este titlul unei manifestări cultural­­artistice închinate Zilei interna­ţionale a femeii. Sîmbătă, 7 martie, la ora 18, vor evolua pe scena sălii de spectacole mem­brii ansamblului folcloric, solişti vocali şi instrumentişti şi corul de cameră al Casei de cultură. „Gîndurile cele mai frumoase sunt pentru tine, mamă!". Cu acest titlu se va desfăşura du­minica viitoare, între orele 10— 12, dimineaţa de poezii organi­zată pentru pionieri şi şcolari, şi care va inmănunchia cele mai frumoase versuri închinate zilei de 8 Martie. DUMINICA, 1 MARTIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Băieţii din strada Păi. Select: Călugă­riţa (ambele serii — la orele 16, 14,30, 17,30, 20,30). Progre­sul: Vă place Brahms? Tinere­tului: Tinereţe fără bătrîneţe şi Dragoste la Las Vegas (la orele 19 şi 21). Muncitoresc : Stelele din Eger (ambele serii). Hacara: O chestiune de onoare. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Noile aven­turi ale răzbunătorilor. Tirnava: Ziaristul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Mai periculoase de­cit bărbaţii. IERNUT — Lumina: Omul care valora miliarde. SARMAŞU — Popular: Soarele vagabonzilor. REGHIN — Patria: Căldura. Victoria: Viaţa lui Matheus. TIRNAVENI — Melo­dia: Atentatul de la Sarajevo. SOVATA — Doina: Blow-up. S­NGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Numai o singură via­ţă. FINTÎNELE — Patria: Tigrul. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Paradisul îndrăgostiţilor. LUNI, 2 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: Stăpîn pe situaţie. Select: Roşu şi au­riu. Progresul: Explozie in munţi. Tineretului: Profesioniştii. Mun­citoresc: Beru şi comisarul San Antonio. Flacăra: Lovitură pu­ternică. SIGHIŞOARA­­— Lumi­na: Jocul care ucide. Tirnava: Ziaristul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Vă place Brahms? IERNUT — Lumina: Omul care valora miliarde. SÂRMAŞU — Popular: Ani clocotitori. RE­GHIN — Patria: Băieţii în haine de piele. Victoria: Tigrul. TlR­NAVENI — Melodia: Eclipsa. SOVATA — Doina: Singurătate în doi. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Tigrul. FlNTi­­NELE — Patria: Sherlock Hol­mes. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Al nouălea nume. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.­­Mureş, secţia română, prezintă duminică, la ora 20, „Dansul sergentului Musgrave“, piesă de John Arden. STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.­Mureş prezintă­­în sala Studio, duminică, la ora 20, „Operaţie", comedie de Tomcsa Sándor. TEATRUL DE STAT DE PĂ­PUŞI din Tg.-Mureş, secţia ma­ghiară, prezintă duminică, la ora 16, „Gulliver in teatrul de păpuşi". Televiziune DUMINICA, 1 MARTIE 8:15 — Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar; 10,15 — Ora satului; 11,15 — Concert simfonic; 12,00 —­ De strajă patriei; 12,35 — Emisiu­ne în limba maghiară; 16,30 — Film serial: Rîul întunecat; 17,15 — Realitatea ilustrată; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,30 — Noutăţi cinematografice; 19,50 — Soli ai artei populare; 20,15 — Document. 6 Martie 1945; 20,30 — Concertul speranţelor; 22,30 — Telejurnalul de noapte, telesport; 22,50 — Preludiu la ediţia a 111-a a „Cerbului de aur". LUNI, 2 MARTIE 18,00 — Zilele lui Martie 1945. Mărturii; 18,30 — Muzică la xilofon; 18,40 — Actualitatea în economie. Contractul în zim­e; 19,00 — Telejurnalul seară; 19,20 — Dansuri popu­lare interpretate de un grup de dansatori ai Ansamblului „Ni­­colae Bălcescu"; 19,30 — Re­­portaj-anchetă. Cum răspundeţi primelor „de ce"-uri ale copilu­lui; 20,00 — Reflector; 20,15 — Roman foileton: „Mîndrie prejudecată"; 20,45 — Mîine ediţia a lll-a a Concursului şi Festivalului internaţional de mu­zică uşoară Braşov — România, 1970; 21,00 — Campionatul mondial de hochei — grupa B. România — S.U.A.; 21,45 — A­genda politică; 21,55 — Actua­lităţi muzicale; 22,25 — Tele­jurnalul de noapte; 22,35 — Scena. