Steaua Roşie, decembrie 1970 (Anul 21, nr. 282-308)

1970-12-01 / nr. 282

­ S IS iis Is I­s iS Is *s Is Is IV * *s IV I\ De profesie conducător auto, lport Dinescu din Sighişoara este un om foarte curios din fire. Consecinţa acestui defect — care se spune că de regulă caracterizează sexul feminin I — este prezenţa lui Dinescu în locuri unde nu prea avea ce că­uta. „S-a intimplat ceva ? Ce este aici? De ce aşteaptă atîta lu­me?“ Iată numai o parte din între­bările pe care omul le pune zilnic de zeci de ori. Compor­tarea lui, deși ciudată din acest punct de vedere, ar fi rămas desigur fără urmări deosebite dacă . .. Dacă în una din seri Dines­cu nu și-ar fi garat autovehicu­lul şi odată scăpat de volan, ar fi intrat intr-un birt. Curios din fire, nu s-a lăsat pină n-a gus­tat din toate sortimentele de băuturi. După ce şi-a satisfăcut curiozitatea a părăsit localul .Intenţiona să plece acasă căci se făcuse tîrziu. Acasă il aş­teptau soţia şi 3 copilaşi. Dacă nu ar fi suferit de boala cu­riozităţii nu s-ar fi intimplat nimic. Aşa însă­ . La un colţ de stradă, a văzut un bărbat „suspect", un vecini cunoştea o familie. Ştia că so­ţul femeii este plecat din lo­calitate. „Oare individul nu se duce la ea ? Trebuie să verific". Din cauza întunericului, cel pe care-l urmărea a dispărut din cîmpul vizual al... curio- Morală-condi-­ sului. S-a tot învîrtit omul in dreapta și nu strigă dar in zadar. Nici ţipenie de om. Curiozitatea nu-i dădea insă astimpăr. Deşi se făcuse ora la care oamenii deja dorm, Di­nescu s-a îndreptat spre locu­inţa familiei cunoscute. In casă întuneric. A bătut la uşă. Nici un răspuns. A continuat la geam. Nici un rezultat. Fierbea de curiozitate. Sîngele îi cloco­tea parcă în vine. Nu mai avea astimpăr. S-a repezit in uşă şi după citeva opintiri a reuşit s-o spargă. A pătruns în locuinţă ca un leu dezlănţuit. In casă, femeia cu cei doi copii ai săi priveau îngroziţi la musafirul nepoftit. După ce a făcut „Inspecţia" locuinţei, Dinescu s-a postat pe un scaun în mijlocul uneia din încăperi, ca la el acasă. In za­dar l-a implorat femeia să piece, să-i lase in pace căci era miez de noapte, el n-a vrut şi pace. Abia într-un tîr­ziu, vecinii, alarmaţi de strigă­tele femeii, au reuşit să-l scoa­tă din casă pe vizitatorul noc­turn. Dar cum legea apără domi­ciliul fiecărei persoane, asigu­­rind astfel posibilitatea cetăţe­nilor de a-şi organiza după cum doresc viaţa personală, faptele de încălcare a acestui drept sunt aspru sancţionate. Pentru violare de domiciliu, infracţiune comisă prin intrarea fără drept în locuinţa unei per­soane, Ioan Dinescu a fost condamnat la 8 luni închi­soare. Probabil că in viitor nu-și va mai „băga nasul" unde nu-i „fierbe oala" ... PAUL MIRCEANU jurist rvr / zisr r a' / JV/ A*r / «r / j9ir r a Conferinţa municipală Tg.-Mureş a U.T.C. a hotărît: Angrenarea activităţii organizaţiei U­. T. C. in specificul fiecărui domaniu al nuncii şi vieţii tineretului Aproximativ un sfert din popu­laţia reşedinţei judeţului Mureş se află în rîndurile organizaţiei U.T.C. Această prezenţă cuprinde semnifi­caţii multiple, care, dincolo de eva­luarea pur statistică, confirmă întă­rirea rolului pe care organizaţiile de tineret îl au în viaţa de zi cu zi, pretutindeni în Întreprinderi, insti­tuţii, şcoli. Delegaţii la conferinţă au ţinut, de aceea, să exprime în cuvîntul lor tocmai sensurile majore în care se afirmă prezenţa înfrăţită a tinerilor români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, din municipiul Tg.