Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-14 / nr. 241
SECVENŢE din campania agricolă. RECOLTĂRILE ŞI SEMĂNATUL I N FA HOTAIRITOAIRE! In brazdă, zi şi noapte! Parcurgem zile hotărîtoare pentru soarta recoltei viitoare. Acum valoarea timpului este nemăsurat de mare. O oră sau o zi cîştigată în plus va cîntări greu în balanţa recoltei. De acest lucru sînt convinşi şi mecanizatorii care deservesc cooperativa agricolă din Coroisînmărtin. Ei au însămînţat pînă acum 110 ha cu orz şi 167 ha cu grîu. Dar, pentru a încheia campania mai au de arat 150 ha şi de însămînţat 253 ha cu grîu. Pentru a mări viteza zilnică de lucru, mecanizatorii au hotărît să înceapă lucrul în cîmp imediat ce se luminează de ziuă şi să lucreze pînă se înoptează. In plus, pentru că s-au eliberat suficiente suprafeţe plane, ei au hotărît să lucreze şi în timpul nopţii la arat. Pe şeful secţiei l-am întilnit în momentul cînd tocmai se îngrijea de organizarea muncii de noapte. Toţi tractoriştii care în timpul zilei au executat munci mai puţin obositoare (7 la număr) erau gata să continue munca la arat şi pe timpul nopţii. Dată fiind întîrzierea semănatului, asemenea măsuri ar trebui luate peste tot. La Bichiş, Săbed şi în alte cooperative agricole s-au însămînţat suprafeţe foarte mici cu griu. SAMINJA: Să ne grăbim, altfel riscăm să imbătrînim în saci ! Oameni harnici la O situaţie bună la toate lucrările întîlnim la C.A.P. din Deal. Nici aici nu plouă cu forţă de muncă, nici cu maşini mai multe. Totuşi oamenii se descurcă şi încă destul de bine. Sfecla de zahăr de pe 50 ha a fost recoltată şi în următoarele 2—3 zile va fi toată transportată în bază. Cartofii de pe 25 ha sunt recoltaţi şi transportaţi sub adăposturi, iar obligaţiile contractuale şi muncile I.M.A. sunt în mare parte predate. Faţă de 15 vagoane cît trebuie să livreze în contul contractului, s-au predat deja 12 vagoane. Pe măsura sortării se vor preda şi restul cantităţilor. Toate forţele eliberate au fost concentrate în ultimele zile la culesul porumbului. In satele Ceuaş şi Hărănglab, în brigăzile conduse de Fazakas Francisc, Fejkete Ioan, Cismaş Iosif şi Cismaş Ştefan, cooperatorii sunt zilnic cu satele la culesul porumbului. Pînă acum porumbul a fost adunat şi transportat de pe o suprafaţă de 100 ha. Eliberarea ritmică a terenurilor de produse, i-a ajutat şi pe mecanizatori să-şi desfăşoare nestingherit forţele. Ei au arat în această toamnă pentru însămînţări 492 ha, din care au pregătit prin discuire şi fertilizare 410 ha. Cu orz, culturi furajere şi grîu au fost însămînţate 405 ha. Toate acestea au fost făcute nu cu ajutoare din afară, ci cu forţele locale, cu oamenii din sat care se străduiesc să adune tot ce s-a produs pe cîmp. Mai este totuşi un secret: acţiunile de mobilizare întreprinse, munca politică de la om la om desfăşurată de comunişti, priceperea cu care sunt organizaţi şi îndrumaţi oamenii la muncă. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA & mim rose ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cînd tractoarele stau, nu avansează semănatul Tractoriştii cu maşinile lor, iată eroii acestor zile de angajare totală a forţelor pentru cîştigarea bătăliei recoltelor viitoare. Am scris şi vom mai scrie despre abnegaţia şi dăruirea cu care lucrează aceşti oameni, despre bărbăţia cu care înfruntă greutăţile unei toamne ce nu le-a ţinut partea nici o clipă. In condiţiile mecanizării tot mai complete, producţia de grîu, pîinea întregului popor, este aproape în întregime hotărîtă de munca mecanizatorilor. In această situaţie, orice neajuns organizatoric, orice defecţiune în funcţionarea maşinilor sau în conduita oamenilor devine o frînă în ritmul de muncă ce ni l-am impus. Din investigaţiile noastre pe teren, ne-am dat seama că asemenea frîne mai acţionează pe ici, pe colo. Şi nu este bine, ba este chiar condamnabil. 