Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)
1970-07-01 / nr. 152
5 » S \s i \ \ s I *\ Is I\ s I Is Is, I !s I. Preţuire al şcolii româneşti Ziua învăţătorului, 30 iunie a fiecărui an este sărbătoarea omului de la catedră, a celui ce împarte lumină tuturor. De aceea această sărbătoare, devenită tradiţională, mi se pare aureolată de un nimb de o imensă strălucire pe care o omagiază întregul popor. Fiecare cetăţean şi-a luminat mintea înainte de toate sorbind lumina revărsată de la catedră. Partidul, întregul nostru popor au sărbătorit ieri pe slujitorii şcolii aducîndu-le omagiu lor celor care cu devotament şi responsabilitate partinică asigură educarea celor mai tinere vlăstare în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului, asigură instruirea viitorilor făuritori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate cu cele mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. Sărbătoarea, prilejuind bilanţul realizărilor, slujitorii şcolii româneşti au venit şi acum să raporteze importante realizări în procesul de instruire şi educare al elevilor, în opera de dezvoltare a învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră. Sarcinile măreţe ale Congresului al X-lea al partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate vor continua să fie îndeplinite şi pe viitor de slujitorii şcolii. Şcoala pune bazele culturii şi personalităţii viitorilor muncitori, tehnicieni şi intelectuali de toate categoriile — constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată ce explică atmosfera sărbătorească unanimă care a cuprins ieri întregul nostru judeţ ca şi întreaga ţară din oraşele şi localităţile rurale ale judeţului, sărbătorirea „Zilei învăţătorului"" a fost onorată de prezenţa reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat. Pionierii şi-au sărbătorit dascălii, felicitîndu-i pentru munca lor şi oferindu-le braţe de flori — preţul cel mai pur al preţuirii nobilei lor misiuni. Au fost sărbătoriţi cei mai buni dintre cei mai buni, cei cărora le-a fost răsplătită munca prin titluri, ordine, medalii şi alte distincţii. Au fost sărbătoriţi viitorii pensionari ai şcolii, cei care au slujit-o dînd patriei generaţii întregi de absolvenţi. Sărbătorirea Zilei învăţătorului la Tîrgu-Mureş, găzduită de sala mare a Palatului culturii, a prilejuit o puternică manifestare de ataşament a cadrelor didactice din învăţămîntul de toate gradele faţă de partid şi o emoţionantă manifestare de preţuire şi omagiere a acestora din partea organelor locale de partid şi de stat. Festivitatea la care au participat tov. Liviu Sebestyén, secretar al comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele a fost deschisă de tov. Teodor Pirlea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Urmărit cu viu interes de sutele de cadre didactice din sală — educatoare, învăţători, profesori din învăţămîntul general de specialitate şi superior, maiştri instructori, cadre de conducere din învăţămînt — devenite parcă pentru un timp ele însele elevi, a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Tîrgu-Mureş. Domnia sa a adresat în numele comitetelor judeţean şi municipal de partid şi al consiliilor populare judeţean şi municipal, un card salut şi felicitări cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru rezultatele obţinute în slujirea şcolii, a patriei, a celor mai tinere generaţii. Rezultatele muncii nobile a cadrelor didactice în domeniul instruirii se concretizează în nivelul cunoştinţelor însuşite de elevi, iar în domeniul educaţiei în patriotismul pe care l-au dovedit elevii nu nemaipomenita încercare pe care a suferit-o ţara şi poporul de pe urma distrugerilor pricinuite de calamităţile naturii dezlănţuite. Slujind cu devotament şi dăruire şcoala şi înfăptuind neabătut politica marxist-leninistă a partidului, de la eliberare încoace, oamenii de la catedră, intelectuali de nădejde ai ţării, vor munci cu siguranţă şi pe viitor cu responsabilitate sporită şi permanentă pentru instruirea viitorilor constructori ai patriei, pentru educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate. Exprimindu-şi ataşamentul faţă de partid şi conducătorul său, cadrele didactice din municipiul Tirgu-Mureş