Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-03 / nr. 101

PAGINA 2 STEAUA ROSIE cum mum u su num Cuvintarea Vasile Rus (Urmare din pag. 1) ştirilor din recenta hotărîre, se asigură creşterea veniturilor salariaţilor din ţara noastră cu peste 12 miliarde lei anual. Rezultate de seamă am obţinut şi în primul trimestru al acestui an. Principalii indicatori ai planului de stat al economiei naţionale au fost realizaţi şi depăşiţi. In urma măsurilor luate de partidul şi statul nostru se intensifică cercetarea ştiinţifică, în legătură nemijlocită cu cerinţele concrete ale practicii construcţiei socialismului. Se înfăptuiesc cu succes sarcinile stabilite de partid privind îmbunătăţirea organizării conducerii şi planificării economiei naţionale, a vieţii materiale şi spirituale a poporului. La rezultatele de seamă obţinute de poporul român în toate domeniile de activitate au contribuit cu însufleţire şi elan şi oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care şi-au unit eforturile pentru realizarea cu cinste a sarcinilor pe toate planurile vieţii social-economice. Producţia globală industrială din judeţul Mureş in primul trimestru al anului a fost îndeplinită în proporţie de 102,4 la sută, producţia marfă vîndută şi încasată 103,2 la sută, productivitatea muncii din industria republicană 101,1 la sută. Realizările valoroase se oglindesc in obţinerea peste plan a unei cantităţi însemnate la o serie întreagă de produse principale ca: sodă caustică, amoniac comprimat, îngrăşăminte azotoase, azotat de amoniu, cărămizi şi blocuri ceramice, geamuri trase, confecţii textile, prefabricate de beton armat, şi multe altele. Ţăranii cooperatori, mecanizatorii, inginerii şi tehnicienii din agricultură muncesc cu elan pentru terminarea la timp şi în cele mai bune condiţiuni a lucrărilor de primăvară. Muncitorimea, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii din judeţ, vîrstnici şi tineri, bărbaţi şi femei, fără deosebire de naţionalitate îşi pun energia, talentul şi priceperea în slujba cauzei comune, ca patria noastră liberă să devină tot mai puternică şi înfloritoare. Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Comitetele judeţean şi municipal de partid, Consiliile populare judeţean şi municipal adresează calde felicitări muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor pentru rezultatele obţinute, le urează noi succese în însufleţită lor activitate de îmbogăţire a patrimoniului material şi spiritual al ţării, de ridicare a nivelului de trai al întregului popor. Tovarăşi, Documentele Congresului al X- lea au definit cu claritate jaloanele politicii externe a partidului şi statului nostru. ,,România — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pune în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa cu toate ţările socialiste, desfăşoară cu consecvenţă o politică activă de dezvoltare largă a raporturilor de solidaritate şi colaborare cu toate ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea forţei întregului sistem socialist mondial''. Partidul şi guvernul nostru militează pentru afirmarea în relaţiile dintre ţările socialiste a principiilor marxism-leninismului şi ale internaţionalismului socialist — egalitatea deplină în drepturi, respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc, întrajutorarea tovărăşească care asigură înflorirea multilaterală a fiecărei ţări socialiste şi în acelaşi timp întărirea forţei şi unităţii sistemului mondial socialist. Un obiectiv permanent care stă la baza întregii politici externe a României este dezvoltarea largă a colaborării şi cooperării cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. Ţara noastră este profund solidară cu toate popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru cucerirea sau consolidarea independenţei naţionale. România manifestă iniţiativă şi acordă tot sprijinul în toate acţiunile întreprinse pentru stingerea focarelor de război în lume, militînd neabătut pe arena mondială pentru destindere, securitate şi pace, pentru preîntîmpinarea unui nou război. Tovarăşi, Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste rolul conducător în societate, fiind indisolubil legat, prin mii de fire, de clasa muncitoare, de poporul nostru din rîndurile căruia s-a născut şi slujeşte cu fidelitate şi abnegaţie interesele oamenilor muncii, cauza socialismului. Programul partidului, linia sa politică expresie concentrată a aspiraţiilor şi intereselor supreme ale întregii naţiuni, constituie un puternic factor de unire a poporului în jurul conducerii de partid şi de stat, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Hotărîrea cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii muncesc pentru traducerea în viaţă a politicii partidului, hărnicia şi perseverenţa care-i caracterizează, reprezintă o chezăşie sigură pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Succesele poporului român pe calea socialismului şi comunismului constituie, totodată, o contribuţie de seamă la întărirea forţelor socialismului şi păcii în lume. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni I Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a societăţii noastre I Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România ! (Urmare din pag. 1) muncitoare fruntaşă la întreprinderea „Prodcomplex“. Alexandru Laslo, lucrător C.F.R. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Adunarea este deschisă de tovarăşul Gheorghe Mihail, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului Tîrgu-Mureş şi Andrei Kiss, secretar al Comitetului municipal de partid, care au vorbit — în limbile română şi maghiară — despre semnificaţia zilei de 1 Mai, relevînd realizările obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, in dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, sarcinile trasate de partid pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cuvîntările au fost subliniate, în repetate rnduri, de aplauze şi aclamaţii puternice, îndelung repetate în cinstea Partidului Comunist Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cinstea patriei noastre socialiste, a unităţii şi frăţiei oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului şi guvernului. Participanţii la adunare, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, scandează minute în şir: „P.C.R., P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", „Ceauşescu şi poporul". Adunarea festivă se încheie într-o atmosferă de puternic entuziasm. Se aud acordurile solemne ale „Internaţionalei" — imnul proletariatului, cîntat cu însufleţire de sutele de participanţi la adunare. După miting, în sala de festivităţi a Palatului culturii a avut loc un frumos program artistic, susţinut de corul Filarmonicii de stat din Tîrgu-Mureş şi de formaţiile artistice de amatori ale Casei de cultură a sindicatelor şi întreprinderii „Prodcomplex" din Tîrgu-Mureş. Cîntecele de masă, dansurile populare româneşti şi maghiare de pe meleagurile mureşene, ca şi cîntecele populare — interpretate de Gheorghe Creţa, Madaras Gábor, Crăciun Zenovica, Pîncă Teodor, Bordi Aranka şi Ioan Pop — au dat întregului spectacol un farmec deosebit, fiind în repetate rinduri răsplătite de aplauzele publicului. ântec, joc şi voie tună.♦ ♦ milişti, dornici să se întîlnească, să discute sau să vizioneze programul artistic dat de cei mai talentaţi artişti din întreprindere. De multă apreciere s-au bucurat tinerii solişti de muzică populară Virgil Pintea şi Magda Horvath, care, prin interpretarea unor frumoase cintece populare româneşti şi maghiare de pe meleagurile judeţului, au cules, odată cu ropotele de aplauze, aprecierea unanimă a celor prezenţi. Astfel voia bună a devenit molipsitoare. Aceeaşi atmosferă optimistă am întilnit-o in după-amiaza zilei de 1 Mai şi la alte cluburi sindicale din Tîrgu-Mureş, unde de asemenea cîntecul şi dansul şi-au dat mina. Pe scena clubului Fabricii de zahăr s-au perindat rînd pe rînd, ca la o adevărată paradă a frumoaselor noastre cintece şi dansuri, formaţiile artistice de la Fabrica de zahăr, cele de la trefor şi ale Fabricii de piele şi mănuşi. Cu acest prilej spectatorii prezenţi în sală au putut admira împreună cu dansurile de pe meleagurile mureşene şi măiestria interpretativă a dansatorilor, nivelul artistic ridicat al tarafurilor de muzică populară şi al soliştilor. — Ne-am pregătit foarte minuţios pentru acest program, ne spune Vasile Răchită, responsabilul cultural de la trefor şi sperăm ca membrii formaţiilor noastre artistice să facă o impresie plăcută spectatorilor. Ştim că oamenii au venit aici să se distreze, să se veselească, astfel că am căutat ca programul pe care îl prezentăm să răspundă, în cea mai mare parte, acestor cerinţe. Şi la clubul T.C.M., ca pretutindeni, programul artistic a fost de un înalt nivel artistic, întocmit adecvat pentru această sărbătoare, cu dansuri şi cintece alese cu discernămînt, ceea ce a contribuit într-un mod hotărîtor la crearea acelei atmosfere specifice marilor noastre sărbători. Ploaia care n-a încetat să cadă toată ziua n-a putut constitui nici un moment un obstacol în calea celor care au vrut să petreacă şi să se simtă bine in această zi. Aşa se face că încă de la ora 9 in sala clubului Metalotehnica s-au adunat peste 300 de salariaţi, tineri şi vîrstnici, familişti şi nefa- In centrul oraşului Tg.