Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)

1970-07-01 / nr. 152

5 » S \s i \ \ s I *\ Is I\ s I Is Is, I !­­s I. P­reţuire al ş­colii româneşti Ziua învăţătorului, 30 iunie a fiecărui an este sărbătoarea o­­mului de la catedră, a celui ce împarte lumină tuturor. De a­­ceea această sărbătoare, deve­­nită tradiţională, mi se pare aureolată de un nimb de o i­­mensă strălucire pe care o o­­magiază întregul popor. Fieca­re cetăţean şi-a luminat mintea înainte de toate sorbind lumina revărsată de la catedră. Partidul, întregul nostru po­por au sărbătorit ieri pe sluji­torii şcolii aducîndu-le omagiu lor celor care cu devotament şi responsabilitate partinică a­­sigură educarea celor mai tine­re vlăstare în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului, asigură instrui­rea viitorilor făuritori ai socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate cu cele mai avansa­te cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. Sărbătoarea, prilejuind bilan­ţul realizărilor, slujitorii şcolii româneşti au venit şi acum să raporteze importante realizări în procesul de instruire şi edu­care al elevilor, în opera de dezvoltare a învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră. Sarcinile măreţe ale Congre­sului al X-lea al partidului privind făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate vor continua să fie îndeplinite şi pe viitor de slujitorii şcolii. Şcoala pune bazele culturii şi persona­lităţii viitorilor muncitori, tehni­cieni şi intelectuali de toate categoriile — constructori ai societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată ce explică atmosfera sărbătorească unanimă care a cuprins ieri întregul nostru ju­deţ ca şi întreaga ţară d­in oraşele şi localităţile ru­rale ale judeţului, sărbătorirea „Zilei învăţătorului"" a fost o­­norată de prezenţa reprezen­tanţilor organelor locale de partid şi de stat. Pionierii şi-au sărbătorit dascălii, felicitîndu-i pentru munca lor şi oferindu-le braţe de flori — preţul cel mai pur al preţuirii nobilei lor misi­uni. Au fost sărbătoriţi cei mai buni dintre cei mai buni, cei cărora le-a fost răsplătită mun­ca prin titluri, ordine, medalii şi alte distincţii. Au fost sărbă­toriţi viitorii pensionari ai şco­lii, cei care au slujit-o dînd patriei generaţii întregi de ab­solvenţi. Sărbătorirea Zilei învăţătoru­lui la Tîrgu-Mureş, găzduită de sala mare a Palatului culturii, a prilejuit o puternică mani­festare de ataşament a cadre­lor didactice din învăţămîntul de toate gradele faţă de partid şi o emoţionantă manifestare de preţuire şi omagiere a aces­tora din partea organelor lo­cale de partid şi de stat. Festivitatea la care au parti­cipat tov. Liviu Sebestyén, se­cretar al comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, cadre didactice din în­văţămîntul de toate gradele a fost deschisă de tov. Teodor Pirlea, vicepreşedinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular municipal. Urmărit cu viu interes de su­tele de cadre didactice din sa­lă — educatoare, învăţători, profesori din învăţămîntul gene­ral de specialitate şi superior, maiştri instructori, cadre de con­ducere din învăţămînt — deve­nite parcă pentru un timp ele însele elevi, a luat cuvîntul to­varăşul Vasile Rus, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Tîrgu-Mureş. Domnia sa a a­­dresat în numele comitetelor judeţean şi municipal de partid şi al consiliilor populare jude­ţean şi municipal, un card sa­lut şi felicitări cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru rezultatele obţinute în slujirea şcolii, a patriei, a celor mai tinere ge­neraţii. Rezultatele muncii nobile a cadrelor didactice în domeniul instruirii se concretizează în nivelul cunoştinţelor însuşite de elevi, iar în domeniul educaţiei în patriotismul pe care l-au do­vedit elevii nu nemaipomenita încercare pe care a suferit-o ţara şi poporul de pe urma dis­trugerilor pricinuite de calami­tăţile naturii dezlănţuite. Slujind cu devotament şi dă­ruire şcoala şi înfăptuind ne­abătut politica marxist-leninistă a partidului, de la eliberare în­coace, oamenii de la catedră, intelectuali de nădejde ai ţării, vor munci cu siguranţă şi pe viitor cu responsabilitate spori­tă şi permanentă pentru in­struirea viitorilor constructori ai patriei, pentru educarea tine­retului în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei şi frăţiei dintre oamenii muncii fără de­osebire de naţionalitate. Exprimindu-şi ataşamentul faţă de partid şi conducătorul său, cadrele didactice din mu­nicipiul Tirgu-Mureş au adresat o telegramă Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, personal tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, în care