-Mureş. Ştefan Zălog — delegat din partea organizaţiei U.T.C. Iprofil „23 August“ — a re­liefat activitatea comisiei profesiona­le care a folosit o serie de metode eficiente, menite să contribuie la mobilizarea tinerilor din întreprin­dere pentru realizarea sarcinilor de producţie: olimpiade pe meserii, pu­nerea în discuţia adunării generale a tinerilor care au avut abateri la locul de muncă, popularizarea frun­taşilor în Întrecerea socialistă şi a evidenţiaţilor la staţia de radiofica­­re, consfătuiri cu muncitorii de înal­tă calificare, cu tineri ingineri şi tehnicieni. Pornind de la faptul că întreprinderea califică un mare nu­măr de ucenici, comisia a iniţiat ac­ţiuni în interesul pregătirii lor, pri­vind etica muncii, folosirea raţiona­lă a timpului de lucru, disciplina în producţie, legătura între teorie şi practică. Vorbitorul a criticat faptul că în această modernă întreprindere nu există bibliotecă tehnică la nive­lul cerinţelor actuale, care să con­tribuie la ridicarea cunoştinţelor tehnico-economice. Pe aceleaşi co­ordonate şi-a axat cuvîntul Teodor Marcu — delegatul organizaţiei U.T.C. de la I.U.I.U., care a precizat că olimpiadele pe meserii, atît de răspîndite, pot să-şi dovedească efi­cienţa numai dacă se orientează du­pă specificul fiecărei întreprinderi. Astfel, la I.U.T.U., ele au fost adap­tate după speficiul proceselor teh­nologice la cele trei produse de ba­ză, temele fiind stabilite în colabo­r IV IS în rare cu conducerea administrativă. Ion Băd­ulescu a expus cîteva din sarcinile organizaţiei U.T.C. de la Metalotehnica, preocupată, în pri­mul rind, de problemele calificării tinerilor, dat fiind că în prezent îşi desfăşoară pregătirea profesională încă 250 de cursanţi la calificarea de scurtă durată şi alte sute de uce­nici la locul de muncă. în acest scop comitetul U.T.C. a luat măsuri să ia fiinţă şi organizaţia U.T.C.­­şcolarizare, formindu-se grupe pe clase atît la ucenici cît şi la cursanţi. Tot din iniţiativa comitetului U.T.C., în urma unei discuţii purtate cu ucenicii s-a luat hotărîrea de a se preda în mod suplimentar la anul I anumite noţiuni teoretice de mate­matică, studiul materialelor şi de­senul tehnic , pentru a spori ast­fel accesibilitatea in tainele mese­riei. Tov. Ioan Cioloboc s-a referit la rezultatele deosebite pe care le obţine în procesul instructiv-educa­­tiv Grupul şcolar profesional şi teh­nic Metalotehnica, realizarea pînă la această dată a tutu­ror indicato­rilor de plan în atelierele din incin­ta şcolii, care sînt profilate pe pro­ducţie rentabilă, îmbinînd astfel pregătirea profesională cu eficacita­tea economică, în stilul de muncă al organizaţiilor U.T.C. din toate în­treprinderile tîrgumureşene, activi­tatea comisiilor pe domenii este sin­gura care poate să fie la curent cu problemele specifice. Acest adevăr a rezultat şi din expunerea secreta­rului U.T.C. de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Pop Dorin, şi a secretarului de la Uzina R. A. — Sarkány Csaba, unde angajamentele tinerilor sunt îndreptate spre obţine­rea unor rezultate superioare. Delegaţii din şcoli au ţinut să sub­linieze acelaşi comandament al che­mării cotidiene — Munca, în acest context eleva Doina To­­pilă — de la Liceul Unirea, a vor­bit despre activitatea cercurilor — deopotrivă stimulative pentru învă­ţătură şi orientare profesională. Din păcate, în unele şcoli acestea nu răspund scopului pe care şi l-au propus, fiind simple acte de pre­zenţă, fără un scop bine determinat. Participanţii la conferinţă au as­cultat cu deosebit interes cuvînta­­rea tovarăşului Vasile Rus — prim­­secretar al Comitetului municipal de partid. Caracterizînd perioada în ca­re conferinţa şi-a desfăşurat lucră­rile, tovarăşul Vasile Rus a spus: „Ne este plăcut să constatăm că or­ganizaţia municipală Tg.