Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)

1970-04-01 / nr. 75

r­ SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri a avut loc la Tg.-Mureş cea de-a V-a sesiune ordinară a Con­siliului popular al judeţului Mu­reş. La lucrările sesiunii au par­­ticipat, alături de deputaţi, nu­meroşi invitaţi, preşedinţi şi se­cretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare comuna­le, conducători ai instituţiilor sa­nitar© din judeţ şi alte cadre me­dicale, conducători ai întreprinde­rilor şi organizaţiilor comerciale locale, precum şi directori ai în­treprinderilor de industrie locală şi gospodărie comunală. Au participat, de asemenea, tovarăşii dr. Alexandru Calanfi­­rescu, adjunct al ministrului sănă­tăţii, şi Emil Măgureanu din par­tea Consiliului de Miniştri. Deschizînd lucrările sesiunii şi evidenţiind importantele legi a­­doptate de Marea Adunare Na­ţională, tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a propus spre aprobare următoarea ordine de zi: 1. Validarea alegerii unor de­putaţi în Consiliul popular jude­ţean cu prilejul alegerilor p­articu­­le de la 22 februaie Q­­c • 2. Rap^oj£j,'~(Com­itetulUi execu­­t,v jii/consiliului popular jude­­■ear privind măsurile luate pen­­tru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ; — Coraportul comisiei perma­nente pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport; 3. Darea de seamă a procuro­­rului-şef al Procuraturii judeţene Mureş ,cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1969. La primul punct din ordinea de zi deputatul Cornel Hîrşan a prezentat raportul comisiei de va­lidare, propunînd validarea depu­taţilor Ioan Cozma, pentru cir­cumscripţia electorală judeţeană nr. 151 Stînceni, şi Ioan Chibe­­leanu, pentru circumscripţia elec­torală judeţeană nr. 208 Iclănzel. In continuarea lucrărilor sesiu­nii, deputatul Fodor Géza, vice­preşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean, a prezentat raportul privind măsurile luate de Comitetul exe­cutiv pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ, iar deputatul Victor Florea a pre­zentat coraportul comisiei perma­nente. Atît raportul cît şi cora­portul, subliniind că îmbunătăţi­rea asistenţei m­uscale a poo-iu­­laţiei face pate integrantă din complexul de măsuri luate de nordidul­­, guvernul nostru pentru continua ridicare a nivelului­­ de viaţă al poporului, au scos înl­ e­­videnţă preocupările Comitentului judeţean de partid, ale Conciliu­lui popular judeţean în această direcţie. Au fost de asem­enea, criticate neajunsurile şi lipsurile, indicîndu-se măsurile ce trebuie luate pentru continua îmbunătăţi­re a activităţii în acest domeniu. Pe marginea raportului şi cora­­portului au luat cuvîntul Rosalia Port, vicepreşedintă a Comitetu­­lui judeţean al femeilor, conf. dr. Antalfi Andrei, ing. Alexandru Lá­zár, directorul Direcţiei judeţene pentru probleme de muncă şi o­­crotiri sociale, dr. Fenke Fran­­cisc, directorul Spitalului terito­rial nr. 1 din Tg.-Mureş, dr. Deac Alexandru, directorul Spitalului teritorial din Tîrnăveni, Parajdi Gheorghe, secretar al Consiliului judeţean al U.G.S.R., deputata Indrieş Maria, Bodis Alexandru, şeful Inspectoratului sanitar de stat judeţean, Emil Silvaş, directo­rul Staţiunii experimentale din Tg.-Mureş, Gergely Elisabeta, me­dic de circumscripţie din Cuci, prof. univ. dr. Puskaş Gheorghe, rectorul I.M.F. Tg.