Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-03 / nr. 1

FINAL DE lată-ne iarăşi intr-un nou an cu tot ceea ce are acesta pe planul speranţelor, al năzuinţelor colective şi personale. O dată cu terminarea lui 1970 şi intrarea în 1971, însă, nu realizăm o simplă schimbare calendaristică în „lunga timpului bătaie", nu încheiem pur şi simplu un an intrind într-unul nou, ci încheiam totodată şi o pe­rioadă importantă, cincinalul 1966 —1970 şi păşim la realizarea sar­cinilor unui nou cincinal, 1971 — 1975, ambele reprezentînd etape de mare însemnătate în procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul românesc. Cu acest prilej facem bilanţul realizărilor obţinute de poporul nostru sub conducerea fermă şi clarvăzătoare a partidului, nn dez­voltarea economiei, culturii, a în­tregii societăţi româneşti. Faptul, semnificativ în sine, constituie un puternic impuls, un stimulent mo­ral la începutul unei noi etape în care păşim, pentru noi eforturi în procesul complex pe care-l repre­zintă înaintarea ţării pe drumul progresului şi civilizaţiei socialis­te. In acest angrenaj complex al economiei naţionale, judeţul Mu­reş reprezintă o importantă veri­gă, datorită atît ponderii indus­triei cit şi diversificării ramurilor sale. Aşa cum se ştie din presă, prin munca neobosită a colective­lor din întreprinderi prevederile cincinalului 1966—1970 au fost realizate cu mult înainte de ter­men. Desigur, calamităţile naturale din primăvara anului trecut au provocat mari pierderi în bunuri materiale şi din cauza stagnărilor, numai pierderile de producţie s-au cifrat la aproape 400 milioane lei. În această situaţie oamenii muncii din judeţ au fost nevoiţi ca pe lingă realizarea sarcinilor de plan anua­le să-şi intensifice eforturile pen­tru recuperarea pierderilor suferi­te. Trebuie să arătăm aici că a­­ceastă acţiune, desfăşurată sub îndrumarea nemijlocită a comite­tului judeţean de partid, a fost în­cununată de succes, multe colec­tive, printre care cele de la Com­binatul de îngrăşăminte azotoase. Fabrica de geamuri Tîrnăveni, Fa­brica de pielărie şi mănuşi, Meta­­lotehnica, Fabrica de confecţii din Tirgu-Mureş şi altele şi-au supli­mentat angajamentele, realizînd peste plan un important volum de producţie. Dacă sarcinile mari ale cincina­lului 1966—1970, stabilite de Con­gresul al IX-lea al partidului au fost realizate şi depăşite în indus­tria judeţului — peste prevederile celor cinci ani realizindu-se o pro­ducţie industrială globală de circa 2 miliarde lei — aceasta îşi găseş­te o explicaţie in investiţiile mari şi importante ce s-au făcut. Nu exis­tă nici o unitate economică din ju­deţ care să nu fi trecut printr-o anume dezvoltare a capacităţilor sale de producţie. Şi paralel cu a­­ceasta au fost realizate şi date în exploatare alte obiective noi, din­tre care reamintim: fabricile de plăci aglomerate şi instrumente muzicale din Reghin, Întreprinderea , Nicovala" din Sighişoara, Fabrica de produse lactate din Luduş, Fa­brica de maşini electromecanice de calcul, Fabrica de pielărie şi mă­nuşi din Tg.-Mureş şi altele. Un salt calitativ important s-a făcut în dotarea industriei judeţu­lui cu maşini şi utilaje de un înalt randament, condiţie tehnică care, conjugată cu permanenta preocu­pare pentru perfecţionarea cali­ficării profesionale a facilitat im­portante sporuri în producţie, creş­terea productivităţii muncii şi a calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie. Pe lingă ramurile industriale tradiţionale ale judeţului, in cin­cinalul trecut s-au dezvoltat intr-un ritm accelerat alte ramuri ale in­dustriei uşoare (mai ales de con­strucţii de maşini pentru industria