-Mureş a U.T.C., urmind neabătut indicaţiile organizaţiei de partid, a depus o susţinută activitate pentru mobiliza­rea tineretului la realizarea sarcini­lor de producţie, a desfăşurat o bo­gată activitate politico-organizatori­­că pentru educarea tineretului în spiritul pasiunii şi dragostei faţă de muncă, de învăţătură, a­ înaltelor responsabilităţi faţă de îndeplinirea hotărîrilor partidului“. Vorbitorul a remarcat influenţa sporită a organi­zaţiei U.T.C. în rîndurile tineretului, fapt care a generat succesele obţi­nute. Dar retrospectiva critică scoa­te la iveală şi neajunsuri în munca unei­ organizaţii U.T.C. care desfă­şoară deficitar activitatea educativă a tineretului prin şi pentru muncă, întreprind acţiuni cu un număr re­dus de tineri, stabilesc tematici su­perficiale în programele lor de acti­vităţi. In continuare vorbitorul şi-a exprimat convingerea că problemele ridicate în darea de seamă, ca şi dis­cuţiile ce s-au purtat vor contribui la îmbunătăţirea activităţii viitoare. Tovarăşul Eugen Trîmbiţaş — prim-secretar al Comitetului jude­ţean Mureş al U.T.C., a înmînat Co­mitetului municipal al U.T.C. Tg.­­Mureş diploma de onoare a C.C. al U.T.C. Tinerii municipiului Tg.-Mureş sînt hotărîţi să cinstească aniversa­rea semicentenarului creării Parti­dului Comunist Român, Congresul al IX-lea al U.T.C., printr-o activi­tate perseverentă de transpunere în viaţă a tuturor hotărîrilor partidului privind edificarea societăţii socialis­te multilateral dezvoltate in patria noastră. CORNEL POGACEANU » Imediat după catastrofalele inun­daţii din luna mai, una din preo­cupările principale ale Comitetu­lui orăşenesc de partid şi Comi­tetului executiv al Consiliului popular Tîrnăveni a fost refacerea locuinţelor distruse de ape. Din totalul de 2.223 de apartamente cît deţine în administrare întreprin­derea de gospodărie comunală și locativă, au fost calamitate 680 de apartamente, din care 42 com­plet distruse. Familiile sinistrate, rămase fără adăpost, au primit un sprijin efectiv din partea or­ganelor locale de partid și de stat care au asigurat în mod provizoriu cazarea acestora. In baza graficelor întocmite în vederea refacerii, s-a trecut la lu­cru. La nivelul comitetului de di­recţie al I.G.C.L., săptămînal s-a analizat stadiul lucrărilor și s-au luat în continuare măsuri de ter­minare a lucrărilor. NUMEROASE APARTAMENTE RE­DATE FONDULUI LOCATIV Cu sprijinul acordat de stat pentru asigurarea intr-un timp cît mai scurt a condiţiilor de locuit cetăţenilor sinistraţi şi datorită e­­forturilor depuse de Consiliul popu­lar şi I.G.C.L. s-a reuşit ca pină la sfirşitul primei decade a lunii noiembrie să fie refăcute complet 553 de apartamente iar la 85 să se lucreze intens pentru a fi re­date fondului locativ familiilor si­nistrate. Lucrările de refacere a locuin­ţelor din cartierul Fabricii de gea­muri au fost terminate la data de 25 noiembrie. Echipele de lucră­tori cu trecut apoi să refacă apar­tamentele deteriorate de inundata din cartierul Combinatului chimic, care nu vor fi terminate decit l° sfirşitul celei de a doua decade a lunii decembrie. Deşi stadiul lucrărilor la majori­tatea locuinţelor este foarte avan­sat, I.G.C.L. nu s-a putut încadra în termenul de 30 noiembrie, dată