12 octombrie. E ora nouă trecute şi ne aflăm în curtea secţiei de mecanizare din Cucerdea. Imprăştiate ici şi colo, nu mai puţin de 7 tractoare. Aflu că 5 sînt ale I.M.A. iar două ale cooperativei. Acum cînd în cîmp sînt atîtea de făcut, cînd însămînţările ameninţă să se prelungească peste epoca optimă, 7 tractoare stau de pomană. Unele stau pentru că sunt defecte, altele stau pentru că nu au oameni. Vreau să discut cu şeful secţiei Ioan Mut. Dar nu e de găsit. Nici la grupul de tractoare de la discuit, nici la semănat şi nici la arat. Grupuri de maşini e un fel de a M. TURDEANU (Continuare in pag. a 3*a) Un ritm mai bun se impune şi în I.A.S. Dintre toate I.A.S. cel mai operativ în această toamnă la însămînţarea griului s-a lucrat la Batoş. E drept că nu au avut o suprafaţă mare de realizat, dar ţinînd seama că dispune de un sector pomicol foarte dezvoltat, unde recoltarea fructelor coincide cu însămînţările au trebuit folosite destul de raţional mijloacele mecanizate la arat şi semănat. Faţă de posibilităţi, la însămînţarea griului puţin s~a realizat mai ales la I.A.S. din Iernut, Sîncrai şi Seuca. La Seuca ritmul lent la însămînţări este explicabil prin lipsa ploilor care în septembrie şi octombrie au ocolit această zonă a judeţului nostru, în schimb nu este de loc mulţumitoare realizarea de 57 la sută de la Reghin. Aici se ştie doar că a plouat suficient, creîndu-se astfel condiţii favorabile de lucru. Ceea ce merită scos în evidenţă din activitatea I.A.S. în primul rînd este preocuparea de a folosi sămînţă numai din soiuri de înaltă productivitate, faptul că 25 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu este destinată loturilor semincere. Printre unităţile care au o pondere în cultivarea griului de sămînţă sunt cele din Seuca, Sîncrai, Zau şi Reghin. In al doilea rînd interesul specialiştilor de aici pentru folosirea în actuala campanie a maşinilor care se pretează cel mai bine pentru solurile noastre din Transilvania. In acest scop un colectiv de ingineri de la Inspectoratul I.A.S. a reuşit să înlocuiască arătura de însămînţare prin cultivaţia solului la o adîncime de 12—15 cm. Asemenea maşini se experimentează cu succes la I.A.S. Reghin. Ele se folosesc cu randament sporit la lucrările de pregătire a terenului in vederea însămînţării griului. Tot în urma studiilor făcute de acest colectiv s-au propus şi unele modifi- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3*a) Toate forţele la semănatul grîului. Aspect de pe ogoarele cooperatorilor din Aţintiş. SOSIREA PREŞEDINTELUI mmm de stat LA MONTREAL 13. — Trimisul special Liviu Rodescu, transmite, în continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidenţial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, şi de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Bucur Şchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, şi membri ai ambasadei. NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali : Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României şi steagul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi acreditaţi la O.N.U., precum şi diplomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de şeful ceremonialului, Sinon Korle, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de faţă membrii deleromâne la sesiunea ordina.N.U., Nicolae Ecobescu, a dat ministrului afacerilor ex- Maria Groza, vicepreşedint Marii Adunări Naţionale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune şi cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a şefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Apreciem că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare şi de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., domnul Nixon. În încheiere, preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit reprezentantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţilor români au oferit buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşedinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. ★ Marţi după-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut întrevederi cu preşedintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu secretarul general al O.N.U., U Thiant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. Naţiei ră Ojunct teme, tă a Intensificarea acţiunii de reducere a consumului de materii prime, materiale, combustibil, energie, adică a cheltuielilor materiale de producţie — ca element important al creşterii eficienţei