Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)
1970-03-01 / nr. 49
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Lupta forţelor democratice sub conducerea P.C. R. la Tîrgu- Mureş, de la eliberarea oraşului până la 6 Martie 1945 (Urmare din pag. 1) Cînd a cuprins cele mai bune elemente revoluţionare ale tinerilor muncitori, ţărani şi elevi. La Tirgu-Mureş în ziua de 25 noiembrie 1944 s-a ţinut adunarea de constituire a Consiliilor judeţean şi orăşenesc F.N.D., compus din reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor democratice care constituiau Frontul iraţional Democratic. Prefect a devenit dr. Victor Groza, iar subprefect omul de ştiinţă dr. Antalffy Endre, (Arhiva Sfatului popular Tg.-Mureş nr 3310/ 1944). Printre primele măsuri ale Consiliului Frontului Naţional Democratic a figurat anularea tuturor dispoziţiilor impuse de legislaţia regimului de ocupaţie horthyst De asemenea, au fost anulate sentinţele tribunalelor fasciste, prin care regimul horthyst a smuls din mina ţăranilor puţinul pămint primit prin reforma agrară din 1921. A fost reorganizată justiţia care a şi început să acţioneze pe baza unor normative democratice. (Arhiva Comitetului judeţean P.C.R. Mureş, dos. manifeste, f. 4. ..Szabad Szo“ 15 şi 25 noiembrie 1944). Toate aceste măsuri exprimau extinderea procesului revoluţiei democrat-populare. Forţele democratice erau conştiente de lupta comună din toată ţara pentru instaurarea unui guvern democratic. Ziarul „Szabad Szo“, organul Uniunii democrate maghiare din Tirgu-Mureş declară„Forţele democratice din nordul Transilvaniei trebuie să ia parte la bătălia pentru democratizarea României... şi în lupta comună pentru un guvern al Frontului Naţional Democratic“ („Szabad Szó“, 14 februarie 1945). Voinţa maselor a fost exprimată prin numeroase şi puternice mitinguri, demonstraţii de stradă şi adunări populare. La Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ, toate adunările populare, sindicale şi ale tuturor organizaţiilor democratice de masă se includeau în manifestarea vehementă a voinţei de instaurare a unui regim democratic, pe baza programului Frontului Naţional Democratic. Lozinca „Vrem guvern F.N.D.“ conţinea in sine esenţa tuturor revendicărilor importante ale vremii. Ea era formulată pe tot cuprinsul ţării, era scandată la fiecare miting, demonstraţie sau adunare a maselor, era cerută cu hotârire n toate acţiunile desfăşurate in ţară. Acţiunile de masă ale ţăranime pentru înfăptuirea reformei agrare s-au contopit organic cu lupta revoluţionară pentru cucerirea puterii de către masele muncitoare In zilele de 23 şi 24 februarie, ln oraşele şi localităţile mai mari din judeţul Mureş au avut loc uman adunări şi manifestaţii pentru demiterea guvernului Râdescu şi instaurarea unui guvern democratic. („Scinteia“, 27 februarie 1945). Concomitent cu uriaşa demonstraţie istorică a maselor muncitoare din Bucureşti, care a şi dus la prăbuşirea guvernului Râdescu, au manifestat masele şi la adunările populare din Tirgu-Mureş şi in alte localităţi ale judeţului. La 6 Martie 1945 ca rezultat al luptei revoluţionare a maselor conduse de Partidul Comunist Român, s-a format primul guvern democratic din istoria României, care a fost primit de popor cu un entuziasm de nedescris, exprimat prin sutele de mitinguri şi manifestaţii. Instaurarea guvernului democratic sub preşedinţia doctorului Petru Groza a dat expresie marii satisfacţii a maselor populare care prin lupta lor sub conducerea Partidului Comunist Român au eliberat ţara de sub jugul fascist şi au instaurat regimul de democraţie populară. r IPIUS SPECIALĂ Awl I hr.'m.Ijs&SO— ! pioj«'. S »ist,ie 1*45. INFRA cjuatA *şw»mw PiuoAmoa tmwas* r**«rt* ft»» mp»»»*■ *XCUHA«SUA 9 It* A 'I R*T V • V* m L Mr § PREŞEDINTELE ! frontului Plugarilor» prim-ministru al României CrisBsa poltică mn Tar® 5*« cale sae reatolvare PETRU groza • ««8 «ara esprimă rsazuMel« etagârSmte eUss Romania. Problema Ardealului de Molrdva Are asolvate! 