textilă­, alimentară, a lemnului. Aceste unităţi deţin o pondere im­portantă in volumul producţiei in­dustriale realizate pe judeţ. Para­lel a sporit, corespunzător dezvol­tării şi dotării tehnice, numărul salariaţilor din întreprinderi, mai ales al muncitorilor calificaţi, încheind bilanţul unei etape cincinale, bazîndu-ne pe ceea ce am realizat şi fundamentat, avem convingerea fermă că am cîştigat un plus de experienţă, că cincina­lul care ne aşteaptă, deşi cu sar­cini mari, importante, il vom în­deplini întocmai. Prevederile sale au fost judicios şi realist stabilite de partid, în raport cu posibilită­ţile, potenţialul şi rezervele exis­tente în economie, în fiecare între­prindere. In cincinalul ce a debutat în urmă cu 2 zile producţia glo­bală industrială (fără unităţi­le Ministerului Energiei Electri­ce, cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, morilor prestatoare) va spori pe ansamblul judeţului cu 67 la sută- Creşteri importante sunt prevăzute în toate întreprinde­rile, dar mai ales la Electromu­­reş. Combinatul de îngrăşăminte azotoase (se va tripla producţia) Combinatul chimic şi Fabrica de geamuri din Tirnăveni, Combinatul textil din Sighişoara, I.U.I.U., Fa­brica de pielărie şi mănuşi, Me­­talotehnica şi „Nicovala" (la ambe­le se va dubla producţia). în uni­tăţi naturale, cele mai mari sporuri de producţie se vor obţine în cin­cinalul 1971—1975 la îngrăşămin­te azotoase, maşini electromecani­ce de calcul, geam-tras, plăci aglo­merate din lemn, mobilă, ţesături din bumbac, lină, mătase, confecţii, carne, zahăr, conserve. în aceeaşi perioadă numărul salariaţilor din industria judeţului va creşte cu peste 4.600 de persoane. Avîndu-se în vedere atît inves­tiţiile pentru noi obiective şi dez­voltarea celor existente, capacită­ţile de producţie date în folosinţă în 1970, precum şi rezervele exis­tente încă în întreprinderi — şi a căror valorificare se impune ca o cerinţă primordială — se prevede ca productivitatea muncii să creas­că cu 48,5 la sută faţă de anul precedent Legăturile­­industriei judeţului nostru cu piaţa externă vor cu­noaşte o largă dezvoltare şi diversificare. Se prevede ca în 1975 la export să se livreze cu 89 la sută mai multe mărfuri şi produse decit în 1970. In a­­cest important domeniu al acti­vităţii întreprinderilor sarcini mari revin tuturor unităţilor, dar mai ales colectivelor de la Fabrica de geamuri. Combinatul chimic Tîr­năveni, Combinatul de îngrăşămin­te azotoase, Electromureş, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Combinatul de sticlă şi faianţă, Combinatul textil, Combinatul industriei alimen­tare. Sarcinile tot mai mari pe care partidul şi statul le încredinţează oamenilor muncii, întregului popor, şi pentru realizarea cărora sunt sprijiniţi printr-o dotare tehnică modernă, au una şi aceeaşi fina­litate: întărirea puterii economice a patriei şi, implicit, îmbunătăţi­rea traiului poporului muncitor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „sensul fundamental şi constant al politicii statului nos­tru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creş­terea bunăstării materiale şi spi­rituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi". O dată cu noul cincinal Inaugu­răm şi un an al răspunderilor. Răspunderea pentru înalta ca­litate şi eficienţă a muncii, în toa­te compartimentele vieţii noastre economice şi sociale. Aceasta este ideea călăuzitoare subliniată cu majuscule în cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului nostru la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1970; este, dacă vreţi, imperativul etapei pe care o parcurgem şi o dorim sincer cu toţii să se desfăşoare