Steaua Roşie, aprilie 1970 (Anul 21, nr. 75-100)
1970-04-01 / nr. 75
r SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri a avut loc la Tg.-Mureş cea de-a V-a sesiune ordinară a Consiliului popular al judeţului Mureş. La lucrările sesiunii au participat, alături de deputaţi, numeroşi invitaţi, preşedinţi şi secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, conducători ai instituţiilor sanitar© din judeţ şi alte cadre medicale, conducători ai întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale locale, precum şi directori ai întreprinderilor de industrie locală şi gospodărie comunală. Au participat, de asemenea, tovarăşii dr. Alexandru Calanfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii, şi Emil Măgureanu din partea Consiliului de Miniştri. Deschizînd lucrările sesiunii şi evidenţiind importantele legi adoptate de Marea Adunare Naţională, tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a propus spre aprobare următoarea ordine de zi: 1. Validarea alegerii unor deputaţi în Consiliul popular judeţean cu prilejul alegerilor particule de la 22 februaie Qc • 2. Rap^oj£j,'~(ComitetulUi execut,v jii/consiliului popular jude■ear privind măsurile luate pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ; — Coraportul comisiei permanente pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport; 3. Darea de seamă a procurorului-şef al Procuraturii judeţene Mureş ,cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1969. La primul punct din ordinea de zi deputatul Cornel Hîrşan a prezentat raportul comisiei de validare, propunînd validarea deputaţilor Ioan Cozma, pentru circumscripţia electorală judeţeană nr. 151 Stînceni, şi Ioan Chibeleanu, pentru circumscripţia electorală judeţeană nr. 208 Iclănzel. In continuarea lucrărilor sesiunii, deputatul Fodor Géza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a prezentat raportul privind măsurile luate de Comitetul executiv pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ, iar deputatul Victor Florea a prezentat coraportul comisiei permanente. Atît raportul cît şi coraportul, subliniind că îmbunătăţirea asistenţei muscale a poo-iulaţiei face pate integrantă din complexul de măsuri luate de nordidul, guvernul nostru pentru continua ridicare a nivelului de viaţă al poporului, au scos înl evidenţă preocupările Comitentului judeţean de partid, ale Conciliului popular judeţean în această direcţie. Au fost de asemenea, criticate neajunsurile şi lipsurile, indicîndu-se măsurile ce trebuie luate pentru continua îmbunătăţire a activităţii în acest domeniu. Pe marginea raportului şi coraportului au luat cuvîntul Rosalia Port, vicepreşedintă a Comitetului judeţean al femeilor, conf. dr. Antalfi Andrei, ing. Alexandru Lázár, directorul Direcţiei judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, dr. Fenke Francisc, directorul Spitalului teritorial nr. 1 din Tg.-Mureş, dr. Deac Alexandru, directorul Spitalului teritorial din Tîrnăveni, Parajdi Gheorghe, secretar al Consiliului judeţean al U.G.S.R., deputata Indrieş Maria, Bodis Alexandru, şeful Inspectoratului sanitar de stat judeţean, Emil Silvaş, directorul Staţiunii experimentale din Tg.-Mureş, Gergely Elisabeta, medic de circumscripţie din Cuci, prof. univ. dr. Puskaş Gheorghe, rectorul I.M.F. Tg.-Mureş, Vasile Lăzărescu, primarul oraşului Luduş, Ioan Munteanu, directorul Direcţiei sanitare judeţene. A luat, de asemenea, cuvîntul tovarăşul dr. Alexandru Calanfirescu, adjunct al ministrului sănătăţii. Vorbitorii au evidenţiat rezultatele obţinute în judeţul nostru în privinţa îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei, au scos în evidenţă lipsurile care mai persistă, făcînd totodată propuneri preţioase. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş. Vorbitorul, făcînd o apreciere pozitivă asupra activităţii in domeniul ocrotirii sănătăţii, s-a oprit pe larg subliniind lipsurile şi iaiinacoie pentru creşterea exigenţei şi responsabilităţii tuturor lucrătorilor din acest sector, precum şi a consiliilor populare şi a altor instituţii faţă de starea de sănătate a populaţiei. In unanimitate, Consiliul popular judeţean a adoptat o hotărîre privind îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei în judeţ. La punctul trei din ordinea de zi, tovarăşul Mircea Oros, procurorul-şef al Procuraturii Judeţene a prezentat darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în anul 1969. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL -AR- 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Noi spaţii productive De curind a fost avizată documentaţia tehnico-economică ce stă la baza unor noi spaţii de producţie cuprinse în planul de extindere şi modernizare a întreprinderii „Republica" din Reghin. Este vorba despre o nouă linie tehnologică de fabricare a contragreutăţilor pentru tractoare. Lucrarea, ce se execută în regie proprie, din fonduri de mică mecanizare, este deosebit de eficientă. Anual se va obţine un spor la indicatorul producţiei globale de 7,5 milioane de lei. Fizic, această depăşire se exprimă în circa 35.000 bucăţi contragreutăţi de tractoare pe an. Ecouri la articolul „Cînd vom vedea scris: Aici tifiaşul interzis!“ Atitudinea fermă a opiniei publice față de ciubucari Apariţia în coloanele ziarului nostru a articolului — „Cînd vom vedea scris: Aici bacşişul interzis!“ a stîrnit un larg ecou în rîndul opiniei publice. Oameni de cele mai diverse profesii, de la Metalotehnica, I.U.I.U. Tirgu-Mureş, de la Combinatul chimic Tîrnăveni, ne-au dat telefoane în care au luat atitudine combativă faţă de obiceiurile anacronice care mai dăinuie la unii oameni. In scrisori din toate colţurile judeţului oamenii muncii au condamnat cu toată fermitatea pe „ciubucari“ şi „bacşişomani“, care, fără scrupule, încearcă să obţină venituri pe care nu le merită. II.,scrisoarea sa Vasile Pop din 7 de fotbal «*: „Această întreba-e var echipele şi eu de nenumăr cîştigat în acum de nu-şi punţionata Franje conducătorii unui fotbalişti se practică „baccu scorul dirioat ei trece cu prezentativa vedere a astfel de practici moştenite din timpul burgheziei? Nu văd oare că „ciubucarii“ lezează profund normele etice ale societăţii noastre? Dacă văd de ce tac? Oare această atitudine a lor aue tocmai semnul unei apropări tacite a acestor practici? De ce oare clienţii sunt obligaţi ca după ce plătesc la casă, să ducă bonul înapoi şi să-l predea celui care i-a tuns sau i-a bărbierit? Cred că scopul acestei „inovaţii“ este tocmai acela ca să-l oblige pe client la „ciubuc“. Mult mai bine ar ca bonul respectiv să rămînă la casăsunt de acord cu dumneavoastră ca în aceste cazuri opinia publică în care juca un rol excepţional. Prin opinia publică am vrea să se nțeleagă și opinia conducerii gtăbţilor, opinie care să se GH. BARBULESCU (Continu iare •" P°9 ------------------------------------------ -------- lut. PROLETARI DÎN TOATE ȚĂRILE, UNITI VAL TMUIROSIE Anul XXII. 4 pagini 30 de bani Nr. 75 (3.740) Miercuri, 1 aprilie 1970 LA FABRICA DE GEAMURI TÎRNĂVENI A intrat în funcţiune linia a lll-a de geam tras La Fabrica de geamuri din Tîrnăveni a intrat în funcţiune ultimul obiectiv prevăzut în cadrul programului de dezvoltare a capacităţilor de producţie a acestei întreprinderi — cea de a lll-a linie de geam tras. Noul obiectiv pus în funcţiune este o instalaţie modernă înzestrată cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, cu o capacitate de producţie anuală de 5,3 milioane mp geam tras, împreună cu uzina nr. 3 — altă capacitate de producţie similară pusă în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, noua linie de geam tras asigură triplarea capacităţii de producţie a vechii fabrici de geamuri. Atît beneficiarul cit şi constructorii, şantierul 508, întreprinderea 3 izolaţii şi întreprinderea 10 instalaţii au acordat o deosebită atenţie punerii în funcţiune la termen a acestei mari capacităţi de producţie. Muncind cot la cot, zidarii, instalatorii, zidarii şamotori, sprijiniţi de harnicii sticlari, punîndu-şi în valoare întreaga energie şi pricepere, folosind din plin experienţa acumulată au obţinut performanţe deosebite reuşind să reducă la jumătate