8ucur4$te, Z. Ui (prorrama). Curt» Regelt» comunic-S *M. S «ege»e a însărcinat pe dl. dr. Petru Groxa cu formarea unu» guvern de concentrare, cu repre- JK»m«gea părtusaior democratice . Dr. Petru Groxa« trecut ia con o ut «Art în vederee atcftcuirtl guvernului W. S- Retefc M&te la t«*firdnte cu fcrtwuea apyite nvw teromArtAT sk ?*im G:DOA,xev&y* Frowtete fMBwnw. io*« *; da »Wshfc C\i nr»ii ftttfaur. crtSOaHHa* tfttt «» tool rexolv«!*, marile «irî*#e ale (6. cerc nSc**ue*t« dii» poftuiafl* !&*« Roes«Lre, pentru vetmo tr» irtrsfltr rotteducâ tfttxpîcat cruv&rtiui jxbt rortyttf unof eopthcttzf m cort «te# «rot dtate Cm» s* * mnul «teâofcunt» dWt poftso? Aasiaartttî» y&nttiHart * etitol «te ose* «»te. Ha * te feiryfej« dt RtAxHB«. e buvtnta testete« da te# te ,kowi Wrvini» ras^neScx 'h m&nne «Je farAftfcso « Sub couduottt« teji film Orca» t*·N» «Sun«« rot» cot «teer» eve Io tecii World rwoauîui poeîm au fote r.u W» M‡ d teiet Wtti* touBsuffcw. texxíxmrz* teb Orose m <*$ msi ms** ntí m tto&tss* # f«tea {ftxfis »»*$«*So{> corvduoac* Ijd Pdm Grísm to*b rc>x>«te tö» Rotöbb iotit oed«j»«p5 tAo «yoeteCor de teste (tksnit «Sa T«rt W zás**: dmoteteft {» co*5 0 pót p*t#*á* ttefe'c d««seiy»ftej fitter, Rjöíe m&otet nusvdk+re vftd teip&íte RÄtafetteip cerc Us-su euţ#s ís> riotwtó átjött Kot utsrt dî deyMr*. Sub ctftd»í«íoc U» Ptem Grw« Arddteul de Ntrd l?í ««azS* du©tAjS. 0 g«* »tete ir» ftwivte «arte» te IvWc ^ 0 pu« tec)« tcwv I« «xteuren* te foim Gtomatee «mdttea tea ptul (Urmare din pag. 1) — Preocupările colectivului din care faceţi parte sunt îndreptate, deci, spre reducerea tot mai accentuată a cheltuielilor de producţie. Practic, cum veţi proceda? — Direcţiile de acţionare sunt multiple. Prin importanţa lor deosebită, se disting insă două dintre ele: e vorba de creşterea susţinută a productivităţii muncii şi de economisirea sistematică a materiilor prime şi a materialelor. — Să ne oprim asupra primului element: productivitatea muncii... — In acest an, productivitatea muncii în întreprinderea noastră va spori cu 8 la sută. Altfel spus, întreaga creştere de producţie se va obţine pe seama acestui indicator. Pentru aceasta, vom valorifica toate posibilităţile de care dispunem; am în vedere mecanizarea tuturor operaţiunilor procesului tehnologic — de la croit pînâ la finisaj — ridicarea calificării muncitorilor (acţiune mult favorizată de faptul că peste o treime din salariaţii acestei unităţi economice au o vechime de peste 10 ani) — utilizarea completă şi raţională a timpului de lucru, instaurarea unei ferme discipline în muncă. — Cit priveşte economisirea materiilor prime şi materialelor... — ... In momentul de faţă, în întreprinderea noastră este in curs o acţiune de revizuire şi reducere a normelor de consum de piele, talpă şi materiale auxiliare, ceea ce ne va permite ca din aceleaşi cantităţi de materii prime să obţinem un volum sporit de produse. Se înţelege, aceasta se va reflecta în costurile de fabricaţie. Concomitent cu revizuirea normelor de consum, o mare atenţie acordăm înlocuirii materialelor scumpe, cu altele, la fel de rezistente şi estetice, care nu vor impieta, deci, asupra calităţii producţiei. Asemenea măsuri — şi altele pe care nu le-am mai amintit — ne vor permite consemnarea unor rezultate favorabile, net superioare celor obţinute in 1969. De altfel, deşi din anul 1970 a trecut doar o perioadă scurtă, rezultatele financiare obţinute in luna ianuarie, in domeniul cheltuielilor de fabricaţie şi al beneficiilor ne îndreptăţesc eforturile. Cert este că suntem hotărîţi ca, prin munca noastră, prin