-Mureş, Vasile Lăzărescu, primarul oraşului Lu­duş, Ioan Munteanu, directorul Direcţiei sanitare judeţene. A luat, de asemenea, cuvîntul tova­răşul dr. Alexandru Calanfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii. Vorbitorii au evidenţiat rezultate­le obţinute în judeţul nostru în privinţa îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei, au scos în evidenţă lipsurile care mai per­sistă, făcînd totodată propuneri preţioase. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş. Vorbitorul, făcînd o apre­ciere pozitivă asupra activităţii in domeniul ocrotirii sănătăţii, s-a oprit pe larg subliniind lipsurile şi i­ai­ina­coi­e pentru creşterea exigenţei şi responsabilităţii tutu­ror lucrătorilor din acest sector, precum şi a consiliilor populare şi a altor instituţii faţă de starea de sănătate a populaţiei. In unanimitate, Consiliul popu­lar judeţean a adoptat o hotărîre privind îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei în judeţ. La punctul trei din ordinea de zi, tovarăşul Mircea Oros, procu­­rorul-şef al Procuraturii Judeţene a prezentat darea de seamă asu­pra activităţii desfăşurate în anul 1969. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL -A­R- 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Noi spaţii productive De curind a fost avizată do­cumentaţia tehnico-economică ce stă la baza unor noi spaţii de producţie cuprinse în planul de extindere şi modernizare a între­prinderii „Republica" din Re­ghin. Este vorba despre o nouă linie tehnologică de fabricare a contragreutăţilor pentru tractoa­re. Lucrarea, ce se execută în regie proprie, din fonduri de mi­că mecanizare, este deosebit de eficientă. Anual se va obţine un spor la indicatorul producţiei globale de 7,5 milioane de lei. Fizic, această depăşire se expri­mă în circa 35.000 bucăţi contra­greutăţi de tractoare pe an. Ecouri la articolul­­ „Cînd vom vedea scris: Aici tifiaşul interzis!“ Atitudinea fermă a opiniei publice față de ciubucari Apariţia în coloanele ziarului nostru a articolului — „Cînd vom vedea scris: Aici bacşişul inter­zis!“ a stîrnit un larg ecou în rîndul opiniei publice. Oameni de cele mai diverse profesii, de la Metalotehnica, I.U.I.U. Tirgu-Mu­­reş, de la Combinatul chimic Tîr­năveni, ne-au dat telefoane în care au luat atitudine combativă faţă de obiceiurile anacronice ca­re mai dăinuie la unii oameni. In scrisori din toate colţurile judeţului oamenii muncii au con­­damnat cu toată fermitatea pe „ciubucari“ şi „bacşişomani“, ca­re, fără scrupule, încearcă să ob­ţină venituri pe care nu le me­­rită. II.,scrisoarea sa Vasile Pop din 7 de fotbal «*: „Această întreba-­e var echipele şi eu de nenumă­­r cîştigat în acum de nu-şi pun­ţionata Franje conducătorii u­­nui fotbalişti se practică „bac­­cu scorul diri­oat ei trece cu prezentativa vedere a astfel de practici moşte­nite din timpul burgheziei? Nu văd oare că „ciubucarii“ lezează profund normele etice ale socie­tăţii noastre? Dacă văd de ce tac? Oare această atitudine a lor au­e tocmai semnul unei apro­­pări tacite a acestor practici? De ce oare clienţii sunt obligaţi ca după ce plătesc la casă, să ducă bonul înapoi şi să-l predea celui car­e i-a tuns sau i-a bărbierit? Cr­ed că scopul acestei „inovaţii“ este­ tocmai acela ca să-l oblige pe client la „ciubuc“. Mult mai bine ar ca bonul respectiv să rămînă la casă­sunt de acord cu dumneavoas­tră ca în aceste cazuri opinia pu­blică în care juca un rol excepţio­nal. Pr­in opinia publică am vrea să se nțeleagă și opinia condu­cerii gt­ăbţilor, opinie