activităţii economice — prezintă o semnificaţie cu totul aparte în actuala etapă de dezvoltare şi modernizare a economiei noastre naţionale. Este bine cunoscut că sporirea venitului naţional şi, pe această bază, creşterea bunăstării oamenilor muncii, se află într-o directă proporţionalitate cu preţul de cost al produselor, cu volumul cheltuielilor materiale. Cu cît aceste cheltuieli sînt mai mici, cu atît sporeşte valoarea nou creată în produsul social total, cu atît sînt mai mari posibilităţile de dezvoltare şi modernizare a economiei, de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Avînd în vedere aceste interacţiuni reciproce, pentru diminuarea cheltuielilor de fabricaţie capătă o importanţă mare crearea unei puternice opinii colective, de masă, în favoarea gospodăririi cu grija cuvenită a resurselor şi valorilor materiale puse la dispoziţia întreprinderilor. Dezvoltarea unei asemenea opinii de masă şi, în general, organizarea de acţiuni concrete pentru bararea risipei şi diminuarea cheltuielilor de producţie sînt cu atît mai necesare cu cît, în preţul de cost al produselor, cheltuielile materiale de producţie deţin o pondere covîrşitoare. In acest an, pe ansamblul economiei judeţului nostru, materiile prime, materialele, combustibilul, energia şi amortismentul mijloacelor tehnice deţin o pondere medie de 60—70 la sută, diferenţiat pe ramuri industriale. Sunt însă o serie de unităţi ca cele ale industriei locale (93%). Combinatul textil (87%), C.I.A. Tg.Mureş (89%), Combinatul chimic Tîrnăveni (85%), „Electro-Mureş" (84%), I.R.U.M. Reghin (82%), Metalotehnica (73%), Fabrica de geamuri Tîrnăveni (72%) şi altele la care, așa cum ilustrează cifrele din paranteză, ponderea cheltuielilor materiale este mult mai mare. Pentru oricine aceste cîteva cifre dovedesc că este vorba de un domeniu, mai exact de un capitol important al costurilor de fabricaţie, a cărui pondere ridicată ilustrează cu elocvenţă de ce este necesară o analiză permanentă a evoluţiei cheltuielilor materiale de producţie, de ce trebuie căutate căile cele mai adecvate pentru continua lor diminuare. Importanţa reducerii cheltuielilor materiale de producţie este bine dovedită şi de economiile ce s-ar putea obţine prin reducerea numai cu 1 la sută a acestor cheltuieli. Cîteva cifre ne arată că volumul acestor economii ar reprezenta 1,3 milioane lei la „Electro-Mureş", 2 milioane Iei la Combinatul chimic din Tîrnăveni, 2,2 milioane lei la Combinatul textil din Sighişoara, peste 1,5 milioane lei la C.E.I.L. Mureş. Mijloacele şi căile concrete de reducere a cheltuielilor materiale de producţie sunt, desigur, variate, determinate de specificul producţiei din fiecare întreprindere. In primul rînd trebuie avut în vedere importanţa primordială a valorificării superioare a resurselor materiale, prin asimilarea de produse noi, perfecţionarea proceselor tehnologice, înlăturarea rebuturilor, a deşeurilor, a produselor declasate etc. In această direcţie poate fi evidenţiată activitatea unităţilor din cadrul C.E.I.L. Mureş care, la fabricarea mobilei au reuşit să reducă consumurile specifice în prima jumătate din acest an cu 720 m cherestea de răşinoase şi cu peste 1.100 m. c. cherestea de fag. Tot la capitolul consumului de materiale Trustul judeţean de construcţii-montaj şi „Electro-Mureş'' au economisit 41 şi respectiv 29 tone de metal. Fără îndoială, in aceste cazuri cîştigul pentru întreprinderi, pentru economia naţională este evident. Din păcate, în pofida avantajelor certe ce se obţin pe calea valorificării superioare a resurselor materiale nu în toate întreprinderile se acţionează cu stăruinţă pentru a asigura permanenta reducere a cheltuielilor materiale de producţie. Combinatul chimic Tîrnăveni, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, M BÂRDĂŞANI (Continuare în pag. a 3_a) mammmm mu ii im EFICIENŢA ECONOMICĂ impune reducerea cheltuielilor materiale de producţie 0 nouă zonă de cultură a căpşunilor imprumutînd din bogata căpşuni pe o suprafaţă de experienţă a pomicultorilor 20 hectare. Stoloniî —■ mateşi legumicultorilor sătmăreni, malul săditor — au fost proţăranii cooperatori din Gercuraţi din cele mai valoroase