cind cele 638 de apartamente tre­buiau să fie refăcute. Depăşirea termenului de execuţie a lucrări­lor este pusă de I.G.C.L. pe seama lipsei de forţă de muncă şi a pri­mirii cu întîrziere a materialului lemnos. Cu o mai bună organizare a muncii, repartizarea judicioasă a lucrătorilor, operaţiile de refacere puteau fi devansate. întreprinde­rea de gospodărie comunală şi lo­cativă are datoria să depună e­­forturi susţinute pentru ca şi lo­cuinţele din cartierul Combinatu­lui chimic să fie terminate cît mai repede. Timpul nu mai permite nici o amînare. Termenul de 30 noiem­brie trebuia respectat cu stricteţe, cum de altfel trebuie respectat şi termenul de dare în folosinţă a celor 220 de apartamente noi ce se află în construcţie şi care vor fi repartizate sinistraţilor. IN LOCUL CASELOR DISTRUSE S-AU RIDICAT ALTELE, MAI FRUMOASE Şi in oraşul Reghin, refacerea locuinţelor afectate de inundaţii se desfăşoară in ritm susţinut, in locul caselor distruse s-au ridi­cat altele, mai frumoase, mai mo­derne şi mai încăpătoare. Noile construcţii au baze solide şi sunt mult mai trainice decit cele de­vastate de ape. In ele se mate­rializează munca neostoită a oa­menilor loviţi de calamitate, con­jugată cu solidaritatea profund umanistă a celor care au ştiut să se alăture eforturilor tovarăşilor lor aflaţi la nevoie, ca şi sprijinul substanţial primit din partea sta­tului nostru. Interesîndu-ne la Consiliul popu­lar al oraşului asupra stadiului re­construcţiei, tov. Ludovic Balázs, vicepreşedinte al Consiliului popu­lar orăşenesc ne-a informat că din cele 249 apartamente afectate 70 au fost demolate din cauza a­­variilor grave suferite iar la 179 s-au executat reparaţiile la nivel de confort minim. La un număr de 9 locuinţe, din cauza uscării mai lente lucrările au înaintat mai greu, dar există posibilitatea ca până în a doua decadă a lunii de­cembrie reparaţiile să fie terminate. SE IMPUNE ACCELERAREA RIT­MULUI DE EXECUŢIE Graficul iniţial de reparaţii a suferit pe parcurs modificări, da­torită apariţiei ulterioare a unor noi defecţiuni la clădirile inundate (tasări de ziduri, crăpături etc.); totuşi termenul de 15 decembrie prevăzut pentru executarea aces­tor lucrări va putea fi respectat. Calitatea reparaţiilor efectuate de echipele I.G.C.L. este în general corespunzătoare. La sfirşitul lunii decembrie ur­mează să se dea în folosinţă şi 60 de noi apartamente. Cu mai multă preocupare din partea Trustului de construcţii, ele puteau fi gata de acum. Se impune deci accele­rarea ritmului de execuţie, dar în nici un caz în detrimentul calităţii. Cu prilejul discuţiei purtate cu tovarăşul vicepreşedinte L. Balázs, am aflat şi cîteva aspecte deose­bite, care se cer consemnate. In­tre altele, mai multe familii ale căror case au fost dărimate de inundaţie, au refuzat proiectele tip puse la dispoziţia lor în mod gra­tuit pentru a-şi putea ridica noi locuinţe. Aceasta pe motivul că şi-au dorit case mai impunătoare. Acest deziderat în mare parte s-a şi realizat. Din cele 35 de familii care au fost nevoite să-şi recons­truiască casele, la începutul lunii noiembrie, 27 efectuau ultimele finisări la noile clădiri ridicate conform gustului lor sau chiar se şi mutaseră în ele. Totuşi, cîteva familii îşi vor putea ocupa noile locuinţe abia la primăvară, toc­mai pentru că realizează construc­ţii mai pretenţioase. Pînă atunci, Consiliul popular a avut grijă să le asigure adăposturi temporare. Mai multe familii, ale căror case au suferit doar deteriorări, au fost sprijinite