rezultatele deosebite ce le vom obţine in acest an, să pregătim o bază solidă pentru abordarea cu succes a importantelor sarcini ce ne vor reveni în anul 1971, primul an al viitorului cincinal. economica Creşterea animalelor ♦ (Urmare din pag. 1) ce în toate cazurile de specialişti. Pentru că vorbim despre sectorul creşterii animalelor, cred că investiţiile cu care s-ar putea face cercetare ştiinţifică în teren n-ar fi prea mari. Gîndiţi-vă la un lot de 20 de bovine pe care le-am furaja după reţete furajere experimentale, după care am analiza producţiile obţinute. In acest caz nu este nevoie de cine ştie ce aparatură sau investiţii. Gustul pentru cercetare ar trebui să existe în sufletul fiecărui specialist. Cercetarea îţi dă o gindire creatoare, te ajută efectiv să studiezi importanţa unui fenomen. Absenţa cercetării înseamnă inerţie, pasivitate şi pericolul rutinei. Cum am putea impulsiona cercetarea ştiinţifică din teren şi care sunt avantajele cercetării ştiinţifice la nivelul unităţilor? Cred că o măsură lăudabilă ar fi o mai strînsă legătură a institutelor de cercetări zootehnice cu specialiştii din teren. Ce-ar însemna de pildă, ca o temă de cercetare să aibă ca suport de experienţă loturi de animale din — să zicem — 50—60 de cooperative din judeţ. Prin aceasta s-ar obţine un material experimental foarte bogat, din care cu siguranţă, s-ar putea extrage date cit mai exacte pe de o parte, iar pe de altă parte specialiştii de pe teren ar prinde volens-nolens gustul cercetării, care cultivat ar putea genera „cercetători de profesie". O altă soluţie pe care o propun pentru impulsionarea cercetării ştiinţifice pe teren este crearea unor centre de documentare agricolă la nivel judeţean, care să ofere amatorilor un bogat material informativ, în pas cu ultimele cuceriri ale ştiinţei pe plan mondial. N-ar fi lipsită de importanţă nici efectuarea unor schimburi de experienţă cu mari unităţi cooperatiste care oferă un cadru optim de cercetare şi utilare pentru o asemenea muncă. In altă ordine de idei, ţin să amintesc obligaţia noastră de a ne pune la curent cu ce este nou în ştiinţă, citind „Revista de zootehnie şi medicină veterinară" şi revista „Agricultura", publicaţii de o mare utilitate pentru ridicarea orizontului nostru ştiinţific. Trebuie să părăsim pentru totdeauna ideea unora care afirmă că in unităţi de producţie nu se poate face cercetare. Repet încă o dată obligaţia noastră de a face cercetare şi aceasta nu de dragul „cercetării în sine", ci pentru obţinerea unor producţii din ce in ce mai ridicate in zootehnie. Cercetare se poate face oriunde există iniţiativă. S-o avem, aşadar! „CE SA FIU ?“ in ajutorul celor ce optează pentru profesia de: INGINER SILVICULTOR ŞI DE EXPLOATARE A PĂDURILOR (micromonografie profesională) Economia forestieră este o parte a economiei naţionale avind ca sarcină principală refacerea şi valorificarea cît mai deplină a fondului forestier, prin gospodărirea raţională a acestui fond şi mecanizarea lucrărilor de exploatare, precum şi prin valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase. In cadrul ei un loc important, atît ca factor de concepţie cît şi de execuţie, îi revine inginerului silvicultor şi de exploatare a pădurilor. Printre activităţile ce se înscriu în sfera preocupărilor şi competenţei profesionale a inginerului silvicultor şi de exploatare a pădurilor amintim următoarele: 1. Activitatea de creare, îngrijire, refacere, protecţia şi administrarea patrimoniului silvic şi a fondului de vînătoare. 