au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care s-au angajat să slujească cu dăruire şi ataşament şcoala, patria, partidul şi poporul, cauza socialismului. După urările exprimate de tov. Teodor Pirlea cadrelor didactice, de sănătate şi noi succese în muncă, peste încă un an şcolar s-a lăsat cortina vacanţei. O vacanţă în care odihna va fi îmbinată cu munca de refacere pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor, pe şantierele studenţilor, ale elevilor şi tineretului. OLGA APOSTOL * *s * *V.r * *s I Anul XXII. Nr. 152 (3.817) MIERCURI, 1 iulie 1970 4 pagini 30 de bani TErJIUM ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La jumătatea anului Iată-ne la finele primelor şase luni din acest an, etapă a cărei primăvară dramatică va intra în istoria marilor calamităţi ce s-au abătut de-a lungul secolelor pe meleagurile noastre, dar şi în istoria marilor momente de eroism pe care le-a cunoscut poporul român. Jumătatea anului — prilej de bilan- Iuri, de cîntărire a perspectivelor, cu atît mai important de astă dată cu cît nu este vorba doar de ceea ce avem de făcut ci şi de ceea ce avem de refăcut, de recuperat din ce au distrus apele. Am înregistrat şi publicat în coloanele ziarului veşti prin care anunţam că, în ciuda tuturor dificultăţilor, planul se îndeplineşte cu succes, iar angajamentele luate la începutul anului şi cele suplimen- I tare, de asemenea. Merită subliniat faptul că o serie de unităţi economice din judeţul Mureş: Combina- I tul de îngrăşăminte azotoase Tg.I Mureş, Fabrica de geamuri Tîrnă- Iveni, fabricile de cărămizi şi ţi-Igle Tirgu-Mureş şi Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi Tg.Mureş şi multe altele au rapor- I tat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe prima jumătate a anului. Fără îndoială, refacerea într-un timp relativ scurt, intrarea în funcţiune a unor obiective importante l ca Fabrica de mobilă şi Electro- Mureş din Tîrgu-Mureş, cele 1 4 cuptoare de carbid şi alte secţii de la Combinatul chimic Tîrnăveni, majoritatea sectoarelor şi utilajelor Combinatului textil din Sighişoara, atestă forţa economiei noastre socialiste şi, totodată, constituie o mărturie a abnegaţiei cu care oamenii muncii din judeţ au răspuns chemării partidului. Deviza „ziua lumină“, ca unitate de măsură a timpului de lucru, dăruirea unei părţi a timpului de odihnă pentru refacerea economică, „duminica în haine de lucru“ şi alte acţiuni au demonstrat încă o dată puternicul patriotism, înalta conştiinţă socialistă a clasei noastre muncitoare, în ciuda pierderilor imense, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din unităţile economice ale judeţului, graţie ritmului alert care l-au imprimat activităţii au reuşit să recupereze deja o parte a pierderilor în producţie, angajîndu-se să îndeplinească exemplar sarcinile de plan şi angajamentele acestui an. în egală măsură activitatea pe ogoare cunoaşte o puternică emulaţie îndreptată spre recuperarea pentru agricultură a pămînturilor devastate de ape. Se lucrează intens pentru ca nici o palmă de pămînt să nu rămină în afara circuitului agricol. Şi aici, exemple nenumărate vădesc abnegaţia cu care ţărănimea, mecanizatorii, specialiştii din agricultură lucrează zi şi noapte pentru ca, la sfîrşitul anului agricol, recolta să nu se resimtă de pe urma inundaţiilor din această primăvară. Recenta chemare lansată de ţărănimea cooperatistă din ju M BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) PLENARA , ..." al Consiliului judeţean al sindicatelor ieri a avut loc plenara Consil I liului judeţean al sindicatelor la care au participat şi invitaţi: conducătorii unor combinate, de la Trustrul de construcţii, întreprinderile de transport, din comerţ, industrie locală, unităţi agricole de stat, reprezentanţi ai Direcţiei judeţene de statistică, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, activişti de partid şi de stat. De asemenea, a luat parte to- varăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarăşul Gheorghe Parajdi, secretar al Consiliului judeţean al sindicatelor, care a supus la vot ordinea de zi. Astfel, plenara I a aprobat următoarea ordine de zi: 1. Raportul privind contribuţia organelor şi organizaţiilor sindicale la combaterea efectelor