în sensul de a-şi putea construi altele în loc. Li s-au pus la dispoziţie terenuri şi au primit şi alte ajutoare. Au fost asigurate locuinţe pentru sinistraţi şi în blocuri. Astfel, 60 de familii dintre cele ale căror lo­cuinţe au devenit nefolosibile au primit repartiţii pentru apartamen­te în bloc iar, 10 familii în alte imobile corespunzătoare. Se cuvine in încheiere, o conclu­zie: atît la Tîrnăveni, cît şi la Re­ghin, organele locale de partid şi de stat, întreprinderile în sarcina cărora cade acest aspect al refa­cerii după calamitate au depus şi depun în continuare eforturi demne de remarcat pentru ca tu­turor cetăţenilor ale căror locuinţe au suferit avarii, să le fie asigu­rate condiţii corespunzătoare de locuit pentru iarnă. T. TANASESCU I. GIDOFALVI La Tîrnăveni şi Reghin Se depun eforturi susţinute pentru refacerea locuinţelor calamitate — ——— S­I» »1: ■ I O UNITATE AGRICOLA MODERNA: COMPLEXUL ZOOTEHNIC DIN GORNESTI In întreprinderile municipiului Sighişoara (Urmare din pag. 1) sigurat în condiţiuni mai bune ba­za materială a producţiei viitoare prin contractele încheiate conform Legii nr. 71/1970, şi in felul acesta capacităţile de producţie sunt a­­coperite aproape în întregime cu comenzi sau contracte. Cu toate acestea, la unele între­prinderi nu sunt stabilite de către organele tutelare sortimentele ce trebuie fabricate în anul 1971 pentru export. Aşa este cazul Com­binatului textil şi Combinatului de sticlă şi faianţă unde, din această cauză nu s-au putut definitiva, pînă acum, operaţiile de încheiere a con­tractelor privind aprovizionarea cu materiile prime şi materialele nece­sare şi, în consecinţă, nici acope­rirea integrală a capacităţilor de producţie. Or, în condiţiile noii legi a contractelor, această situa­ţie trebuie complet înlăturată in­­trucît influenţează negativ proce­sul de producţie şi realizarea sar­cinilor etapei viitoare. Rămîne ca întreprinderile în cauză să ia legă­tură cu organele tutelare şi să re­zolve cît mai urgent această pro­blemă. Eliminînd cele citeva neajunsuri care mai există în pregătirea pro­ducţiei anului viitor, colectivele de muncă din întreprinderile sighişo­­rene, sub conducerea şi îndruma­rea permanentă a Comitetului mu­nicipal de partid, a comitetelor de partid şi a organizaţiilor de bază din întreprinderi, sunt decise să muncească cu tot elanul lor pen­tru realizarea în condiţiuni bune a sarcinilor pentru înfăptuirea cu succes a directivelor elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R., de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. A APĂRUT Un colectiv valoros, aşteptat cu interes la Tirgu-Mureş îtariut popular din Mija Răspunde la întrebările redacţiei: ZENO FODOR, secretarul literarul Teatrului de stat din Tg.-Mureş grafi, ba chiar şi la actori. Mai pre­conizăm şi deschiderea unor expo­ziţii­­ de pictură, grafică, sceno­grafie, afişe, fotografii etc. — în ho­lurile teatrelor noastre, precum şi alte acţiuni cu care, pe parcurs, co­laborarea dintre cele două teatre se va îmbogăţi fără îndoială. — Ce v-a determinat să stabiliţi această colaborare tocmai cu Tea­trul popular din Subotiţa? — Faptul că este un teatru foar­te asemănător cu al nostru. Are — ca şi Teatrul din Tg.-Mureş — 25 de ani de existenţă (sărbătoriţi recent) şi activează într-un oraş de aceeaşi mărime cu Tg.-Mureşul; are — ca şi teatrul nostru — două secţii: sîrbo­­croată şi maghiară, pentru că popu­laţia oraşului este — ca şi cea a Tg.