Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)
1970-03-01 / nr. 49
kHozAf ■Hi B I lî PREMFOTO premieră fotografică „PREMFOTO — PRELOUC — CESKONSLOVENSKO“ — cea de-a 13-a ediţie a Salonului internaţional al fotografiei — prestigioasă trecere in revistă a „creaţiilor şi reportajelor fotografice“, care are loc an de an in Republica Socialistă Cehoslovacă, a numărat printre membrii juriului internaţional, alături de Jan Smok, docent al Academiei cehoslovace de artă fotografică şi cinematografică; de André Fage, din Paris, directorul muzeului „Daguerre“, de danezul Chr. O. Hansen şi de Vaclav Jiru, redactor-şef al unei reviste de specialitate — foto şi pe Iosif Marx, artist-fotograf din Tirgu Mureş, deţinător al înaltului titlu internaţii,nai „EFIAP“, întors recent de la Praga, Iosif Marx ne face interesante destăinuiri privind acest original eveniment fotografic. — Ceea ce trebuie reţinut din capul locului — ne spune — este faptul că, după cum arată însăşi denumirea acestei expoziţii competitive de mare faimă, aici nu pot fi prezentate decit creaţii care n-au fost expuse sau publicate în altă parte, deci este vorba de o adevărată premieră. La început aveam impresia că această condiţie fundamentală va prejudicia expoziţia. In curînd insa m-am convins că lucrurile nu stau aşa. Această manifestaţie artistică — iniţiată de fapt de Clubul foto al fabricii TESLA-T- a reuşit să atragă maeştri ai lentilelor din 30 de ţări ale lumii, cu nu mai puţin de 4.000 de fotografii originale. Dintre acestea, juriul internaţional din care făceam parte, a selecţionat 200 de fotografii, toate moderne, expresive, cu un efect copleşitor. Desigur, fotografia modernă are uneori şi tendinţa de a se înclina spre abstracţionism. E interesant de remarcat că însuşi danezul Hansen, membru al juriului, care se ştie că e un adept al abstracţionismului, a respins fotografiile abstracte, spunând că nu le înţelege. Le înţelege adică numai pe ale sale. De asemenea au fost respinse lucrările prezentind artificii, ca solaritaţia, relieful sau imitaţiile de procedee grafice, promovîndu-se, cu un înalt grad de exigenţă, autentica artă fotografică, creaţia care îşi trage seva din viaţa clocotitoare a zilelor noastre şi care găseşte mijloace de expresie adecvate, realiste, grăitoare. Am mai aflat în încheiere că la „PREMFOTO“ au fost prezentate şi două creaţii tîrgumureşene: „Un englez la Paris“ — compoziţie de Erdélyi Lajos şi „Ce ştiţi voi?“ — portret executat de inginerul Bálint Zsigmond, de la Iprofil „23 August“. In ce-l priveşte pe Iosif Marx, artist cu renume mondial, acesta a primit recent invitaţia de a deveni membru al „Societăţii fotografice regale a Marii Britanii“ (The Royal Photographic Society). Invitaţia poartă semnătura lui Kenneth R. Warr, secretarul acestei societăţi. ŞTEFAN IZSARI MEMBRII JURIULUI INTERNAŢIONAL. (LA MIJLOC: IOSIF MARX). Vitrina cu anecdote — De ce se așează domnul Rossi in ultimul rînd al sălii, cind se duce la un film comic? — Pentru că ride mai bine cine rîde ... la urmă. — Scuză-mă, om bun, care e drumul spre Bologna? — Dar, scuză-mă dumneata, cum ai aliat că sint om bun? * REMEDII PRACTICE In mai multe case lipsește apa. Populaţia oraşului protestează. Sindicatul se hotărăşte să intervină. — Cetăţeni ! Vreţi să aveţi apă in casă? Un răspuns unanim al mulţimii : — Daaa . . . ! — Ei bine, cind plouă, daţi la o parte acoperişurile. SPIRIT DE OBSERVAŢIE. — De unde se extrage sarea? — Din mare. — Şi piperul? — Din salam. GEMENI. Doi gemeni discută intre ei. Unul întreabă: — Apropo, cind e ziua ta de naştere? SUSCEPTIBILITATE NAŢIONALA. Un avion al unei companii aeriene italiene se apropie de insulele britanice, iar stewardesa anunţă: „Vă înştiinţez, domnilor pasageri, că sintem pe punctul de a ajunge in Anglia şi vă previn să vă strîngeţi centurile". O englezoaică şopteşte, revoltată, vecinei sale compatriote: „Ah, aceşti italieni. Permanent cu aluzii ironice la adresa bucătăriei englezeşti". * VOIAJ DE NUNTA. La Nissa, în apropierea unor peisaje foarte pitoreşti. — Cum, tu eşti aici? — Da, în voiaj de nuntă. — Şi unde ţi-e soţia? — Ea a rămas la Milano să supravegheze casa. ÎNTREBARE ŞI RĂSPUNS. Un turist american s-a rătăcit intr-un vechi cartier al Romei, care părea ca şi nelocuit. Deodată, vede un om, un negustor ambulant, pe care îl întreabă : — Do you speak English? Italianul îi răspunde: — Eu nu, dar dv.? OMUL CU PILE ȘI CU... FETE MULTE s *N \ \sIs ts Făcând un bilanţ succint al emisiunilor filatelice din a doua jumătate a anului 1969, remarcăm o mare varietate atît în ce priveşte tematica cit şi execuţia acestor timbre. Menţionăm în primul rînd, un timbru foarte reuşit, emis în cinstea Congresului al X-lea al P.C.R., cît şi emisiunea formată din trei valori (10,55 şi 60 de bani), care a marcat a 25-a aniversare a Eliberării patriei. Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a prilejuit punerea în circulaţie a unei emisiuni compuse tot din 3 valori (35 şi 40 de bani şi 1,75 lei). Extinderea continuă a reţelei de colaborare dintre statele europene în domeniile culturii, economiei, ştiinţei etc. răspunde intereselor continentului nostru şi ale întregii omeniri. Remarcăm şi pe plan filatelic — prezenţa României în domeniul cooperării culturale şi economice intereuropene, care se concretizează în cazul acesta cu două mărci poştale (55 de bani şi 1,50 lei). Fidelă unei vechi tradiţii, Poşta română a marcat prin emisiuni filatelice o serie de aniversări celebrate de opinia publică a ţării noastre. Astfel, a 25-a aniversare a zilei Forţelor Armate a prilejuit emiterea unui timbru de 55 de bani, reprezentînd Monumentul închinat soldaţilor români, operă a cunoscutului sculptor Vida Géza, centenarul Căilor Ferate Române, printr-un timbru de 55 de bani, înfăţişînd în primul plan una din modernele locomotive care parcurg azi căile ferate ale ţării iar pe planul secund, silueta locomotivei tip „Călugăreni“, care în urmă cu un secol străbătea distanţa Bucureşti — Giurgiu. In fine, cu ocazia tradiţionalei Zile a timbrului poştal românesc, celebrată la 15 noiembrie, a apărut un timbru poştal de 55 de bani, însoţit de o vignetă de 45 de bani, emis in contul fondului Asociaţiei Filateliştilor Români. Timbrul reproduce tabloul lui M. Bouquet, intitulat „Hanul lui Manuc“. Cu un interes deosebit au primit filateliştii cea de-a doua serie de reproducţii de opere de artă — 1969, formată din şase timbre (10, 20 35 şi 60 de bani; 1,75 Iei şi 3 lei). Emisiunea comportă de asemenea o filă cu o valoare facială de 5 Iei. Această serie este a şasea publicată pe aceeaşi temă, începînd din anul 1966. De această dată, ea reproduce în format mai mare decit cele obişnuite, pînzele expuse la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, opere ale artiştilor celebri, ca: Rembrandt, Velasquez, Memling etc. Şcoala românească de pictură este reprezentată în această serie prin portretul Sofiei Kreţulescu, de G. Tattarescu. BILANŢ FILATELIC SIS.... H23!!! Din cărţile de geografie aflăm că pe suprafaţa globului pămîntesc există 1 miliard 250 milioane de kilometri cubi de apă. Din nefericire, 98 la sută din această cantitate o constituie apele sărate din oceanele lumii. In ce priveşte apa dulce, o mare parte din ea se află sub forma calotelor glaciale din Groenlanda şi Antarctida (între 40 şi 45 milioane kilometri cubi). In stare lichidă nu se găsesc, în consecinţă, decit aproximativ 500.000 kilometri cubi de apă dulce, provenind din ploi şi ninsori, rîuri, lacuri şi izvoare subterane. Acestea din urmă reprezintă 200 pînă la 300.000 kilometri cubi, dar potrivit părerii experţilor, din această cantitate nu pot fi exploataţi decit 15.000 kilometri cubi. Bilanţul total: omenirea poate dispune anual de 30.000 kilometri cubi de apă