s-au angajat să slujească cu dărui­re şi ataşament şcoala, patria, partidul şi poporul, cauza so­cialismului. După urările exprimate de tov. Teodor Pirlea cadrelor di­dactice, de sănătate şi noi suc­cese în muncă, peste încă un an şcolar s-a lăsat cortina va­canţei. O vacanţă în care o­­dihna va fi îmbinată cu munca de refacere pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor, pe şan­tierele studenţilor, ale elevilor şi tineretului. OLGA APOSTOL * *s * *V.r * *s I Anul XXII. Nr. 152 (3.817) MIERCURI, 1 iulie 1970 4 pagini 30 de bani TErJIUM ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La jumătatea anului Iată-ne la finele primelor şase luni din acest an, etapă a cărei pri­măvară dramatică va intra în isto­ria marilor calamităţi ce s-au abă­tut de-a lungul secolelor pe melea­gurile noastre, dar şi în istoria ma­rilor momente de eroism pe care­­ le-a cunoscut poporul român. Ju­mătatea anului — prilej de bilan- I­­uri, de cîntărire a perspectivelor, cu atît mai important de astă dată cu cît nu este vorba doar de ceea ce avem de făcut ci şi de ceea ce avem de refăcut, de recuperat din ce au distrus apele. Am înregistrat şi publicat în co­loanele ziarului veşti prin care a­­­­nunţam că, în ciuda tuturor difi­­­­cultăţilor, planul se îndeplineşte cu­­ succes, iar angajamentele luate la­­ începutul anului şi cele suplimen- I tare, de asemenea. Merită subliniat­­ faptul că o serie de unităţi econo­mice din judeţul Mureş: Combina- I tul de îngrăşăminte azotoase Tg.­­I Mureş, Fabrica de geamuri Tîrnă- I­veni, fabricile de cărămizi şi ţi-Igle Tirgu-Mureş şi Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi Tg.­Mureş şi multe altele au rapor- I tat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe prima ju­­­­mătate a anului. Fără îndoială, refacerea într-un­­ timp relativ scurt, intrarea în func­­­­ţiune a unor obiective importante l ca Fabrica de mobilă şi Electro- Mureş din Tîrgu-Mureş, cele 1 4 cuptoare de carbid şi alte secţii de la Combinatul chi­mic Tîrnăveni, majoritatea sectoa­relor şi utilajelor Combinatului­­ textil din Sighişoara, atestă forţa e­conomiei noastre socialiste şi, tot­odată, constituie o mărturie a ab­negaţiei cu care oamenii muncii din judeţ au răspuns chemării par­tidului. Deviza „ziua lumină“, ca unitate de măsură a timpului de lucru, dăruirea unei părţi a timpu­lui de odihnă pentru refacerea e­­conomică, „duminica în haine de lucru“ şi alte acţiuni au demon­strat încă o dată puternicul patrio­tism, înalta conştiinţă socialistă a clasei noastre muncitoare, în ciuda pierderilor imense, muncitorii, teh­nicienii şi inginerii din unităţile e­­conomice ale judeţului, graţie rit­mului alert care l-au imprimat ac­tivităţii au reuşit să recupereze de­ja o parte a pierderilor în produc­ţie, angajîndu-se să îndeplineas­că exemplar sarcinile de plan şi angajamentele acestui an. în egală măsură activitatea pe o­­goare cunoaşte o puternică emula­ţie îndreptată spre recuperarea pentru agricultură a pămînturilor devastate de ape. Se lucrează intens pentru ca nici o palmă de pămînt să nu rămină în afara circuitului agricol. Şi aici, exemple nenumăra­te vădesc abnegaţia cu care ţărăni­mea, mecanizatorii, specialiştii din agricultură lucrează zi şi noapte pentru ca, la sfîrşitul anului agri­col, recolta să nu se resimtă de pe urma inundaţiilor din această pri­măvară. Recenta chemare lansată de ţărănimea cooperatistă din ju­ M BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) PLENARA , ..." al Consiliului judeţean al sindicatelor ieri a avut loc plenara Consil I liului judeţean al sindicatelor la­­ care au participat şi invitaţi: con­ducătorii unor combinate, de la Trustrul de construcţii, întreprin­derile de transport, din comerţ, in­dustrie locală, unităţi agricole de stat, reprezentanţi ai Direcţiei ju­deţene de statistică, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, activişti­­ de partid şi de stat. De asemenea, a luat parte to-­­ varăşul Liviu Sebestyén, secretar al­­ Comitetului judeţean de partid. Lucrările plenarei au fost deschi­­­­se de tovarăşul Gheorghe Parajdi,­­ secretar al Consiliului judeţean al sindicatelor, care a supus la­­ vot ordinea de zi. Astfel, plenara I a aprobat următoarea ordine de zi: 1. Raportul privind contribuţia organelor şi organizaţiilor sindica­le la combaterea efectelor cala­­­­mităţii naturale şi îndeplinirea in­tegrală a sarcinilor de plan pe 1970. Atît raportul prezentat de tova­răşul Gheorghe Mihail, preşedin­tele Consiliului judeţean al sindi­catelor, cît şi participanţii la ple­nară au dezbătut măsurile care trebuie să le întreprindă organe­le şi organizaţiile sindicale din judeţ pentru recuperarea pierde­rilor