-Mureşului — mixtă. Teatrul din Subotiţa munceşte, deci, în condiţii similare cu ale noastre şi prezintă anual cam acelaşi număr de pre­miere şi de spectacole ca şi noi. Apoi, din discuţiile purtate pînă acum cu colegii iugoslavi a reie­şit că şi problemele artistice, şi cele de organizare a activităţii sunt în mare măsură aceleaşi, că putem face deci un util schimb de experienţă, că putem învăţa foarte mult unii de la alţii, că o colaborare intre teatrele noastre va fi neîndo­ielnic reciproc avantajoasă. La toate acestea aş adăuga un lu­cru care este poate cel mai impor­tant: folosul pe care-l vor avea din această colaborare spectatorii din Tg.-Mureş şi, sper, tn aceeaşi măsu­ră şi cei din Subotiţa. — In încheiere, reamintiţi citira­toreşte ziua naţională, şi că^vom p.u- j-jlor ziarului ce spectacol vor pre­tea începe colaborarea noastră prin a-i felicita pe prietenii noştri cu pri­lejul acestui înălţător moment din viaţa lor, urîndu-le noi şi noi suc­cese în construirea socialismului. — Colaborarea dintre cele două teatre se va rezuma la acest schimb regulat de spectacole, sau va cuprin­de şi alte aspecte? — S-a perfectat deja şi o colabo­rare în domeniul regiei. încă în cursul acestei stagiuni, Radoslav Lazici şi Virág Mihály, directori de scenă la Teatrul din Subotiţa, vor monta cite un spectacol la teatrul nostru, iar regizorii noştri Gh. Harag şi Eugen Mercus vor pune în scenă cite o piesă românească la colegii iugo­slavi. In viitor, această colaborare se va extinde şi la pictorii sceno­zenta la Tg.-Mureş oaspeţii iugo­slavi. — Este vorba de comedia Răpo­satul, a celui mai mare dramaturg clasic sîrb, Branislav Nusici. Profit de posibilitatea pe care mi-o oferiţi şi invit cu căldură pe iubitorii artei teatrale să vizioneze acest spectacol, să profite de ocazia foarte rară de a-l savura pe Nuşici în original, in­terpretat chiar de actori sîrbi. Va fi o plăcere similară cu cea pe care o simt străinii, cind îl văd pe Cara­­giale interpretat de români. Şi-apoi, faptul că Teatrului din Subotiţa î s-a conferit titlul de „Teatru popu­lar“ sinonim cu ceea ce la noi în­seamnă „Teatru Naţional“, consti­tuie o garanţie că spectacolul va fi de o elevată ţinută artistică. — Afişele anunţă pentru ziua de joi, 3 decembrie, un spectacol al unui colectiv teatral din R.S.F. Iugo­slavia ... — Este vorba de prima manifes­tare din cadrul unei colaborări de mai mare amploare, stabilită între Teatrul de stat din Tg.-Mureş şi Teatrul popular din Subotiţa. Deo­camdată, între 28 noiembrie şi 7 decembrie, secţia sîrbo-croata a acestui teatru efectuează un turneu în ţara noastră, prezentînd specta­cole la Timişoara, Cenei, Sînmarti­­nul Sirbesc, Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe şi Bucureşti. Vor urma, în ianuarie­­februarie anul viitor, turneul în Iugoslavia al secţiei române a tea­trului nostru, apoi, în aprilie şi, res­pectiv, mai, turneul în România al secţiei maghiare a Teatrului din Su­botiţa şi cel în Iugoslavia al secţiei similare de la Teatrul din Tg.-Mureş. Consider că acest schimb de spec­tacole, pe care conducerile celor două teatre intenţionează să-l per­manentizeze, va contribui nu numai la o substanţială iniţiere în drama­turgia şi mişcarea teatrală din ţara vecină, dar şi la popularizarea pro­priei noastre dramaturgii, a propriei noastre concepţii de teatru, la o mai bună cunoaştere reciprocă, la stabi­lirea unor relaţii de tot mai strînsă prietenie şi colaborare, toate aces­tea înscriindu-se pe linia ascenden­tă a dezvoltării relaţiilor multilate­rale dintre ţările şi popoarele noas­tre. Mi