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", reportaj monografic. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mu­reş. Dirijor: Iosif Conta, artist emerit. Solistă: soprana Magda Ianculescu, artistă emerită. In program: muzică vieneză. (Du­minică, la ora 11, concert edu­cativ). Radio Tg.-Mureş LUNI, 2 MARTIE In limba română: 6—6,30. Emisiunea pentru sate. In pra­gul închiderii anului de învăţă­­mînt agrozootehnic. Muzică populară la cererea ascultători­lor. Din programul zilei: 18— 19,30: Cronica de luni. Roman­ţe. Ghid cultural. Pagini alese din operele lui Rossini. însem­nări pe teme actuale: Florărea­­sa. Melodiile anotimpurilor — muzică uşoară. Sport. In limba maghiară: 6,30—7: Conversaţii juridice: comisiile de judecată. Melodii populare. Din programul zilei. 16,30—18. Din săptămînă-n săptămină. Ghid cultural. Poșta muzicală. Anche­tă socială. Pentru sănătatea oamenilor muncii. Muzică din baletul „Lacul lebedelor" de Ceaikovski. Sport. Cîntă or­chestra populară condusă de Kelemen Géza Czári. MARŢI, 3 MARTIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Muzică populară şi uşoară. Din progra­mul zilei: 18—19,30: Cronica ac­tualităţii. Reflecţii pe teme eco­nomice. Caracteristica muncii economistului. Cronică de con­cert. Oameni şi locuri. Cîntă or­chestra de muzică populară a Radioteleviziunii. Emisiunea pen­tru femei: Mărţişoare de ziua noastră; însemnări, declaraţii, cuvinte de apreciere dedicate de bărbaţi femeilor. Solişti de muzică uşoară. In limba maghiară: 6,30—7. Emisiunea pentru sate: In pra­gul închiderii anului de învăţe­­mînt agrozootehnic de masă. Pregătiri pentru primăvară. Mu­zică populară la cererea ascul­tătorilor. Din programul zilei. 16,30—18. Cronica actualităţii. La microfon Dave-Dee, Dozy, Beaky, Mick şi Tich. Cronica in­dustrială. Cum se realizează o­­biectivele cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice la întreprinderea locală judeţeană de materiale de construcţii Tg.­­Mureş. Prokofiev: Simfonia cla­sică. „Victoria în zori", scenetă radiofonică după o nuvelă de Sütő András. Cîntece populare. ★ ★ ac­de Si o­rganizează EXCURSIE LA BUDAPESTA în perioada 25—29 martie 1970, cu autocarul. Prețul excursiei: 565 + 103 lei, înscrieri pînă la data de 3 martie 1970. ATENŢIUNE! Avalanşa marilor premii la LOTO-PRONOSPORTI In decada a ll-a a lunii februarie a. c., la sistemele Loto, Pronoexpres şi Loz în plic, participanţii din judeţul nostru au înre­gistrat 6 mari cîştiguri. Astfel, tov. FOGARASI FRANCISC din Tg.-Mureş, jucînd cu un bilet Vi de 10 lei, a realizat premiul maxim de 100.000 de lei la LOTO. Tov. Radu Ştefan din Tg.-Mureş, cu un bilet de 6 lei, a reali­zat 66.535 lei la PRONOEXPRES. De asemenea, la acest sistem, dar la concursul excepţional, tov. Mozer Ioan din Sovata a cîştigat un autoturism Moskvici 408. Tov. Uilecan Alexandru din Reghin, Puşcaş Vasile din Tg.-Mu­reş şi Kacsó Iosif din Măgherani, jucind la loc în plic, au cîştigat un autoturism Dacia 1 100, 20.000 lei şi respectiv 10.000 de lei. Şi dumneavoastră aveţi ocazia cîştigării unor asemenea pre­mii, jucînd la sistemele Loto-Pronosport. Jucînd la concursul special PRONOEXPRES din 4 martie şi la tragerea LOTO din 6 martie, puteţi realiza cea mai frumoasă sur­priză celor dragi. Cele mai valoroase mărţişoare: BILETELE LA TRAGERILE SPE­CIALE ALE MĂRŢIŞORULUI.

Next