calamităţii naturale şi îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe 1970. Atît raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Mihail, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, cît şi participanţii la plenară au dezbătut măsurile care trebuie să le întreprindă organele şi organizaţiile sindicale din judeţ pentru recuperarea pierderilor de producţie şi realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an. Sub îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, comitetele sindicatelor, în colaborare cu comitetele de direcţie au organizat consultarea colectivelor de muncă în toate întreprinderile şi pe această bază s-a hotărît să se lucreze în schimburi prelungite şi în zilele de repaus pentru repunerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie şi realizarea unor cantităţi (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! NICI O PIEDICĂ IN LUPTĂ PENTRU BĂTĂLIA RECOLTEI! Cooperatorii din Sinppul sunt cunoscuţi ca oameni harnici, care obţin an de an recolte tot mai mari. In bătălia pentru recolta acestui an natura le-a pus multe piedici, care au fost însă înlăturate în mare parte printr-un efort deosebit, printr-o muncă dirză şi neîntreruptă. Concomitent cu terminarea însăminţărilor şi reinsămînţărilor pe terenurile afectate de ape, cooperatorii de aici au reuşit să prăşească de 3 ori sfecla de zahăr, să aplice pe 200 ha cu porumb două praşile mecanice şi una manuală, să recolteze integral furajele de pe suprafeţele cultivate cu trifoliene. Cînd totul se părea că a intrat în normal, cînd prin munca dîrză au fost diminuate pagubele, iată că natura s-a dezlănţuit din nou. Furtuna ce s-a abătut prin partea locului în ziua de 25 iunie, le-a afectat din nou 60 de ha cu sfeclă şi 190 cu porumb, prin spălarea pămîntului de puhoiul apelor de ploaie. Dar şi această piedică va fi înlăturată. Imediat după furtună, sute de cooperatori au ieşit în cîmp la efectuarea celei de-a 4-a praşile la sfecla de zahăr In vederea acoperirii din nou a rădăcinilor cu pămînt, pentru ca recolta să nu sufere cu nimic. Aceeaşi operaţiune continuă acum şi pe cele 190 ha cu porumb spălate de apă. Paralel cu aceste lucrări, cooperatorii din Sînpaul s-au pregătit pentru stringerea recoltei de cereale păioase care va începe în această săptămînă la orz. Au fost pregătite şi încercate combinele, s-au curăţat spaţiile de depozitare şi s-au organizat echipe de secerători pentru suprafeţele care nu vor putea fi recoltate cu combina. Preşedintele unităţii ne-a declarat că unitatea este în aşa fel pregătită încît să poată termina în maximum 12 zile lucrătoare recoltarea tuturor cerealelor păioase. De felul cum au înlăturat greutăţile pricinuite de natura dezlănţuită şi s-au pregătit pentru strîngerea noului rod, există toate temeiurile că cooperatorii de aici vor reuşi să execute la timp toate lucrările agricole, deci să cîştige bătălia recoltei. In fotografie: prăşitul porumbului la C.A P. Nadeş. Cadru propice pentru organizarea, la un nivel superior, a producţiei şi a muncii în agricultură Zilele acestea a fost dat publicităţii proiectul de lege cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultură. Prevederile proiectului sunt menite să creeze cadrul legal necesar pentru organizarea producţiei şi a muncii la un nivel superior şi îmbunătăţirea întregii activităţi din agricultură în vederea realizării cu deplin succes a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului privind programul multilateral al agriculturii, creşterea producţiei vegetale şi animale. In spiritul democratismului socialist caracteristic vieţii politice şi sociale a ţării noastre, proiectul de lege este supus dezbaterii de către masele largi ale ţărănimii, de toţi lucrătorii din agricultură, pentru a-şi putea aduce contribuţia la definitivarea lui. Prevederile proiectului au fost primite cu viu interes de către toţi lucrătorii ogoarelor. Deşi au trecut doar 3 zile de la publicare, numeroşi cooperatori, specialişti şi cadre de conducere din agricultură au ţinut să-şi exprime întreaga lor adeziune asupra prevederilor din proiect, să întreprindă studii pentru a formula în viitoarele zile propuneri pentru definitivarea lui. ING. EMIL