în ritmurile cele mai înalte. Răspunderea este sinonimă cu conştiinţa datoriei împlinite. Con­ştiinţa că am depus toată stăru­inţa — şi am izbutit — să ob­ţinem rezultate mai bune decât în etapele precedente. Există şi o scară a răspunderilor privită prin prisma ierarhiei industriale, deose­birea constînd doar din implicaţii­le diferenţiate ce le comportă o treaptă sau alta a funcţiilor. Este ceea ce denumim în mod curent gradul răspunderii. Să nu uităm că cu cit urcăm pe scara ierarhiei teh­­nico-administrative, creşte răspun­derea. Să dovedim deci prin fapte şi în orice împrejurare că merităm înalta răspundere cu care ne-a in­vestit societatea. Pentru aceasta se cere muncă conştiincioasă şi încă ceva: com­petenţă, pricepere. Ne gindim cu deosebire la ceea ce a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară, să învăţăm asi­duu pentru a ne însuşi temeinic procesele mereu mai complicate ale industriei, conducerea econo­miei moderne. Chiar din prima săptămînă a noului an să ne apucăm cu temei de studiul orga­nizat colectiv şi individual. Nu cre­dem că mai e cineva care trebuie convins de necesitatea ridicării pregătirii sale, care pretinde că nu mai are nimic de adăugat la cu­noştinţele acumulate. Toţi, dar ab­­solut toţi avem nevoie de învăţă­tură în această eră ameţitoare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Şi, am putea spune că ridicarea perma­nentă şi perfecţionarea pregătirii noastre intră tot in sfera răspun­derii. Păşind în noul an vrem să se adeverească înţeleaptă zicală populară: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă". Să facem ca reali­zările primei săptămînî, primei de­cade, primei luni să urce cel pu­ţin la nivelul planificat. MIHAI BARDAŞANU şi început CINCINAL * Tîrnăveni Bucureşi Locuitorii oraşului Tîrnăveni şi-au petrecut Revelionul la cantina Com­binatului chimic, in localurile res­taurantului „Tirnava", braseriei „Carpaţi", cabanei „Stejarul" şi In alte locuri. Atunci cind minutarele ceasornicului s-au suprapus Indi­­cînd miezul nopţii, pe balcoanele caselor, la geamuri populaţia o­­raşului saluta cu bucurie sosirea noului an pe care-l dorim mai prosper spre realizarea tuturor pla­nurilor şi gindurilor noastre. Cu gînduri măreţe şi cutezătoa­re, intr-un cadru sărbătoresc deo­sebit, aproape 200 de tineri din oraşul Tirnăveni şi-au dat intilnire in noaptea de Anul Nou la „Reve­lionul tineretului“ de la restauran­tul „Tirnava", organizat de Comi­tetul orăşenesc U.T.C. Ing. Irimie Iosif, directorul Fabri­cii de geamuri: Am început anul­ 1971 cu gîndul să realizăm depăşiri din prima lună la toţi indicatorii de plan. Doresc ca anul 1971 să fie mai puţin dur cu noi în Între­gul lui climat şi să ne susţină in realizarea măreţelor sarcini pe care le avem, să ridicăm calitatea întregii activităţi pe nivele supe­rioare, mă refer în primul rind la calitatea geamului tras unde sar­cinile de export sunt mari şi la e­­ficienţa economică. Doresc ca ac­tivitatea curentă să mă solicite mai puţin pentru a mă putea ocupa mai mult şi de problemele de pers­pectivă, încep noul an cu dorinţa de a studia mai mult, incit să fiu cit mai util celor din jur. Mă fo­losesc de acest bun prilej de a transmite multe felicitări întregului colectiv al fabrici noastre şi urări spre noi succese­ în anul în care am păşit. Socaciu Eugeni şef de echipă la cuptorul IV carbid: Aş vrea ca în acest an să obţinem realizări şi mai bune, iar echipa pe care o conduc să se situeze in fruntea întrecerii socialiste din­ patriei carbid de calitate superioară. Do­resc multă sănătate familiei, celor doi copii şi soţiei, lui Eugenia, fetiţa mea, care a încheiat primul trimestru