curată. Luind ca bază de calcul consumul actual al S.U.A, nevoile prezente ale lumii sunt de ordinul a 3.060 kilometri cubi anual. Pentru anul 2.000 se prevede ca populaţia globului să atingă cifra de şase miliarde. Presupunînd că consumul mediu va fi identic cu cel actual, la miliardul de locuitori ar reveni 2.000 miliarde metri cubi de apă anual, adică in total 12.000 miliarde de metri cubi, din 30 miliarde disponibile, aproape jumătate din cantitatea de apă atit de inegal repartizată. Intrucît în vii Torul mai îndepărtat problema va deveni și mai acută, se preconizează de pe acum luarea unor măsuri pe scară mondială pentru soluţionarea aprovizionării pămîntenilor cu apă. In primul rînd se urmăreşte inventarierea tuturor izvoarelor subterane, întocmirea unui bilanţ al lor. De asemenea, desalinizarea apei mărilor constituie de acum o preocupare a oamenilor de ştiință. Concomitent însă, sunt necesare măsuri hotârâte pentru combaterea poluării apelor. Primele succese ale campaniei mondiale împotriva variolei Dintr-un raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.) reiese că incidenţa variolei a scăzut cu aproximativ 60 la sută în cursul primilor trei ani ai campaniei mondiale lansate pentru eradicarea acestei maladii. De la 128.300 în 1967, numărul cazurilor de variolă a scăzut la aproximativ 56.000 (cifră provizorie) în 1969, iar numărul ţărilor care anunţau epidemii de variolă, de la 43 la 29. Reducerile cele mai apreciabile au fost semnalate în Africa de Vest şi Centrală, unde s-au înregistrat în 1969 de zece ori mai puţine cazuri decit în 1968. Raportul subliniază că, in realitate, reducerea e cu mult mai importantă decit cea indicată de cifrele citate. O.M.S. a constatat că, începînd din septembrie 1968, nici un caz de variolă n-a fost introdus în zonele continentale ale Europei, Australiei şi Americii de Nord. Insă, anunţarea unor cazuri noi, care au apărut cu totul neaşteptat, la începutul lunii februarie, în R.F. a Germaniei, obligă specialiştii de la O.M.S. să-şi revizuiască concluziile optimiste. La ora actuală, se mai găsesc 17 ţări în care transmiterea variolei se produce in stare endemică, faţă de 27 cite erau semnalate la începutul anului 1969, în Africa, America de Sud şi Asia. In orice caz, O.M.S. a elaborat programe intensive pentru eradicarea variolei. S CUVINTE ÎNCRUCIŞATE !„ALESATURI“ ORIZONTAL : 1. Stă sub acoperiş. — Sub presiune. 2. La asfinţit (fern.). — Dincolo de bară. 3. Rănit la cap. — Bune de pus în cui. 4. Răstoarnă pămîntul. — Scoase din fire! — Singular. — începe cu cintec. 5. Rudă călduroasă. — Aria pădurilor. — Copac ironic. 6. — Dobrogean celebru. — Face brînza bună. — Glas plăcut. 7. Bătrînul... — Acrită (fig.). 8. Culoare. — in mijlocul circului. 9. Săpunul deșertului... — Bună pentru transplant. 10. Gaură în cerul gurii ! — intră in cameră. — Te pune în temă. 11. Pe malul apei. — De la operă. — Interior mic... 12. Făcut cadou. — In centru! Zalăului. — Prinde raci, oricum ar fi ! 13. Găunos (fig.). — Cu pămînt pe afară (fern.). VERTICAL : 1. Tren african. — Stă în baie. 2. Puse bine. — Purtat în spate. 3. Seu. — In mijlocul verii... — Fără chef. 4. Club sportiv sibian. — Campion din ... oraș! — Sfîrşit (fig.). 5. De prin partea locului. — Putere. — Apare ... 6. La ziar... şi la prăvălie. — Nu i ăsta! 7. De la tata (pl.). — Ca la 7 orizontal. 8. Umedă. — Priveşte... — ... Usturoi. 9. Nu mai cere nimic. — Măsoară suprafaţa. — Cere mult timp. 10. S-a întors nora... — ... Din Grecia! — in apuseni... 11. Povară de porumb — A face socoteala de acasă. 12. Nu contează... — Lăsat de-o parte. 