care să se GH. BARBULESCU (Continu iare •" P°9 ------------------------------------------­ --------­ lut. PROLETARI DÎN TOA­TE ȚĂRILE, UNITI­ VA­L TMUIROSIE Anul XXII. 4 pagini 30 de bani Nr. 75 (3.740) Miercuri, 1 aprilie 1970 LA FABRICA DE GEAMURI TÎRNĂVENI A intrat în funcţiune linia a lll-a de geam tras La Fabrica de geamuri din Tîrnăveni a intrat în funcţiune ultimul obiectiv prevăzut în ca­drul programului de dezvoltare a capacităţilor de producţie a acestei întreprinderi — cea de a lll-a linie de geam tras. Noul obiectiv pus în funcţiu­ne este o instalaţie modernă înzestrată cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, cu o capaci­tate de producţie anuală de 5,3 milioane mp geam tras, împreu­nă cu uzina nr. 3 — altă capa­citate de producţie similară pu­să în funcţiune la sfîrşitul anu­lui trecut, noua linie de geam tras asigură triplarea capacită­ţii de producţie a vechii fabrici de geamuri. Atît beneficiarul cit şi con­structorii, şantierul 508, între­prinderea 3 izolaţii şi întreprin­derea 10 instalaţii au acordat o deosebită atenţie punerii în funcţiune la termen a acestei mari capacităţi de producţie. Muncind cot la cot, zidarii, in­stalatorii, zidarii şamotori, spri­jiniţi de harnicii sticlari, punîn­­du-şi în valoare întreaga ener­gie şi pricepere, folosind din plin experienţa acumulată au obţinut performanţe deosebite reuşind să reducă la jumătate durata de execuţie a cuptorului de topit sticlă — Instalaţia con­ducătoare a întregii uzine. Dacă numai cu 4 luni în urmă construc­ţia similară de la uzina a 3-a a durat peste 3 luni de zile, ace­iaşi constructori au reuşit să e­­xecute cuptorul de sticlă al in­stalaţiei nr. 2 de geam tras în­­tr-o perioadă record, de numai 45 de zile. Rezultate deosebite au obţinut şi sticlarii în dificila misiune de aducere a cuptorului la tempe­ratura optimă. Urmărind cu con­secvenţă şi pricepere oră de oră, minut cu minut pulsul cup­torului, întreaga metamorfoză a materialului refractar, ei au asi­gurat pregătirea temeinică a a­­cestei instalaţii pentru producţie, reuşind să reducă şi aici durata de temperare a cuptorului cu 14 zile, faţă de prevederile din pro­iect şi cu 7 zile faţă de nivelul atins la uzina nr. 3. Manifestînd o grijă deosebită pentru calitatea lucrărilor de construcţii, montarea utilajelor şi instalaţiilor, pentru întregul proces de temperare a cuptoru­lui, au făcut posibilă înlăturarea oricărui neprevăzut în acest im­portant început. Maşinile şi in­stalaţiile funcţionează perfect iar cuptorul de topit sticlă a a­­tins deja 1.450 grade C. — tem­peratura optimă necesară ela­borării primelor şarje de geam tras a căror premieră va avea loc în cursul zilei de azi. Este un început bun, pe care experimen­taţii sticlari de pe Tîrnavă îl vor folosi cu pricepere în competiția atingerii parametrilor proiectați într-un timp mult mai scurt. f.----------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ LA LA.S. SEUCA a fost dat în folosinţă sistemul de alimentare cu apă a viilor producţie întreaga suprafaţă vi­ticolă ce se întinde pe o supra­faţă de 500 ha. Problema ali­mentării cu apa necesară stropi­rilor, pe astfel de suprafeţe, a ridicat tot timpul probleme deo­sebite, mai ales în condiţiile transportului cu mijloace clasi­ce. Incepînd cu acest an saca­lele şi butoaiele cu care se urca apa in vii la cele mai înalte co­te vor fi înlocuite cu o reţea de conducte care însumează o lun­gime de circa 25 km. Este vorba de