neşti, Ogra şi Voivodeni au şi productive soiuri existente amenajat primele plantații de în ţară. Nu trebuie să mai demonstrăm că zgomotul, acest atribut nedorit al civilizaţiei contemporane, reprezintă o ameninţare continuă pentru sănătatea publică. Desigur, anumite zgomote — mai mult sau mai puţin intense — percepem în fiecare zi, în fiecare ceas; ele fac parte din viaţa noastră cotidiană, însă, în anumite condiţii, zgomotul devine un inamic de temut al sănătăţii publice provocînd, după cum se ştie, nevroze, hiperexcitabilitate, astenii, tulburări cardiace, oboseală, insomnii etc. Practic, ar fi greu să evaluăm cu exactitate periculozitatea zgomotului pentru sănătatea noastră. Ştim, de pildă, cite accidente de circulaţie s-au produs într-un an, dar putem determina doar cu mare aproximaţie cîţi oameni au fost „accidentaţi“ de zgomotele citadine care ne împresoară şi ne ameninţă din toate părţile. Desigur, sursa şi natura zgomotelor poate fi foarte diferită. Nu este un secret că unele maşini, instalaţii şi agregate din industrie şi din construcţie, circulaţia rutieră şi în general transporturile, activitatea unor depozite — atunci cînd nu s-au luat cuvenitele măsuri de protecţie — provoacă zgomote greu suportabile. Liniştea şi odihna sunt adesea tulburate de aparatele de radio şi televizoarele puse la ..maximum1', de uşile trîntite (mai ales în blocuri), de lătratul clinilor, de chefurile şi scandalurile — mai ales cele nocturne — provocate de oamenii certaţi cu normele de convieţuire statornicite în societatea noastră. Combaterea zgomotului — sarcină complexă care se pune cu acuitate îndeosebi în marile aşezări urbane — cere o strînsă conlucrare între toţi factorii investiţi cu răspunderi sociale. __Ce s-a întreprins pentru combaterea zgomotului în municipiul Tg.Mureş? Cum conlucrează în această privinţă factorii investiţi cu asemenea răspunderi sociale? — în ultimii ani s-au efectuat numeroase investigaţii avînd ca scop combaterea sau atenuarea zgomotului, ne spune dr. PAUL HORVATH, medic primar la Inspectoratul sanitar de stat al judeţului Mureş. Am cuprins în aria noastră de investigaţii diferite sectoare de muncă de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Uzina de reparaţii auto, din domeniul telecomunicaţiilor — ca să mă refer doar la cîteva exemple din oraşul Tg.-Mureş. La Combinatul de îngrăşăminte azotoase, de pildă, se fac anumite manevrări (eşapări de gaze) care produc un mare zgomot. Desigur, am putut soluţiona problema doar parţial, prin înzestrarea muncitorilor cu antifoane; sunt în studiu şi alte măsuri pentru protejarea muncitorilor faţă de efectele nocive ale zgomotului. In mai multe întreprinderi s-au executat amenajări interioare, dezafectări de instalaţii, lucrări fono-izolante sau monoabsorbante etc. Acordăm o mare atenţie măsurilor de protecţie împotriva zgomotului mai ales la noile obiective industriale şi social-culturale în curs de construcţie. Fireşte, ceea ce am făcut pînă în prezent în acest domeniu reprezintă doar un început. N-au scăpat din aria noastră de preocupări nici aşa-zisele zgomote citadine. După cum se ştie, este în curs de elaborare harta acustică a municipiului Tg.-Mureş, care va preciza intensitatea zgomotelor, distribuirea lor pe suprafaţa oraşului, principalele surse de zgomot etc. Pentru a determina zonele cele mai expuse, sursele şi intensitatea zgomotului, am efectuat măsurători (cu ajutorul unor sonometre) în 16 puncte fixe , mai ales în zona industrială, în centru şi în principalele cartiere ale oraşului. Potrivit datelor de care dispunem în prezent, obţinute în urma măsurătorilor, frecvenţa şi intensitatea zgomotului a atins cele mai înalte valori lingă Spitalul de boli contagioase şi cele mai scăzute la Clinica de obstetricăginecologie. Am constatat, de pildă, că pe lingă Spitalul de boli contagioase trec în medie 551 autovehicule pe oră, iar la Clinica de obstetrică-ginecologie — doar între 20 şi 46 maşini, în ceea ce privește intensitatea zgomotului — în primul caz s-au înregistrat 80—90 decibeli, în al doilea — doar 50—70 decibeli. ST. NECANIȚCHI (Continuare în pag. a 3-a) E TIMPUL să se ia măsuri eficiente pentru