2. Activitatea de exploatare a pădurilor, de proiectare şi construire a instalaţiilor de transporturi forestiere, a funicularelor, a drumurilor şi căilor ferate forestiere Cel ce doreşte să-şi aleagă această profesie trebuie să posede anumite calităţi fizice, psihice şi intelectuale. CERINŢE FIZICE, PSIHICE ŞI INTELECTUALE: Constituţie robustă, organism sănătos şi rezistent, capabil să facă faţă atît capriciilor timpului schimbător cît şi efortului cerut de mersul deseori pe jos. Acuitatea vizuală, în stare să realizeze o bună diferenţiere a culorilor precum şi auzul fin sunt cerinţe indispensabile. Cei care doresc să-şi aleagă această profesie trebuie să posede, de asemenea, calităţi ca: spirit de observaţie, energie, perseverenţă, curaj, memorie bună şi dragoste pentru natură. Sunt necesare şi unele calităţi legate de munca cu oamenii ca răbdare, spirit de iniţiativă tact în raporturile cu colegii şi cu cei subordonaţi, aptitudini pentru organizarea şi dirijarea sistematică atît a propriei sale activităţi cît şi a celor pe care-i conduce. Să fi dovedit cunoştinţe temeinice de botanică, matematică şi fizică în clasele liceale. Facultatea de silvicultură şi exploatarea pădurilor care pregăteşte ingineri forestieri şi de exploatare a pădurilor funcţionează în cadrul Institutului Politehnic Braşov. Adresa: str. N. Iorga nr. 2, tel. 1.29.54. CONDIŢII DE ADMITERE: — Matematici (algebră, geometrie plană şi în spaţiu, trigonometrie) — scris şi oral. — Botanică — scris. (Menţionăm că la geometria plana şi în spaţiu nu se este demonstrarea formulelor şi a teoremelor). Durata de studii: 5 ani (10 semestre). In pregătirea inginerilor silvicultori și de exploatare a pădurilor un accent deosebit se pune pe partea practică a instruirii lor. Astfel, facultatea Institutului politehnic din Braşov dispune de 17 laboratoare excelent înzestrate, de două fonduri de vînătoare cu o suprafaţă totală de 20.000 ha, de o grădină dendrologică foarte bogată, de 3 baze didactice experimentale la Cristian, Azuga şi în Bucovina la Coşna. Practica de vară din anii II, III şi IV, studenţii o efectuează pe şantierele de amenajare a pădurilor, la diferite întreprinderi forestiere, în sectoare de exploatare, pe şantierele de construcţii de drumuri şi căi ferate forestiere. O parte integrantă a pregătirii studenţilor o constituie numeroasele deplasări pe teren incluse în programul didactic. Pentru documentarea în vederea alcătuirii proiectului de diplomă, studenţilor din ultimul an le sunt asigurate condiţii de practică în întreprinderile de specialitate. Posibilităţi de repartizare: după terminarea facultăţii, absolvenţii sânt repartizaţi la diferite unităţi forestiere, ocoale silvice, pe şantierele de construcţii de drumuri forestiere, iar dintre cei mai buni se recrutează cercetători ştiinţifici care vor activa în institutele de cercetări forestiere şi în filialele lor. Inginerii care doresc să-şi adîncească specializarea prin doctorat au această posibilitate la cinci specialităţi: silvicultură, amenajarea pădurilor, corectarea torenţilor, exploatări forestiere şi economie forestieră. GHEORGHE CRĂCIUN lector universitar (Va urma) Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş ne informează că între 18 martie va organiza următoarele manifestări cultural-educative: Tradiţionalul program duminical oferă de această dată pionierilor şi şcolarilor o dimineaţă de basme, care va avea loc azi, in sala nr. 6. Simpozionul pe tema „Psihologia şi sociologia muncii industriale", care a fost anunţată pentru 27 februarie, dar care s-a amînat, va avea loc marţi, 3 martie, la ora 18, in sala nr. 23. Membrii cercului turistic se vor intîlni în sala nr. 7, miercuri, 4 martie, la ora 18, pentru a discuta, în cadru organizat, împreună cu responsabilul cercului — Kiss Ernő, itinerariile turistice pe care vor porni in cursul acestui an. Apropiata aniversare a unui sfert de veac de la instaurarea primului guvern democratic din România prilejuieşte ţinerea unei conferinţe. Czire Dénes, loc Săptămîna viitoare, la Casa