durata de execuţie a cuptorului de topit sticlă — Instalaţia conducătoare a întregii uzine. Dacă numai cu 4 luni în urmă construcţia similară de la uzina a 3-a a durat peste 3 luni de zile, aceiaşi constructori au reuşit să execute cuptorul de sticlă al instalaţiei nr. 2 de geam tras într-o perioadă record, de numai 45 de zile. Rezultate deosebite au obţinut şi sticlarii în dificila misiune de aducere a cuptorului la temperatura optimă. Urmărind cu consecvenţă şi pricepere oră de oră, minut cu minut pulsul cuptorului, întreaga metamorfoză a materialului refractar, ei au asigurat pregătirea temeinică a acestei instalaţii pentru producţie, reuşind să reducă şi aici durata de temperare a cuptorului cu 14 zile, faţă de prevederile din proiect şi cu 7 zile faţă de nivelul atins la uzina nr. 3. Manifestînd o grijă deosebită pentru calitatea lucrărilor de construcţii, montarea utilajelor şi instalaţiilor, pentru întregul proces de temperare a cuptorului, au făcut posibilă înlăturarea oricărui neprevăzut în acest important început. Maşinile şi instalaţiile funcţionează perfect iar cuptorul de topit sticlă a atins deja 1.450 grade C. — temperatura optimă necesară elaborării primelor şarje de geam tras a căror premieră va avea loc în cursul zilei de azi. Este un început bun, pe care experimentaţii sticlari de pe Tîrnavă îl vor folosi cu pricepere în competiția atingerii parametrilor proiectați într-un timp mult mai scurt. f.---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- LA LA.S. SEUCA a fost dat în folosinţă sistemul de alimentare cu apă a viilor producţie întreaga suprafaţă viticolă ce se întinde pe o suprafaţă de 500 ha. Problema alimentării cu apa necesară stropirilor, pe astfel de suprafeţe, a ridicat tot timpul probleme deosebite, mai ales în condiţiile transportului cu mijloace clasice. Incepînd cu acest an sacalele şi butoaiele cu care se urca apa in vii la cele mai înalte cote vor fi înlocuite cu o reţea de conducte care însumează o lungime de circa 25 km. Este vorba de sistemul de alimentare cu apă a întregii suprafeţe viticole la care s-au terminat recent lucrările de finisare. Acum se lucrează la centrele mecanizate de preparare a soluţiei de stropit. In această importantă lucrare, cu o durată de exploatare de circa 60 de ani, s-au investit 3 milioane de lei. Prin reducerea costului de transport al apei, recuperarea integrală a cheltuielilor ocazionate cu lucrarea, se prevede a se face in decursul a 10 ani. Investiţiile făcute in sectorul viticol al I.A.S. Seuca vor fructifica în acest an din plin, odată cu intrarea pe rod a viilor tinere. întreprinderea are acum în In Delta Dunării Milioane de flori în parcuri In aceste zile de primăvară, acţiunea de înfrumuseţare a localităţilor judeţului nostru este în toi. In acest an la Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Reghin şi Sovata, precum şi în cele-IaIte*--J“-alitâţi dirS tt1®3 ruitate ne „vunomi ral, vor fi plantate peste 25 milioane de flori, circa 250 mii de arbori ornamentali, la care se mai adaugă 104 mii de arbuşti. Lucrările de înfrumuseţare a localităţilor se desfăşoară din plin. op . . r Hotărîtor pentru recolta acestui an: MUTATUL LA TIMP ȘI LA UN ÎNALT HIVEL CALITATIV! Odată cu măsurile care se iau pentru traducerea în viaţă a grandioaselor programe naţionale aprobate recent de Plenara C.C. al P.C.R., cooperatorii, mecanizatorii, toţi oamenii muncii din agricultură acordă cea mai mare atenţie lucrărilor de primăvară de care depinde, în mare măsură, recolta acestui an. Perioada în care ne aflăm amplifică şi mai mult eforturile fiecărei cooperative agricole de a lua toate măsurile pentru recuperarea rămînerilor in urmă determinate de timpul nefavorabil. Cooperativele agricole din judeţul Mureş au de efectuat în timpul scurt care a mai rămas favorabil însămînţărilor de primăvară un volum foarte mare de lucrări. Analizînd această situaţie prin prisma condiţiilor naturale existente la noi în judeţ, care fac ca epoca optimă a însămînţărilor de primăvară să fie foarte scurtă, se impune luarea unor măsuri deosebite pentru