-Mureş lume multă, deşi ploua şi era frig. Pe scena clubului „Constructorul" J maqiai de la pMuy cultural Dansuri populare româneşti şi maghiare în interpretarea dansatorilor de la „Prodcomplex* Soliştii de muzică populară Gheorghe Creţa şi Bordi Aranka Corul Filarmonicii a prezentat cintece de masă Orele se scurgeau la „steaua“ energeticii de pe valea Mureşului şi la întîi mai, ca în oricare altă zi, sub încordarea lucrului obişnuit. De la Iernut se pulsa încontinuu în sistem noi kilowaţi. Pe paleta realizărilor se consemnau primele rezultate ale lunii mai. Cind nimeni nu se aştepta, cînd se părea că lucrurile vor merge bine, a intervenit ceea ce omul, aparatele nu au putut prevedea. Sub presiune, o ţeavă fierbătoare a cedat în cazanul grupului doi. Curios, fisura s-a produs în exterior, aburul aspru ce părea de nestăvilit a străpuns şi mantaua de protecţie a cazanului şi în cîteva minute a umplut Hala. A apărut un pericol: condensarea aburului în lacrimi mărunte pe instalaţii şi panouri de comandă. Se putea înregistra un scurt circuit, şi astfel un lanţ şi alte defecţiuni. In timp ce afară mugurii crăpaţi pe crengi se prefăceau în buchete de flori, în timp ce oamenii ieşiţi din ture se pregăteau să serbeze din plin, cum se obişnuieşte 1 Mai, în termocentrală se cerea rezolvată o situaţie deosebită. Trebuia scos din funcţiune cit mai repede cazanul şi izolate instalaţiile electrice de efectele aburilor. Nu se mai vedea aproape nimic, zgomotul şi temperatura au pus stăpînire peste tot. S-a creat un moment care cerea multă răspundere, decizie promptă, o stăpînire de sine. Intr-o clipă s-au mobilizat toate forţele. Inginerul de serviciu, Iacob Olar, şeful de tură Farkas Rudolf, operatorul Gheorghe Teodorescu şi alţii au forţat oprirea cazanului. Intervenţiile pentru izolarea părţilor electrice la toate cotele de efectele aburului, a umidităţii, se înmulţeau. Clipa temerilor a fost învinsă. Grupurile vecine şi-au putut continua normal activitatea. Fapta a avut semnificaţia ei deosebită. Acei care au trăit-o i-au dat un sens restrîns. Cînd însă totul s-a isprăvit cu bine, pe feţele încă crispate, învelite de sudoarea efortului au apărut zîmbetele izbînzii. S-a trecut imediat la întocmirea unui plan de măsuri pentru refacerea cazanului. Totul a urmat mai ferm, mai sigur. Acum prevederile sunt transpuse în fapte eroic. Şi odată cu remedierile ce se fac activitatea termocentralei va vibra din nou ritmul obişnuit. V. MEGHEŞ La focurile nestinse ale muncii (Urmare din pag. 1) Cărămidarii Primul întîi Mai, după cel de-al X-lea Congres al partidului nostru i-a găsit pe majoritatea salariaţilor Fabricii de cărămizi şi ţigle Mureşeni, la datorie. Hotărîţi să completeze graficul cu noi realizări, din primele ore ale zilei, s-au antrenat într-o muncă rodnică. Parcă mai sigure, ca oricînd în funcţionare, maşinile muşcau flămînde din amestecul de argilă umedă, modelind-o în cărămizi. Uscătoarele şi cuptoarele de ardere au mers şi ele din plin. Cărămidarii Dumitru Şut, László Lázár, Teodor Eugen, Iszlay Francisc, Aurel Turdeanu şi mulţi alţii, au făcut totul ca munca lor să fie încununată de succes. Organizarea, hărnicia şi priceperea s-a soldat cu rezultatul scontat. Bilanţul zilnic consemnat: fabricarea a 176.000 de cărămizi, cărămizi ce poate mîine vor sta la temelia unui nou edificiu social-cultural a vremurilor noastre. Sticlarii Şi aici, la secţia sticlărie a Combinatului sighişorean, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prin muncă. In această zi, schimburile s-au succedat normal la posturile de supraveghere, maiştrii şi operatorii stăpîniţi fiind de dorinţa de a produce mai mult. Prin telefon, tovarăşul M. Dumitru, şeful secţiei, ne relatează că toata schimburile şi-au depăşit sarcinile de plan, pe total obţinindu-se peste 6.500 buc. produse de sticlărie. „Ceea ce — subliniază interlocutorul nostru — vine să ne apropie mai mult de ziua cînd vom îndeplini angajamentul luat în întrecerea socialistă“. — Care schimb s-a evidenţiat? — Toate, dar îndeosebi cel condus de maiştrii Nicolae Suciu şi Ştefan Foaltin, prin faptul că şi-au depăşit sarcinile de plan cu 2.580 buc. produse de sticlărie. Aş dori să amintesc însă că în această zi, o contribuţie importantă au avut şi operatorii Emaioil Ţifrea, Achim Pintea, Mihai Orendi, Aladar Gombar, Nicolae Vlaicu şi Constantin Titi.