cu rezultate foarte bune la învăţătură (numai un 9, restul 10), să obţină şi in trimestrele ur­mătoare rezultate tot atît de bune. Utecistul Dob­oş Ioan de la Com­binatul chimic: Doresc ca noul an în care am păşit să fie marcat de realizarea integrală a sarcinilor profesionale. Sunt do forrt ca îm­preună cu colectivul din care fac parte să dăm patriei produse de calitate superioară. Sunt căsătorit şi nu peste multă vreme vom avea un copil. Doresc intregii familii multă sănătate şi depline satisfac­ţii in viaţă. Gherman Vasile, directorul Li­ceului nr. 2: In acest an, care va fi marcat de un eveniment deo­sebit pentru noi toţi , sărbători­rea semicentenarului partidului — un accent deosebit voi pune pe munca instructiv-educativă privind activizarea gindirii elevilor, să îm­bunătăţim activitatea la laboratorul de instruire programată. Mi-am propus să studiez problema for­mării noţiunilor de economie şi fi­lozofie la elevii de liceu şi apro­fundarea sensului acestor noţiuni în toate împrejurările vieţii. Medicul Pető Attila, Spitalul uni­ficat: Am început anul 1971 cu sa­tisfacţia datoriei împlinite, cu gin­­duri optimiste pentru viitor. Doresc ca anul 1971 în care am păşit să r­e aducă la toţi numai bucurii şi satisfacţii atit în activitatea profe­sională cit şi in viaţa personală. IONIŢA POPA şi festicifi în noul an ! Noi tractoare pentru pantă In cursul acestei luni, între­prinderile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru au fost dotate cu alte 150 trac­toare şi pluguri reversibile. Ul­timul lot de 75 de tractoare a sosit zilele acestea pe adresa I.M.A. Luduş care deserveşte co­operative agricole cum sunt: Bi­­chiş, Deag, Sălcud, Chimitelnic şi altele, cu suprafeţe întinse, situate în pantă. Avantajul aces­tor tipuri de tractoare este că ele pot lucra pe curbe de nivel cu pante pină la 27°. ANUL NOU le familiile cooperatorilor (Urmare din pag. 1) s-au veselit pînă dimineaţa. Preşedintele Liviu Corla a toas­tat pentru rezultate mai bune, mai ales la ferma avicolă, ce nu­mără peste 11.000 de păsări. La fel şi la Sînpetru. Ing. Nicolae Lepădat a ridicat paharul pentru fericire şi reeditarea producţiei de 45.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, rezultat ce s-a obţinut de ţăranii cooperatori în anii de belşug. Sau la C.A.P. Acăţari, ing. Nemeş Arpad, şeful fermei zootehnice doreşte punerea în funcţiune in cel mai scurt timp a fermelor intercooperatiste pen­tru cele 1.000 vaci cu lapte şi ti­neret de reproducţie. In marile complexe zootehnice ale I.A.S. Gorneşti său Iernut, la Avicola din Tg.-Mureş, oamenii au fost la posturi. Anton Petru şi Moldovan Alexandru au suprave­gheat procesul de producţie în noaptea de revelion la I.A.S. Avicola, în prima zi a Anului Nou, surorile Maria şi Viorica Turcu au fost toată ziua la da­torie, supraveghind cei peste 100.000 pui pentru reproducţie, în prima zi a noului an la fer­mele combinatului s-au obţinut peste 115.000 ouă. La Nazna, Bîciu, ca şi în ori­care sat din judeţul nostru, oa­menii au ascultat la ferestre, la casele lor, tradiţionalul plugu­­şor. Aho, aho copii şi fraţi / Lîn­­gă noi v-alăturaţi / Şi cuvîntu-mi ascultaţi / ... In cele mai variate versiuni ale tradiţionalului plu­­guşor, ei au urat tuturor fericire, sănătate, belşug în noul an. La ora 0, cînd acele ceasorni­cului au marcat sfîrşitul unui an şi începutul altuia, prin interme­diul undelor sau imaginilor de pe micul ecran, lucrătorii ogoarelor au primit cu bucurie urarea transmisă de secretarul general al partidului nostru, poporului, naţiunii române, alăturîndu-i-se din inimă, toastînd şi ei pentru ca noul an să aducă peste tot pe ogoare