de producţie şi realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an. Sub îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de par­tid, comitetele sindicatelor, în co­laborare cu comitetele de direc­ţie au organizat consultarea colec­tivelor de muncă în toate între­prinderile şi pe această bază s-a hotărît să se lucreze în schim­buri prelungite şi în zilele de re­paus pentru repunerea în funcţiu­ne a tuturor capacităţilor de pro­ducţie şi realizarea unor cantităţi (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! NICI O PIEDICĂ IN LUPTĂ PENTRU BĂTĂLIA RECOLTEI! Cooperatorii din Sinppul sunt cunoscuţi ca oa­meni harnici, care obţin an de an recolte tot mai mari. In bătălia pentru recolta acestui an natura le-a pus multe piedici, care au fost însă înlăturate în mare parte printr-un efort deosebit, printr-o muncă dirză şi neîntreruptă. Concomitent cu ter­minarea însăminţărilor şi reinsămînţărilor pe tere­nurile afectate de ape, cooperatorii de aici au reu­şit să prăşească de 3 ori sfecla de zahăr, să aplice pe 200 ha cu porumb două praşile mecanice şi u­­na manuală, să recolteze integral furajele de pe suprafeţele cultivate cu trifoliene. Cînd totul se părea că a intrat în normal, cînd prin munca dîr­­ză au fost diminuate pagubele, iată că natura s-a dezlănţuit din nou. Furtuna ce s-a abătut prin partea locului în ziua de 25 iunie, le-a afectat din nou 60 de ha cu sfeclă şi 190 cu porumb, prin spă­larea pămîntului de puhoiul apelor de ploaie. Dar şi această piedică va fi înlăturată. Imediat după furtună, sute de cooperatori au ieşit în cîmp la efectuarea celei de-a 4-a praşile la sfecla de za­hăr In vederea acoperirii din nou a rădăcinilor cu pămînt, pentru ca recolta să nu sufere cu nimic. Aceeaşi operaţiune continuă acum şi pe cele 190 ha cu porumb spălate de apă. Paralel cu aceste lucrări, cooperatorii din Sîn­­paul s-au pregătit pentru stringerea recoltei de cereale păioase care va începe în această săptă­­mînă la orz. Au fost pregătite şi încercate combi­nele, s-au curăţat spaţiile de depozitare şi s-au organizat echipe de secerători pentru suprafeţele care nu vor putea fi recoltate cu combina. Preşedintele unităţii ne-a declarat că unitatea este în aşa fel pregătită încît să poată termina în ma­ximum 12 zile lucrătoare recoltarea tuturor ce­­realelor păioase. De felul cum au înlăturat greutăţile pricinuite de natura dezlănţuită şi s-au pregătit pentru strîn­­gerea noului rod, există toate temeiurile că coope­ratorii de aici vor reuşi să execute la timp toate lucrările agricole, deci să cîştige bătălia recoltei. In fotografie: prăşitul porumbului la C.A P. Nadeş. Cadru propice pentru organizarea, la un nivel superior, a producţiei şi a muncii în agricultură Zilele acestea a fost dat publi­cităţii proiectul de lege cu privire la organizarea producţiei şi a muncii în agricultură. Prevederile proiectului sunt menite să creeze cadrul legal necesar pentru orga­nizarea producţiei şi a muncii la un nivel superior şi îmbunătăţirea întregii activităţi din agricultură în vederea realizării cu deplin suc­ces a sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului pri­vind programul multilateral al a­­griculturii, creşterea producţiei ve­getale şi animale. In spiritul de­mocratismului socialist caracteris­tic vieţii politice şi sociale a ţării noastre, proiectul de lege este su­pus dezbaterii de către masele largi ale ţărănimii, de toţi lucrătorii din agricultură, pentru a-şi putea aduce contribuţia la definitivarea lui. Prevederile proiectului au fost primite cu viu interes de către toţi lucrătorii ogoarelor. Deşi au tre­cut doar 3 zile de la publicare, numeroşi cooperatori, specialişti şi cadre de conducere din agricultu­ră au ţinut să-şi exprime întreaga lor adeziune asupra prevederilor din proiect, să întreprindă studii pentru a formula în viitoarele zile propuneri pentru definitivarea lui. ING. EMIL RUSU, director ad­junct la Direcţia agricolă judeţea­nă. Cuprinzînd un complex de măsuri care vizează folosirea fon­dului funciar, lucrări de tehnică agricolă şi acţiuni agrozootehnice obligatorii, obligaţiile unităţilor a­­gricole şi ale lucrătorilor din agri­cultură, proiectul de lege urmă­reşte introducerea unei ordine şi discipline ferme in toate sectoare­le de activitate ale producţiei a­­gricole. Conform proiectului de le­ge, pe baza normativelor elabora­te de Ministerul Agriculturii şi Sil­viculturii, direcţiile agricole jude­ţene stabilesc, prin consultare cu specialiştii şi conducerile unităţilor de producţie şi staţiunilor experi­mentale, perioadele optime şi con­diţiile de executare a lucrărilor în toate sectoarele de producţie a­­gricolă, cu respectarea regulilor de