utilizarea la maximum a forţei existente urmărind totodată realizarea unei calităţi mult superioare. In această primăvară cooperativele agricole din judeţ trebuie să însăminţeze o suprafaţă de peste 85.000 hectare la care se adaugă trifolienele in cultură ascunsă pe o suprafaţă de peste 20.000 hectare. La data la care ne aflăm era necesar pentru a ne încadra în momentul optim să fie pe terminate însămînţarea celor 27.000 hectare culturi în epoca I, plus cele 20.000 hectare perene ascunse. Din datele comunicate direcţiei rezultă că pînă la 27 martie nu s-au însămînţat în C.A.P. decit 396 hectare, ceea ce reprezintă 1,5 la sută din sarcina epocii I. Analizind situaţiile comunicate pe unmităţi rezultă că semănatul a început toate zonele judeţului. Rău este însă că el a început numai într-un număr foarte mic de unităţi, ceea ce demonst.tază că specialiştii, conducerile de C.A.P. încă nu sunt pătrunse de faptul că în agricultură trebuie folosită î*efRv.* «trS ji'inr /!«• literii sî zi de zi terenurile zvîntate, pe care se poate intra cu mijloacele de care dispunem. Ne-am obişnuit să aşteptăm timp tot mai bun care nu întotdeauna vine la dorinţa noastră. Pentru recuperarea răminerilor in urmă la efectuarea lucrărilor agricole trebuie depuse eforturi susţinute din partea fiecărui lucrător. In general timpul s-a îmbunătăţit în ultimele zile. Meteorologii prevăd încă în următoarele 5—6 zile timp frumos. Forţele de care dispunem, folosite la productivităţi normale în condiţiile noastre, permit efectuarea lucrărilor din epoca I în 7 zile lucrătoare. Intîrzierile determinate de timpul mai puţin favorabil din această primăvară, precum şi din multe alte campanii, demonstrează încă o dată că agricultura trebuie făcută în condiţiile existente, că de modul cum este utilizată forţa de care dispunem depinde încadrarea lucrărilor in momentul optim. Dispunem de un număr foarte mare de animale de muncă, precum şi de utilaje, cum sunt grapele şi semănătorile cu tracţiune animală, acestea sunt însă prea puţin folosite in judeţ, cu toate că în condiţiile acestei primăveri se impunea utilizarea lor. Intîrzierea însămînţărilor din prima epocă va face ca aceasta să se suprapună celei de a Il-a, acolo unde nu se va lucra cu maximum de intensitate. Trebuie să se ştie că in urgenţa a Il-a avem un volum mult mai mare de lucrări şi că suprafaţa tare trebuie însămînţată este de 52.000 hectare, la care se adaugă lucrările din sectorul horticol. Grăbirea însămînţărilor de primăvară este determinată şi de pregătirea la timp a terenurilor. Este necesar ca acum tractoarele şi animalele de muncă să lucreze din plin la arat, la grăparea tuturor ogoarelor de toamnă şi fertilizarea unor suprafeţe cit mai mari cu gunoi de grajd, care există destul de mult in toate unităţile. In ce priveşte fertilizarea cu îngrăşăminte chimice a cerealelor de toamnă şi a perenelor, unităţile noastre au făcut foarte puţin, deşi suntem într-un moment cind aceste culturi au pornit în vegetaţie. Pînă la această dată s-a fertilizat cu azotat numai 14.000 ha grîu din totalul suprafeţei de aproape 60.000 ha. Există multe C.A.P. care practic au terminat fertilizarea cerealelor de toamnă, sau sunt pe terminate, cum ar fi: Luduş, Papiu Ilarian, Sinpetru, Valea Largă şi altele. Sunt însă unităţi care în condiţii asemănătoare nici nu au început lucrările, ca cele din Cheţani, Chimitelnic, Grindeni, Sălcud, Şăulia, Tăureni şi altele. Pentru obţinerea unor producţii mari la cereale păioase nu este suficientă numai însămînţarea ci este necesar să influenţăm toţi factorii ce ne stau la dispoziţie. In sectorul legumicol, faţă de anul trecut, se observă o îmbunătăţire în ce priveşte producerea de răsaduri. Ca şi în cultura mare se observă însă întirziere la însămînţările în cîmp a legumelor de prima urgenţă. Se apreciază că şi aici se putea face mai mult de unele unităţi, care încă nici nu au început semănatul. In legumicultură este necesar să se termine de urgenţă semănatul mazărei, rădăcinoaselor, cepei, plantarea verzei timpurii în cîmp, a arpagicului, văuroiului, toate fiind