recolte mari, belşug şi fe­ricire. Munca cultural-artistică sub semnul marilor sarcini din ’71 în atmosfera de optimism şi în­credere, caracteristică etapei ac­tuale de dezvoltare a orînduirii noastre socialiste, mai pregnan­tă ca oricînd, activităţii cultural­­artistice de masă i se oferă un larg cîmp de acţiune şi desfăşu­rare. Sub semnul marii sărbători a partidului şi poporului — 50 de ani de glorioasă istorie a luptei comuniste pentru împlinirea idealurilor de libertate şi fericire, anul 1971 va însemna şi pentru activitatea spirituală din judeţul nostru urcarea pe noi trepte ale consacrării şi calităţii. Viguroa­sele noastre tradiţii şi datini, bo­gata zestre a moştenirii culturale de pe aceste plaiuri vor avea noi prilejuri de afirmare. Organizate în cinstea aniversă­rii semicentenarului Partidului Comunist Român, marile con­cursuri şi festivaluri artistice vor antrena şi in judeţul nostru mii de artişti amatori. Astfel, for­maţiile muzicale şi coregrafice se află angajate in desfăşurarea ce­lui de-al X-lea concurs republi­can, în cadrul căruia vor trebui să confirme frumoasele realizări de pînă acum. Echipele de teatru, recitatorii, grupurile de montaje literare participă la al VI-lea Concurs şi festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Creatorii de comori artistice, cu acul sau dalta, pensula sau andreaua, se vor înfăţişa publi­cului cu noi şi minunate „produc­ţii" ale geniului artistic popular, în cadrul ediţiei din acest an a bienalei de artă plastică şi artă populară a amatorilor. Păpuşarii amatori îşi vor etala măiestria cu ocazia festivalului „Vasilache", iar brigăzile artistice de agitaţie îşi regăsesc vivacitatea în cadrul primului lor concurs profilat. Această efervescenţă spirituală îşi are sorgintea nu in ideea de concurs, de competiţie, ci în pro­funzimea sentimentelor de dra­goste faţă de patrie şi partid ce animă întreaga muncă creatoare IULIU MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă a oamenilor din judeţ, indiferent de naţionalitate, încununare a acestor ample manifestări, între 1 şi 8 mai 1971 se va organiza la Tirgu-Mureş şi în principalele localităţi ale ju­deţului o săptămînă cultural-ar­­tistică intitulată sugestiv „Oma­giu partidului“. Serbări cîmpeneşti, manifestări de amploare ale cîntecului, jocu­lui şi portului popular vor avea loc în tot cursul anului, cu prilejul unor tradiţionale obice­iuri: „Tîrgul fetelor“ de la Gur­­ghiu, „Tîrgul cireşelor“ de la Brîncoveneşti, „Sărbătoarea por­tului popular“ la Ruşii-Munţi. Instituţiile artistice de specta­cole vor avea şi ele ocazia unei şi mai plenare afirmări pe scara valorilor spirituale naţionale. Săr­­bâtorindu-şi in acest an 25 de ani de existenţă, Teatrul de stat va fi prezent, cu ambele secţii, şi în „Decada dramaturgiei româ­neşti“, organizată în cinstea ani­versării de la 8 mai. Filarmonica de stat va fi „centrul de greuta­te“ al primului festival muzical ce se va organiza, începînd din acest an, la Tirgu-Mureş, sub ti­tlul provizoriu de „Săptămînă muzicală mureşeană“. Scriitorii, compozitorii şi artiş­tii plastici din judeţul nostru vor fi prezenţi în mijlocul maselor de „consumatori de artă“ nu numai cu operele lor, oglindind profun­dele transformări din viaţa şi conştiinţa maselor, ci şi direct, nemijlocit, în cadrul unor largi schimburi de opinii cu cei cărora se adresează prin arta lor. Fireşte că în această compre­hensivă activitate cultural-edu­­cativă, filmul şi cartea vor avea partea lor de contribuţie, organi­­zîndu-se expoziţii, festivaluri ale filmului de producţie naţională. Muzeele vor organiza ample ex­poziţii evocatoare, privind dru­mul parcurs de poporul