se pare de bun augur fap­tul că primul turneu al colegilor sîrbi are loc tocmai acum. In zilele In care R.S.F. Iugoslavia își săriă­ Prin reorganizarea I.M.A. & (Urmare din pag. 1) rămînind mult în urmă cu execu­tarea lucrărilor atît în campania de vară cît și în cea de toamnă. Consider că prin măsurile pre­conizate, de a se crea în zona noastră întreprinderi care să de­servească 5.000—10.000 ha se cre­ează cadrul necesar ca toate I.M.A. să aibă o dotare mai echi­librată și să deservească un nu­măr mult mai redus de cooperati­ve agricole la un nivel calitativ superior. întreprinderile care au un număr de 80—130 de tractoare și deservesc un număr restrîns de cooperative, reușesc să conducă și sa îndrume mai concret activitatea secţiilor de mecanizare, să cunoas­că mai bine cerinţele şi obiecti­vele cooperativelor de producţie, putind stabili cele mai corespun­zătoare măsuri de extindere şi di­versificare a lucrărilor mecanizate. In lumina măsurilor preconizate in expunere sub îndrumarea di­rectă a Comitetului judeţean de partid, in judeţul nostru s-a făcut un studiu in vederea reorganizării LM­A. in funcţie de condiţiile e­­xistente. Astfel, numărul întreprin­derilor pentru mecanizarea agri­culturii va creşte de aproape două ori şi jumătate, revenind în medie la o I.M.A. 9 cooperative, cu cca. 9.500 ha. întreprinderile noi vor lua fiinţă prin dezarondarea celor existente, cu menţinerea actuale­lor secţii de mecanizare care îşi vor extinde aria preocupărilor de­venind adevărate sectoare meca­nice ale cooperativelor. Amplasarea întreprinderilor se va face avind în vedere baza ma­terială de care dispunem în pre­zent la unele secţii de mecanizare şi posibilităţile de extindere a construcţiilor la strictul necesar cu investiţiile ce se vor aloca în acest sens. Organizînd întreprinderile pe aceste principii, activitatea a­­cestora va fi direct legată de pro­­ducţia din cooperativele deservite, putind influenţa substanţial pro­ducţiile prin lucrări de calitate şi executate la timp. Deoarece in viitor se preconi­zează ca atît veniturile I.M.A. cît şi remunerarea lucrătorilor din aceste unităţi să fie direct legate de pro­ducţiile obţinute, se impune creş­terea gradului de răspundere fa­ţă de fiecare lucrare executată şi o preocupare deosebită pentru fi­nalizarea tuturor muncilor prestate în producţii sporite la toate cul­turile şi speciile de animale. Ca o măsură deosebită consi­der că este şi organizarea consi­liilor intercooperatiste, care vor avea un rol deosebit în folosirea mijloacelor de producţie a mai multor cooperative, in funcţie de zonarea culturilor şi specializarea producţiei în cooperative, obiecti­ve ce se vor stabili de aceste con­silii, întreprinderile pentru meca­nizare vor putea organiza în ca­drul secţiilor de mecanizare for­maţii de lucru permanente, spe­cializate, dotate cu utilajele nece­sare în vederea executării tuturor lucrărilor conform noilor tehnologii recomandate la culturile respec­tive. Formaţiile de lucru se vor consti­tui în primul rind in cooperativele unde sunt organizate ferme specia­lizate pentru cultura legumelor, sfeclei de zahăr, ferme pentru pro­ducerea furajelor. Aplicarea măsurilor de reorga­nizare a întreprinderilor de meca­nizare a agriculturii va constitui un factor mobilizator pentru toţi lu­crătorii din aceste unităţi în exe­cutarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor agricole, extin­derea şi diversificarea lor şi reali­zarea unor producţii sporite în toate cooperativele agricole.

Next