legume fiarte -etenţioase in ce priveşte epoca optima de semanat şi plantat. Deosebită atenţie este necesar să se acorde anul acesta plantării cartofului. Există încă un număr mare de cooperative agricole care nu şi-au asigurat in intregime seminţele necesare. Conducerile acestor unităţi trebuie să procure pe plan local sau din alte judeţe cantităţile de seminţe deficitare prin repartiţiile date de Direcţia agricolă. Sfeclei de zahăr, cultură cu mare pondere in judeţ trebuie să i se acorde la fel o maximă importanţă. Considerăm că asupra tehnologiei acestei culturi specialiştii nu mai au nevoie de sfaturi, ele fiind date la timpul potrivit cu ocazia instructajelor. Important este acum ca sfecla să fie însămînţată in cel mai scurt timp. Lucrările agricole din această primăvară se desfăşoară în condiţii noi, determinate de aplicarea hotăririi plenarei Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. In lumina acestor hotărîri trebuie luate măsuri ca în această perioadă hotărîtoare pentru recolta acestui an să se desfăşoare în toate unităţile o activitate la nivelul întregului potenţial uman şi material. ing. IOAN OLTEAN director adjunct al Direcţiei agricole judeţene « Există în viaţa fiecărui tînăr un moment cînd trebuie să hotărască ce drum va urma, fie pentru continuarea studiilor, fie în scopul a- Iegerii profesiunii. Fireşte, o astfel de decizie trebuie să se bazeze pe libertatea de opţiune a celor direct interesaţi, pe dreptul lor de a hotărî asupra ocupaţiei viitoare, fără nici un fel de oprelişti sau îngrădiri. Cu toate acestea, alegerea viitoarei şcoli sau meserii este condiţionată de un complex de factori social-economici, care vin să pună de acord interesele şi dorinţele individuale cu cele ale societăţii, astfel incit, pe de o parte, toate ramurile de activitate să aibă asigurată forţa de muncă necesară, iar pe de altă parte, fiecare tînăr să-şi poată pune în valoare potenţele fizice şi intelectuale de care dispune. Dar pentru a se ajunge la acest raport, la această sincronizare de interes, la nivelul judeţelor şi al economiei naţionale se efectuează studii ample, concretizate în balanţele forţei de muncă şi în planurile de şcolarizare, documente de sinteză care constituie elemente indispensabile ale muncii de orientare şcolară şi profesională. Intr-o economie planificată, cu o dinamică pronunţat ascendentă, aşa cum este cea a ţării noastre, orientarea şcolară şi profesională apare ca o necesitat« crea uiui ordin, ea avind superior nu ţină «ea ca principal obiectiv valorificarea superioară a forţei de muncă şi sprijinirea fiecărui cetăţean în dorinţa lui de a se realiza ca om. In esenţă, orientarea şcolară şi profesională constă dintr-un complex de măsuri de cunoaştere, de sfătuire şi îndrumare a tinerilor care urmează să-şi aleagă şcoala sau meseria, avînd drept criteriu , cerinţele de cadre ale societăţii, precum şi capacităţile fizice şi intelectuale, aptitudinile, deprinderile, înclinaţiile şi dorinţele celor orientaţi. Cînd începe munca de orientare, cui revine această sarcină dificilă şi plină de răspundere, cum se desfăşoară efectiv procesul orientării şcolare şi profesionale? In primul rînd este necesară precizarea că nu putem vorbi de orientare şcolară şi profesională fără ca aceasta să fie precedată de o cunoaştere temeinică şi multilaterală a subiecţilor orientării, cunoaştere care, în principal, se realizează în familie şi la şcoală. Urmărire, sistematică a comportamentului elevului in viaţa şcolară şi particulară, studierea interesului ce-l manifestă pentru anumite discipline de învăţămînt, organizarea: vizite în întreprinderi, întîlniri cu meseriaşi şi specialişti, discuţiile individuale şi colective despre alegerea profesiunii, sunt doar o parte din metodele utilizate în prezent pentru cunoaşterea personalităţii elevilor, pentru descoperirea valenţelor reale ale tinerilor. Numai după ce această cunoaştere s-a realizat pină in cele mai mici amănunte se poate trece la etapa de GRIGORE GRAMA inspector la Oficiul judeţean al forţei de muncă — Mureş (Continuare în pag. a 3-a)