nostru în cei 50 de ani de istorie revo­luţionară elevată a patriei. Anul 1971 va fi şi anul în care, în mod sistematic, va începe acţiunea de înfiinţare a muzeelor săteşti de arheologie, etnografie şi artă populară. Căminele culturale şi casele de cultură îşi vor amplifica întreaga lor activitate, punînd în centrul acesteia o vie muncă de popu­larizare a politicii interne şi ex­terne a partidului şi statului, de educare a maselor în spiritul concepţiei ştiinţifice despre na­tură şi societate, al moralei co­muniste, al frăţiei dintre oame­nii muncii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi. Asi­­gurîndu-şi colaborarea tuturor intelectualilor, instituţiile cultu­ral-educative de masă trebuie să constituie şi mai mult adevărat® centre iradiante de spiritualitate contemporană, angajată şi anga­­jantă. Am înfăţişat doar sumar ta­bloul complex al sarcinilor ce constituie obiectul eforturilor noastre în acest nou an şi tot­odată — gindul nostru de înce­put de an de a nu precupeţi ni­mic pentru realizarea lor, îndru­maţi îndeaproape de organele şi organizaţiile de partid, vom îm­pleti şi mai strîns activitatea cultural-artistică şi educativă cu problemele specifice, reale, ale judeţului nostru, aşa cum de alt­fel s-a subliniat şi la recenta se­siune a Consiliului popular jude­ţean. Bazîndu-se, ca şi pînă acum, pe colaborarea fructuoasă cu organi­zaţiile de masă şi obşteşti, cu fi­lialele uniunilor de creatori, ca de altfel cu toţi intelectualii din judeţ, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă va lua asemenea măsuri care să conducă la sedi­mentarea în conştiinţa maselor a sentimentului tonic al măreţiei zilelor ce le trăim, sentiment atît de viu exprimat şi în mesajul adresat naţiunii cu prilejul Anu­lui Nou de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. îmbunătafiri aduse transportului în comun la Tirgu-Mureş O dată cu începerea noului an, la Tg.-Mureş s-au adus noi îm­bunătăţiri transportului în comun, pentru asigurarea satisfacerii ne­voilor de deplasare spre locurile de muncă ale salariaţilor. Astfel, începînd din ziua de 4 ianuarie a.c., traseul autobuzelor de pe li­nia 12 face legătură cu liniile 3, 4, 7, 9, în sensul că autobuzele de pe această linie vor trece din Piaţa Trandafirilor prin Piaţa Bul­garilor. O dată cu aceasta se des­fiinţează, pentru linia 12, opririle din strada Kossuth Lajos şi din faţa magazinului „Gulliver", în­­fiinţîndu-se oprire în faţa parcu­lui „Harghita". La întoarcerea din cartierul Tudor Vladimirescu, au­tobuzele de pe linia 12 nu mai intră în Piaţa Bulgarilor, ci trec direct prin centrul oraşului. Linia nr. 14, de asemenea, în­cepînd din 4 ianuarie trece prin centrul oraşului. Se modifică şi traseele autobu­zelor de pe liniile 19 şi 20, a­­ceste linii nu mai trec prin străzile Kossuth Lajos, Şcolii şi Cuza Vodă, ci vor trece, atît la plecare cit şi la întoarcere, prin centrul oraşului. Pentru autobuzele de pe linia 5 se desfiinţează oprirea din faţa magazinului „Gulliver", ele oprind în staţia din Piaţa Eroilor Sovietici. La îmbunătăţirea transportului în comun va contribui şi decala­rea începerii programului de lucru in întreprinderile din zona indus­trială a oraşului. Tot din 4 ianu­arie, întreprinderile din oraş vor începe lucrul între ora 5,45 şi 7, fapt ce va uşura mult transportul spre zonele industriale. Colectivul Teatrului de stat TIRGU-MUREȘ urează spectatorilor săi UN AN NOU plin de bucurii, sănătate și succese . Cinema DUMINICA, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Medicul de la asigurări. Select: Vînătoare de vrăjitoare. Progresul: Impos­torii Tineretului: Cavalerii fără zale şi Cartierul veseliei. Unirea: Afurisitul de burnc. Muncitoresc: Douăsprezece scaune. Flacăra: Asterix şi Cleopatra. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Departe de lumea dezlănţuită. Tirnava: Moll Flan­ders. LUDUŞ — Flacăra: Petre­cerea. IERNUT — Lumina: O şansă dintr-o mie. SARMAŞU — Popular! Aşteaptă pină se întu­necă. REGHIN — Patria: Numai mortul va răspunde. Victoria: Simfonia pădurii şi Cerul n-are gratii. TÎRNĂVENI — Melodia: Colina. SOVATA — Doina: Hi­­bernatus. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Sezon mort FÎNTÎNELE — Patria: Dreptul de a te naşte. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: Operaţiu­nea „Leontine“. LUNI, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: In ghea­rele doctorului Mabuse. Select: In arşiţa nopţii. Progresul: Hei, tu* Tineretului: Dominica şi prie­tenii ei şi Cerul n-are gratii. Uni­rea: Afurisitul de bunic. Munci­toresc: Dreptul de a te naşte. Fla­căra: Anotimpuri. SIGHIŞOARA — Lumina: Ora hotărîtoare. Tir­nava! Moll Flanders. LUDUŞ — Flacăra: La război, ca la război. IERNUT — Lumina: O şansă dintr-o mie. SARMAȘU — Popu­lar: Un cuib de nobili. REGHIN — Patria: De şapte ori şapte. Victoria: Impostorii. TÎRNĂVENI — Melodia: întoarcerea doctoru­lui Mabuse. SOVATA — Doina: Hibernatus. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Dreptul de a te naşte. FÎNTÎNELE — Patria: Cînd voi fi mort şi livid. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Sentinţa. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 15,30: Camera de alături, secţia română, ora 20: Pădurea împietrită. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, orele 11 şi 16: Aventu­rile lui Flum-Plum. Televiziune DUMINICA, 3 IANUARIE 9,00 — Matineu duminical pen­tru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,30 — Amfiteatru muzical: Ye-Huui Menuhin şi orchestra Festi­­valelor din Bath; 12,00 — D® strajă patriei; 12,30 — La cererea telespectatorilor: Gala UNICEF (selecţiuni); 13,00 — Anul sportiv 1970 (II); 14,00 — Emisiune In limba maghiară; 16,00 — Stu­dioul „N“; 18,00 — Pe aripile rapsodiei. Cîntece şi dansuri populare; 19,00 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Secretul Albei ca Ză­pada (reportaj); 20,20 — „Săru­­tă-mă, Kate“, film muzical (pre­mieră pe ţară); 22,05 — Opereta vă invită; 22,30 — Telejurnalul de noapte; 22,45 — Cîntece mai noi şi mai vechi cu Doina Badea şi Ionel Budişteanu. Radio Tg.-Mureş LUNI, 4 IANUARIE In limba maghiară. 6—6,30: Gînduri pentru noul an. Muzică de promenadă. 18—19,30: Cro­nică de luni. Ghid cultural. Jo­curi populare. Anchetă socială. In apărarea familiei. Poşta mu­zicală. Sport. Muzică. în limba română. 6,30—7: Emi­siune pentru sate. Gînduri pentru noul an. Muzică la cererea as­cultătorilor. 16,30—18: Cronică de luni. Selecţiuni din operete româneşti. însemnări: La început de an. Solişti de muzică popu­lară. Sport. Din melodiile com­pozitorului H. Mălineanu. MARŢI, 5 IANUARIE In limba maghiară: 6—6,30: E­­misiune pentru sate. Muzică populară: 18—19,30: Cronica ac­tualităţii. La microfon Márkus Erzsébet şi Kovács András. Cro­nica industrială (cercetarea ştiin­ţifică). Muzică de Schubert. Al­bum folcloric. Pe aripile valsu­lui, în limba română. 6,30—7: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Caleido­scop muzical. 16,30—18: Cronica actualităţii. Suita de balet „Că­lin“ de Alfred Mendelsohn. Cîn­tece populare româneşti. Emisiu­ne pentru femei: Ce gînduri şi idealuri îi încredinţaţi primului an al deceniului al optulea? Răs­pund­ Petö Ilona, deputată în Marea Adunare Naţională şi Găl­­păr Susana, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. Muzică.

Next