sistemul de alimentare cu apă a întregii suprafeţe viticole la care s-au terminat recent lu­crările de finisare. Acum se lu­crează la centrele mecanizate de preparare a soluţiei de stro­pit. In această importantă lucra­re, cu o durată de exploatare de circa 60 de ani, s-au investit 3 milioane de lei. Prin reduce­rea costului de transport al a­­pei, recuperarea integrală a cheltuielilor ocazionate cu lucra­rea, se prevede a se face in de­cursul a 10 ani. Investiţiile făcute in sectorul viticol al I.A.S. Seuca vor fructi­fica în acest an din plin, odată cu intrarea pe rod a viilor tine­re. întreprinderea are acum în In Delta Dunării Milioane de flori în parcuri In aceste zile de primăvară, acţiunea de înfrumuseţare a lo­calităţilor judeţului nostru este în toi. In acest an la Tîrgu-Mu­­reş, Sighişoara, Tîrnăveni, Re­ghin şi Sovata, precum şi în ce­le-IaIte*--J“-alitâţi dirS tt1®3 ru­­­itate ne „vunomi ral, vor fi plantate peste 25 mi­lioane de flori, circa 250 mii de arbori ornamentali, la care se mai adaugă 104 mii de arbuşti. Lucrările de înfrumuseţare a lo­calităţilor se desfăşoară din plin. o­p . . r Hotărî­tor pentru recolta acestui an: MUTATUL LA TIMP ȘI LA UN ÎNALT HIVEL CALITATIV! Odată cu măsurile care se iau pentru traducerea în viaţă a gran­dioaselor programe naţionale apro­bate recent de Plenara C.C. al P.C.R., cooperatorii, mecanizatorii, toţi oa­menii muncii din agricultură acordă cea mai mare atenţie lucrărilor de primăvară de care depinde, în mare măsură, recolta acestui an. Perioada în care ne aflăm ampli­fică şi mai mult eforturile fiecărei cooperative agricole de a lua toate măsurile pentru recuperarea rămî­­nerilor in urmă determinate de tim­pul nefavorabil. Cooperativele agri­cole din judeţul Mureş au de efec­tuat în timpul scurt care a mai ră­mas favorabil însămînţărilor de pri­măvară un volum foarte mare de lu­crări. Analizînd această situaţie prin prisma condiţiilor naturale e­­xistente la noi în judeţ, care fac ca epoca optimă a însămînţărilor de primăvară să fie foarte scurtă, se impune luarea unor măsuri deosebi­te pentru utilizarea la maximum a forţei existente urmărind totodată realizarea unei calităţi mult supe­rioare. In această primăvară cooperative­le agricole din judeţ trebuie să în­sămi­nţeze o suprafaţă de peste 85.000 hectare la care se adaugă trifolienele in cultură ascunsă pe o suprafaţă de peste 20.000 hectare. La data la care ne aflăm era ne­cesar pentru a ne încadra în mo­mentul optim să fie pe terminate însămînţarea celor 27.000 hectare culturi în epoca I, plus cele 20.000 hectare perene ascunse. Din datele comunicate direcţiei rezultă că pînă la 27 martie nu s-au însămînţat în C.A.P. decit 396 hectare, ceea ce re­prezintă 1,5 la sută din sarcina e­­pocii I. Analizind situaţiile co­municate pe unmităţi rezultă că se­mănatul a început­­ toate zonele judeţului. Rău este însă că el a în­ceput numai într-un număr foarte mic de unităţi, ceea ce demonst.ta­­ză că specialiştii, conducerile de C.A.P. încă nu sunt pătrunse de fap­tul că în agricultură trebuie folosită î*efRv.* «trS ji'inr /!