RUSU, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană. Cuprinzînd un complex de măsuri care vizează folosirea fondului funciar, lucrări de tehnică agricolă şi acţiuni agrozootehnice obligatorii, obligaţiile unităţilor agricole şi ale lucrătorilor din agricultură, proiectul de lege urmăreşte introducerea unei ordine şi discipline ferme in toate sectoarele de activitate ale producţiei agricole. Conform proiectului de lege, pe baza normativelor elaborate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, direcţiile agricole judeţene stabilesc, prin consultare cu specialiştii şi conducerile unităţilor de producţie şi staţiunilor experimentale, perioadele optime şi condiţiile de executare a lucrărilor în toate sectoarele de producţie agricolă, cu respectarea regulilor de tehnică agricolă pe zone, culturi, specii şi categorii de animale. In funcţie de aceasta, specialiştii din unităţile agricole stabilesc măsuri proprii de executare a lucrărilor şi de aplicare a regulilor agro-zootehnice fito-sanitare potrivit condiţiilor specifice locale. Prin aceasta creşte răspunderea specialiştilor faţă de indicaţiile tehnice ce le dau, iar obligativitatea acestor indicaţii pentru toţi lucrătorii din agricultură face să în (Continuare în pag. a 3-a) WOL IF) Ieri, papul Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Aryamehr, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai litoralului Mării Negre. Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnăraş, şi oficialităţile române ataşate pe lingă şeful statului iranian , Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Solton Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane iraniene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări împodobeau străzile străvechii cetăţi a banilor, iar portretele Şahinşahului şi al soţiei sale erau expuse în vitrinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau invariabil asupra semnificaţiei întilnirii dintre şeful statului român şi şeful statului iranian, asupra bunelor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneităţii, respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborarea reciproc avantajoasa. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa internaţională, România şi Iranul acţionează pentru cooperarea şi prietenia între popoarele lumii şi oferă, prin ceea ce întreprind în planul relaţiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimind sentimentele de adevărată prietenie şi stimă ale întregii populaţii a acestui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întimpinat in vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălan, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport au adresat Şahinşahului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. în uralele şi aplauzele craiovenilor veniţi în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. Electroputere Işi relevă virtuţile Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al industriei construcţiilor de maşini. De aici îşi iau drumul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor ţări cunoscutele locomotive electrice şi Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forţă de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere" este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice şi aparataj de medie şi înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe şeful statului nostru, Nicolae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuţiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, in timpul vizitei, am reţinut faptul că ea este interpretată ca un semn al dorinţei înalţilor oaspeţi iranieni de a cunoaşte la faţa locului realizările poporului nostru, posibilităţile existente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economică între România şi Iran. De altfel, uzina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită" în ţara prietenă, transformatoare de forţă de 150 şi 200 KV, precum şi diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare electrice de 20 KV, care vor lua calea Iranului. Au fost şi vor fi aceste produse, pe care hărnicia şi priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinţei şi posibilităţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părţi. (Continuare în pag. a 4-a)