tehnică agricolă pe zone, cul­turi, specii şi categorii de animale. In funcţie de aceasta, specialiştii din unităţile agricole stabilesc măsuri proprii de executare a lu­crărilor şi de aplicare a regulilor agro-zootehnice­ fito-sanitare po­trivit condiţiilor specifice locale. Prin aceasta creşte răspunderea specialiştilor faţă de indicaţiile tehnice ce le dau, iar obligativita­tea acestor indicaţii pentru toţi lu­crătorii din agricultură face să în­ (Continuare în pag. a 3-a) W­­OL IF) Ieri, papul Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Aryamehr, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Şahinşahul Iranului şi soţia sa au fost oaspeţi ai lito­ralului Mării Negre. Marţi, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Moha­mmad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de ase­menea, la Craiova vicepreşedinte­le Consiliului de Stat, Emil Bod­năraş, şi oficialităţile române ata­şate pe lingă şeful statului ira­nian , Constantin Stătescu, se­cretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Con­stantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Ar­­deshir Zahedi, ministrul afaceri­lor externe al Iranului, Solton Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane ira­niene care-l însoţesc pe Şahinşah. Drapele ale celor două ţări îm­podobeau străzile străvechii ce­tăţi a banilor, iar portretele Şahin­­şahului şi al soţiei sale erau ex­puse în vitrinele magazinelor. Şi, bineînţeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi şefi de stat. Discuţiile se centrau invariabil asupra semnificaţiei întil­­nirii dintre şeful statului român şi şeful statului iranian, asupra bu­nelor relaţii statornicite între Iran şi România. România şi Iranul au un limbaj comun în foarte impor­tante probleme ale contemporanei­tăţii, respectarea suveranităţii şi independenţei, respectul reciproc, colaborarea reciproc avantajoasa. Animate de dorinţa de a sluji cauza înţelegerii în viaţa interna­ţională, România şi Iranul acţio­nează pentru cooperarea şi priete­nia între popoarele lumii şi oferă, prin ceea ce în­treprind în planul relaţiilor bila­terale, un model de colaborare în­tre state cu orînduiri sociale dife­rite. Exprimind sentimentele de ade­vărată prietenie şi stimă ale în­tregii populaţii a acestui mare o­­raş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întim­­pinat in vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Con­siliului de Stat cu explozive ma­nifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălan, preşedinte­le Consiliului popular al judeţu­lui Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport au adresat Şahinşa­­hului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu bu­chete de flori. în uralele şi aplauzele craiove­­nilor veniţi în întîmpinare la aero­port, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. ­ Electroputere Işi relevă virtuţile Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteni­ei de astăzi, complexul de fa­brici de la intrarea în Craiova se înfăţişează ca un dinamic şi viguros centru al industriei construcţiilor de maşini. De aici îşi iau drumul pe magistralele de oţel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor ţări cunoscutele loco­motive electrice şi Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forţă de mare putere, agregate a căror autori­tate tehnică s-a impus în peste 20 de ţări ale lumii. Emblema uzi­nei „Electroputere" este, de ase­menea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare e­­lectrice şi aparataj de medie şi înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt pro­dusele electrotehnice realizate aici au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe şeful statului nostru, Nicolae Ceauşescu, pe înaltul oaspete, Şahinşahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi. Din discuţiile pe care le-am sur­prins în momentele ce au premers sosirea la uzină, in timpul vizitei, am reţinut faptul că ea este inter­pretată ca un semn al dorinţei înalţilor oaspeţi iranieni de a cu­noaşte la faţa locului realizările po­porului nostru, posibilităţile exis­tente de a lărgi pe multiple planuri colaborarea economi­că între România şi Iran. De altfel, uzina craioveană şi-a trimis primele „cărţi de vizită" în ţara prietenă, transformatoare de forţă de 150 şi 200 KV, pre­cum şi diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricaţie primele tipuri de separatoare e­­lectrice de 20 KV, care vor lua calea Iranului. Au fost şi vor fi aceste produse, pe care hărnicia şi priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinţei şi posibilităţilor reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părţi. (Continuare în pag. a 4-a)

Next