13. Notă muzicală. — Cum trece gîsca prin apă... — Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român. IOAN ROMAN ‘c% 6 7 3 9 (On ’2H V s 5 r*I )1£ m suss1 5 4-n r **7emaio nn1 HEEI &ţ£Sj! n mo n (Dezlegarea va apare marți, 3 martie). Monumente de artă celebre Biserica .Jud IERARH Numeroasele monumente de arhitectură profană şi religioasă, durate de-a lungul veacurilor, ilustrează fără tăgadă contribuţia esenţială a oraşului Iaşi la mersul ascendent al arhitecturii româneşti. Tocmai prin edificiile sale, această veche aşezare moldovenească, legată intim de istoria patriei, are o „fizionomie" specifică, deosebită substanţial de cea a altor centre urbane. O dată cu domnia fastuoasă a lui Vasile Lupu (1634—1653), Iaşul s a îmbogăţit cu o serie de edificii de certă valoare arhitecturală, care i-au conferit un aspect strălucitor şi pitoresc. Unele din ele, ca de pildă Trei Ierarhi (1639), ctitorie a lui Vasile Lupu, fiind unicate în materie de arhitectură şi plastică arhitecturală, au îndeplinit un rol major în evoluţia arhitecturii moldoveneşti in cursul secolului al XVII lea. Reprezentativa creaţie a lui Vasile Lupu urmează un plan simplu — asemănător cu al altor edificii moldoveneşti de cult — în care se înscriu cu claritate contraforturile din flancurile horelor laterale şi turlele octogonale ce sfîrşesc pe axa verticală pronaosul şi naosul. Insă monumentul este mai mult remarcabil prin ornamentaţia luxoasă a exteriorului şi interiorului. O adevărată dantelărie sculptată minuţios în piatră, împodobeşte paramentul edificiului, nelâsînd aproape nici un centimetru nedecorat. Călătorind prin Moldova, Paul de Alep, emoţionat peste măsură de nemaipomenita abundenţă şi variaţie a ornamentaţiei, procedează la o amplă descriere, din care aflăm că sculpturile exterioare grupate in asive decorative, erau puse în evidenţă, la acea dată, de o poleială cu aur distribuită cu multă aărnicie. Paul de Alep mai arată că interiorul, cu stîlpi din piatră verde străbătuţi de vine de aur, adăpostea tronul domnului placat cu aur incizat, racla cu moaştele sfintei Paraschiva intr-un baldachin de marmură albă, mobilierul de lemn cu încrustaţii de fildeş şi o mulţime de icoane pictate cu aur. Toate acestea şi în plus zugrăvelile, mozaicurile şi alte aurituri, conferă interiorului o somptuozitate fără seamăn, capabilă să impresioneze şi să copleşească in acelaşi timp vizitatorul, care, deja uluit de ornamentaţia exterioară, păşeşte profund emoţionat înăuntru. Procedeul de a decora faţadele unui edificiu cu sculpturi în piatră a fost utilizat în Moldova pentru prima oară la biserica mînăstirii Dragomira (circa 1610). Existind deci un precedent, Vasile Lupu nu numai că preia procedeul, dar îşi amplifică, ordonînd acoperirea în întregime a suprafeţelor, inclusiv turlele, cu o ornamentaţie săpată în piatră. La reuşita execuţiei şi-au adus contribuţia meşteri constructori aduşi din străinătate, ca de pildă lenache Etizi (Etisi), arhitect din Constatinopol, şi zugravi din Rusia trimişi de ţar în urma cererii adresate acestuia de domnul Moldovei, Vesile Lupu. Dar, cu toată ornamentaţia exterioară, care joacă un rol pur decorativ, monumentul nostru poartă amprenta profundă a elementului autohton, reproduce planimetric tipul de biserică derivat din Galata. Sub aspect decorativ, biserica Trei Ierarhi se situează aparte de alte edificii de cult moldoveneşti, însă se aseamănă cu biserica Dealu şi cu biserica mitropolitană Curtea de Argeş, ambele din Ţara Românească. Către sfîrşitul secolului al XIX-lea, între 1882—1890, monumentul ieșean a intrat in „atenția" lui André Lecompte du Noüy, care, sub pretextul restaurării, operează o serie de modificări după principii arbitrare. Dintre multiplele sale intervenţii amintim doar faptul că a înlocuit fermecătoarele turle cu bulbi, cu coifurile piramidale ce se văd şi astăzi. Cu toate modificările nepermise, monumentul ni se prezintă ca o operă armonioasă rezultată din îmbinarea fericită şi plină de fantezie a stilurilor ce au guvernat gîndirea artistică a meşterilor rămaşi în mare măsură anonimi. ALEXANDRU BAUER cercetător ştiinţific !£i wi M.1 % t. *4? STEAUA ROME PAGINA