de cultură a sindicatelor tor universitar, va evoca principalele momente ale acestui memorabil eveniment din istoria patriei noastre. Expunerea se va ţine joi, 5 martie, la ora 18, in sala nr. 6. Tot joi, la ora 18, în sala nr. 3, în cadrul „studioului artistului amator", membrii formaţiilor de teatru ale Casei de cultură vor dezbate tema „Calmul din culise". Discuţiile vor fi conduse de actorul Nagy Iosif. „Mărţişorul primăverii" este titlul unei manifestări culturalartistice închinate Zilei internaţionale a femeii. Sîmbătă, 7 martie, la ora 18, vor evolua pe scena sălii de spectacole membrii ansamblului folcloric, solişti vocali şi instrumentişti şi corul de cameră al Casei de cultură. „Gîndurile cele mai frumoase sunt pentru tine, mamă!". Cu acest titlu se va desfăşura duminica viitoare, între orele 10— 12, dimineaţa de poezii organizată pentru pionieri şi şcolari, şi care va inmănunchia cele mai frumoase versuri închinate zilei de 8 Martie. DUMINICA, 1 MARTIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Băieţii din strada Păi. Select: Călugăriţa (ambele serii — la orele 16, 14,30, 17,30, 20,30). Progresul: Vă place Brahms? Tineretului: Tinereţe fără bătrîneţe şi Dragoste la Las Vegas (la orele 19 şi 21). Muncitoresc : Stelele din Eger (ambele serii). Hacara: O chestiune de onoare. SIGHIŞOARA — Lumina: Noile aventuri ale răzbunătorilor. Tirnava: Ziaristul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Mai periculoase decit bărbaţii. IERNUT — Lumina: Omul care valora miliarde. SARMAŞU — Popular: Soarele vagabonzilor. REGHIN — Patria: Căldura. Victoria: Viaţa lui Matheus. TIRNAVENI — Melodia: Atentatul de la Sarajevo. SOVATA — Doina: Blow-up. SNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Numai o singură viaţă. FINTÎNELE — Patria: Tigrul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Paradisul îndrăgostiţilor. LUNI, 2 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: Stăpîn pe situaţie. Select: Roşu şi auriu. Progresul: Explozie in munţi. Tineretului: Profesioniştii. Muncitoresc: Beru şi comisarul San Antonio. Flacăra: Lovitură puternică. SIGHIŞOARA— Lumina: Jocul care ucide. Tirnava: Ziaristul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Vă place Brahms? IERNUT — Lumina: Omul care valora miliarde. SÂRMAŞU — Popular: Ani clocotitori. REGHIN — Patria: Băieţii în haine de piele. Victoria: Tigrul. TlRNAVENI — Melodia: Eclipsa. SOVATA — Doina: Singurătate în doi. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Tigrul. FlNTiNELE — Patria: Sherlock Holmes. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Al nouălea nume. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia română, prezintă duminică, la ora 20, „Dansul sergentului Musgrave“, piesă de John Arden. STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.Mureş prezintăîn sala Studio, duminică, la ora 20, „Operaţie", comedie de Tomcsa Sándor. TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la ora 16, „Gulliver in teatrul de păpuşi". Televiziune DUMINICA, 1 MARTIE 8:15 — Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar; 10,15 — Ora satului; 11,15 — Concert simfonic; 12,00 — De strajă patriei; 12,35 — Emisiune în limba maghiară; 16,30 — Film serial: Rîul întunecat; 17,15 — Realitatea ilustrată; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,30 — Noutăţi cinematografice; 19,50 — Soli ai artei populare; 20,15 — Document. 