«• literii sî zi de zi terenurile zvîntate, pe care se poate intra cu mijloacele de care dispunem. Ne-am obişnuit să aştep­tăm timp tot mai bun care nu în­totdeauna vine la dorinţa noastră. Pentru recuperarea răminerilor in urmă la efectuarea lucrărilor agri­cole trebuie depuse eforturi susţinu­te din partea fiecărui lucrător. In general timpul s-a îmbunătăţit în ultimele zile. Meteorologii prevăd încă în următoarele 5—6 zile timp frumos. Forţele de care dispunem, folosite la productivităţi normale în condiţiile noastre, permit efectuarea lucrărilor din epoca I în 7 zile lucrătoare. Intîrzierile determinate de timpul mai puţin favorabil din această primăvară, precum şi din multe alte campanii, demonstrează încă o dată că agricultura trebuie fă­cută în condiţiile existente, că de modul cum este utilizată forţa de care dispunem depinde încadrarea lucrărilor in momentul optim. Dis­punem de un număr foarte mare de animale de muncă, precum şi de u­­tilaje, cum sunt grapele şi semănă­­torile cu tracţiune animală, acestea sunt însă prea puţin folosite in ju­deţ, cu toate că în condiţiile acestei primăveri se impunea utilizarea lor. Intîrzierea însămînţărilor din prima epocă va face ca aceasta să se su­prapună celei de a Il-a, acolo unde nu se va lucra cu maximum de in­tensitate. Trebuie să se ştie că in urgenţa a Il-a avem un volum mult mai mare de lucrări şi că suprafaţa tare trebuie însămînţată este de 52.000 hectare, la care se adaugă lu­crările din sectorul horticol. Grăbirea însămînţărilor de primă­vară este determinată şi de pregăti­rea la timp a terenurilor. Este nece­sar ca acum tractoarele şi animale­le de muncă să lucreze din plin la arat, la grăparea tuturor ogoarelor de toamnă şi fertilizarea unor su­prafeţe cit mai mari cu gunoi de grajd, care există destul de mult in toate unităţile. In ce priveşte ferti­lizarea cu îngrăşăminte chimice a cerealelor de toamnă şi a perenelor, unităţile noastre au făcut foarte puţin, deşi suntem­ într-un moment cind aceste culturi au pornit în ve­getaţie. Pînă la această dată s-a fer­tilizat cu azotat numai 14.000 ha grîu din totalul suprafeţei de aproa­pe 60.000 ha. Există multe C.A.P. care practic au terminat fertilizarea cerealelor de toamnă, sau sunt pe terminate, cum ar fi: Luduş, Papiu Ilarian, Sinpetru, Valea Largă şi al­tele. Sunt însă unităţi care în condi­ţii asemănătoare nici nu au început lucrările, ca cele din Cheţani, Chi­­mitelnic, Grindeni, Sălcud, Şăulia, Tăureni şi altele. Pentru obţinerea unor producţii mari la cereale păioa­­se nu este suficientă numai însă­mînţarea ci este necesar să influen­ţăm toţi factorii ce ne stau la dis­poziţie. In sectorul legumicol, faţă de anul trecut, se observă o îmbunătăţire în ce priveşte producerea de răsaduri. Ca şi în cultura mare se observă în­să întirziere la însămînţările în cîmp a legumelor de prima urgenţă. Se apreciază că şi aici se putea face mai mult de unele unităţi, care încă nici nu au început semănatul. In le­­gumicultură este necesar să se ter­mine de urgenţă semănatul mază­­rei, rădăcinoaselor, cepei, plantarea verzei timpurii în cîmp, a arpagicu­lui, văuroiului, toate fiind legume fiarte -etenţioase in ce priveşte e­­poca optima de semanat şi plantat. Deosebită atenţie este necesar să se acorde anul acesta plantării car­tofului. Există încă un număr mare de cooperative agricole care nu şi-au asigurat in intregime seminţele necesare. Conducerile acestor unităţi trebuie să procure pe plan local sau din alte judeţe cantităţile de semin­ţe deficitare prin repartiţiile date de Direcţia agricolă. Sfeclei de zahăr, cultură cu mare pondere in judeţ trebuie să i se a­­corde la fel o maximă importanţă. Considerăm că asupra tehnologiei a­­cestei culturi specialiştii nu mai au nevoie de sfaturi, ele fiind date la timpul potrivit cu ocazia instructaje­lor. Important