6 Martie 1945; 20,30 — Concertul speranţelor; 22,30 — Telejurnalul de noapte, telesport; 22,50 — Preludiu la ediţia a 111-a a „Cerbului de aur". LUNI, 2 MARTIE 18,00 — Zilele lui Martie 1945. Mărturii; 18,30 — Muzică la xilofon; 18,40 — Actualitatea în economie. Contractul în zime; 19,00 — Telejurnalul seară; 19,20 — Dansuri populare interpretate de un grup de dansatori ai Ansamblului „Nicolae Bălcescu"; 19,30 — Reportaj-anchetă. Cum răspundeţi primelor „de ce"-uri ale copilului; 20,00 — Reflector; 20,15 — Roman foileton: „Mîndrie prejudecată"; 20,45 — Mîine ediţia a lll-a a Concursului şi Festivalului internaţional de muzică uşoară Braşov — România, 1970; 21,00 — Campionatul mondial de hochei — grupa B. România — S.U.A.; 21,45 — Agenda politică; 21,55 — Actualităţi muzicale; 22,25 — Telejurnalul de noapte; 22,35 — Scena. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", reportaj monografic. Concert Luni, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş. Dirijor: Iosif Conta, artist emerit. Solistă: soprana Magda Ianculescu, artistă emerită. In program: muzică vieneză. (Duminică, la ora 11, concert educativ). Radio Tg.-Mureş LUNI, 2 MARTIE In limba română: 6—6,30. Emisiunea pentru sate. In pragul închiderii anului de învăţămînt agrozootehnic. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Din programul zilei: 18— 19,30: Cronica de luni. Romanţe. Ghid cultural. Pagini alese din operele lui Rossini. însemnări pe teme actuale: Florăreasa. Melodiile anotimpurilor — muzică uşoară. Sport. In limba maghiară: 6,30—7: Conversaţii juridice: comisiile de judecată. Melodii populare. Din programul zilei. 16,30—18. Din săptămînă-n săptămină. Ghid cultural. Poșta muzicală. Anchetă socială. Pentru sănătatea oamenilor muncii. Muzică din baletul „Lacul lebedelor" de Ceaikovski. Sport. Cîntă orchestra populară condusă de Kelemen Géza Czári. MARŢI, 3 MARTIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Muzică populară şi uşoară. Din programul zilei: 18—19,30: Cronica actualităţii. Reflecţii pe teme economice. Caracteristica muncii economistului. Cronică de concert. Oameni şi locuri. Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. Emisiunea pentru femei: Mărţişoare de ziua noastră; însemnări, declaraţii, cuvinte de apreciere dedicate de bărbaţi femeilor. Solişti de muzică uşoară. In limba maghiară: 6,30—7. Emisiunea pentru sate: In pragul închiderii anului de învăţemînt agrozootehnic de masă. Pregătiri pentru primăvară. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Din programul zilei. 16,30—18. Cronica actualităţii. La microfon Dave-Dee, Dozy, Beaky, Mick şi Tich. Cronica industrială. Cum se realizează obiectivele cuprinse în planul de măsuri tehnico-organizatorice la întreprinderea locală judeţeană de materiale de construcţii Tg.Mureş. Prokofiev: Simfonia clasică. „Victoria în zori", scenetă radiofonică după o nuvelă de Sütő András. Cîntece populare. ★ ★ acde Si organizează EXCURSIE LA BUDAPESTA în perioada 25—29 martie 1970, cu autocarul. Prețul excursiei: 565 + 103 lei, înscrieri pînă la data de 3 martie 1970. ATENŢIUNE! Avalanşa marilor premii la LOTO-PRONOSPORTI In decada a ll-a a lunii februarie a. c., la sistemele Loto, Pronoexpres şi Loz în plic, participanţii din judeţul nostru au înregistrat 6 mari cîştiguri. Astfel, tov. FOGARASI FRANCISC din Tg.-Mureş, jucînd cu un bilet Vi de 10 lei, a realizat premiul maxim de 100.000 de lei la LOTO. Tov. Radu Ştefan din Tg.-Mureş, cu un bilet de 6 lei, a realizat 66.535 lei la PRONOEXPRES. De asemenea, la acest sistem, dar la concursul excepţional, tov. Mozer Ioan din Sovata a cîştigat un autoturism Moskvici 408. Tov. Uilecan Alexandru din Reghin, Puşcaş Vasile din Tg.-Mureş şi Kacsó Iosif din Măgherani, jucind la loc în plic, au cîştigat un autoturism Dacia 1 100, 20.000 lei şi respectiv 10.000 de lei. Şi dumneavoastră aveţi ocazia cîştigării unor asemenea premii, jucînd la sistemele Loto-Pronosport. Jucînd la concursul special PRONOEXPRES din 4 martie şi la tragerea LOTO din 6 martie, puteţi realiza cea mai frumoasă surpriză celor dragi. Cele mai valoroase mărţişoare: BILETELE LA TRAGERILE SPECIALE ALE MĂRŢIŞORULUI.