este acum ca sfecla să fie însămînţată in cel mai scurt timp. Lucrările agricole din această pri­măvară se desfăşoară în condiţii noi, determinate de aplicarea hotări­­rii plenarei Uniunii Naţionale a Coo­perativelor Agricole de Producţie. In lumina acestor hotărîri trebuie luate măsuri ca în această perioadă hotă­­rîtoare pentru recolta acestui an să se desfăşoare în toate unităţile o ac­tivitate la nivelul întregului poten­ţial uman şi material. ing. IOAN OLTEAN director adjunct al Direcţiei agricole judeţene « Există în viaţa fiecărui tînăr un moment cînd trebuie să hotărască ce drum va urma, fie pentru con­tinuarea studiilor, fie în scopul a- Iegerii profesiunii. Fireşte, o astfel de decizie trebuie să se bazeze pe libertatea de opţiune a celor direct interesaţi, pe dreptul lor de a ho­tărî asupra ocupaţiei viitoare, fără nici un fel de oprelişti sau îngră­diri. Cu toate acestea, alegerea vii­toarei şcoli sau meserii este condi­ţionată de un complex de factori social-economici, care vin să pună de acord interesele şi dorinţele in­dividuale cu cele ale societăţii, astfel incit, pe de o parte, toate ramurile de activitate să aibă asi­­gurată forţa de muncă necesară, iar pe de altă parte, fiecare tînăr să-şi poată pune în valoare poten­­ţele fizice şi intelectuale de care dispune. Dar pentru a se ajunge la acest raport, la această sincronizare de interes, la nivelul judeţelor şi al economiei naţionale se efectuează studii ample, concretizate în balan­ţele forţei de muncă şi în planu­rile de şcolarizare, documente de sinteză care constituie elemente in­dispensabile ale muncii de orien­tare şcolară şi profesională. Intr-o economie planificată, cu o dinami­că pronunţat ascendentă, aşa cum este cea a ţării noastre, orientarea şcolară şi profesională apare ca o necesitat«­ crea uiui ordin, ea avind superior nu ţină «ea ca principal obiectiv valorificarea superioară a forţei de muncă şi sprijinirea fiecărui cetăţean în do­rinţa lui de a se realiza ca om. In esenţă, orientarea şcolară şi profe­sională constă dintr-un complex de măsuri de cunoaştere, de sfătuire şi îndrumare a tinerilor care ur­mează să-şi aleagă şcoala sau me­seria, avînd drept criteriu , cerinţe­le de cadre ale societăţii, precum şi capacităţile fizice şi intelectuale,­­ aptitudinile, deprinderile, înclina­ţiile şi dorinţele celor orientaţi. Cînd începe munca de orientare, cui revine această sarcină dificilă şi plină de răspundere, cum se desfăşoară efectiv procesul orien­tării şcolare şi profesionale? In primul rînd este necesară preciza­rea că nu putem vorbi de orien­tare şcolară şi profesională fără ca aceasta să fie precedată de o cu­noaştere temeinică şi multilaterală a subiecţilor orientării, cunoaşte­re care, în principal, se realizează în familie şi la şcoală. Urmărire­, sistematică a comportamentului e­­levului in viaţa şcolară şi particu­lară, studierea interesului ce-l ma­nifestă pentru anumite discipline de învăţămînt, organizarea­­: vi­zite în întreprinderi, întîlniri cu meseriaşi şi specialişti, discuţiile individuale şi colective despre ale­gerea profesiunii, sunt doar o par­te din metodele utilizate în prezent pentru cunoaşterea personalităţii elevilor, pentru descoperirea va­lenţelor reale ale tinerilor. Numai după ce această cunoaştere s-a rea­lizat pină in cele mai mici amă­nunte se poate trece la etapa de GR­IGORE GRAMA inspector la Oficiul judeţean al forţei de muncă — Mureş (Continuare în pag. a 3-a)

Next