Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-03 / nr. 1
FINAL DE lată-ne iarăşi intr-un nou an cu tot ceea ce are acesta pe planul speranţelor, al năzuinţelor colective şi personale. O dată cu terminarea lui 1970 şi intrarea în 1971, însă, nu realizăm o simplă schimbare calendaristică în „lunga timpului bătaie", nu încheiem pur şi simplu un an intrind într-unul nou, ci încheiam totodată şi o perioadă importantă, cincinalul 1966 —1970 şi păşim la realizarea sarcinilor unui nou cincinal, 1971 — 1975, ambele reprezentînd etape de mare însemnătate în procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul românesc. Cu acest prilej facem bilanţul realizărilor obţinute de poporul nostru sub conducerea fermă şi clarvăzătoare a partidului, nn dezvoltarea economiei, culturii, a întregii societăţi româneşti. Faptul, semnificativ în sine, constituie un puternic impuls, un stimulent moral la începutul unei noi etape în care păşim, pentru noi eforturi în procesul complex pe care-l reprezintă înaintarea ţării pe drumul progresului şi civilizaţiei socialiste. In acest angrenaj complex al economiei naţionale, judeţul Mureş reprezintă o importantă verigă, datorită atît ponderii industriei cit şi diversificării ramurilor sale. Aşa cum se ştie din presă, prin munca neobosită a colectivelor din întreprinderi prevederile cincinalului 1966—1970 au fost realizate cu mult înainte de termen. Desigur, calamităţile naturale din primăvara anului trecut au provocat mari pierderi în bunuri materiale şi din cauza stagnărilor, numai pierderile de producţie s-au cifrat la aproape 400 milioane lei. În această situaţie oamenii muncii din judeţ au fost nevoiţi ca pe lingă realizarea sarcinilor de plan anuale să-şi intensifice eforturile pentru recuperarea pierderilor suferite. Trebuie să arătăm aici că această acţiune, desfăşurată sub îndrumarea nemijlocită a comitetului judeţean de partid, a fost încununată de succes, multe colective, printre care cele de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase. Fabrica de geamuri Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Metalotehnica, Fabrica de confecţii din Tirgu-Mureş şi altele şi-au suplimentat angajamentele, realizînd peste plan un important volum de producţie. Dacă sarcinile mari ale cincinalului 1966—1970, stabilite de Congresul al IX-lea al partidului au fost realizate şi depăşite în industria judeţului — peste prevederile celor cinci ani realizindu-se o producţie industrială globală de circa 2 miliarde lei — aceasta îşi găseşte o explicaţie in investiţiile mari şi importante ce s-au făcut. Nu există nici o unitate economică din judeţ care să nu fi trecut printr-o anume dezvoltare a capacităţilor sale de producţie. Şi paralel cu aceasta au fost realizate şi date în exploatare alte obiective noi, dintre care reamintim: fabricile de plăci aglomerate şi instrumente muzicale din Reghin, Întreprinderea , Nicovala" din Sighişoara, Fabrica de produse lactate din Luduş, Fabrica de maşini electromecanice de calcul, Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş şi altele. Un salt calitativ important s-a făcut în dotarea industriei judeţului cu maşini şi utilaje de un înalt randament, condiţie tehnică care, conjugată cu permanenta preocupare pentru perfecţionarea calificării profesionale a facilitat importante sporuri în producţie, creşterea productivităţii muncii şi a calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie. Pe lingă ramurile industriale tradiţionale ale judeţului, in cincinalul trecut s-au dezvoltat intr-un ritm accelerat alte ramuri ale industriei uşoare (mai ales de construcţii de maşini pentru industria textilă, alimentară, a lemnului. Aceste unităţi deţin o pondere importantă in volumul producţiei industriale realizate pe judeţ. Paralel a sporit, corespunzător dezvoltării şi dotării tehnice, numărul salariaţilor din întreprinderi, mai ales al muncitorilor calificaţi, încheind bilanţul unei etape cincinale, bazîndu-ne pe ceea ce am realizat şi fundamentat, avem convingerea fermă că am cîştigat un plus de experienţă, că cincinalul care ne aşteaptă, deşi cu sarcini mari, importante, il vom îndeplini întocmai. Prevederile sale au fost judicios şi realist stabilite de partid, în raport cu posibilităţile, potenţialul şi rezervele existente în economie, în fiecare întreprindere. In cincinalul ce a debutat în urmă cu 2 zile producţia globală industrială (fără unităţile Ministerului Energiei Electrice, cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, morilor prestatoare) va spori pe ansamblul judeţului cu 67 la sută- Creşteri importante sunt prevăzute în toate întreprinderile, dar mai ales la Electromureş. Combinatul de îngrăşăminte azotoase (se va tripla producţia) Combinatul chimic şi Fabrica de geamuri din Tirnăveni, Combinatul textil din Sighişoara, I.U.I.U., Fabrica de pielărie şi mănuşi, Metalotehnica şi „Nicovala" (la ambele se va dubla producţia). în unităţi naturale, cele mai mari sporuri de producţie se vor obţine în cincinalul 1971—1975 la îngrăşăminte azotoase, maşini electromecanice de calcul, geam-tras, plăci aglomerate din lemn, mobilă, ţesături din bumbac, lină, mătase, confecţii, carne, zahăr, conserve. în aceeaşi perioadă numărul salariaţilor din industria judeţului va creşte cu peste 4.600 de persoane. Avîndu-se în vedere atît investiţiile pentru noi obiective şi dezvoltarea celor existente, capacităţile de producţie date în folosinţă în 1970, precum şi rezervele existente încă în întreprinderi — şi a căror valorificare se impune ca o cerinţă primordială — se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 48,5 la sută faţă de anul precedent Legăturileindustriei judeţului nostru cu piaţa externă vor cunoaşte o largă dezvoltare şi diversificare. Se prevede ca în 1975 la export să se livreze cu 89 la sută mai multe mărfuri şi produse decit în 1970. In acest important domeniu al activităţii întreprinderilor sarcini mari revin tuturor unităţilor, dar mai ales colectivelor de la Fabrica de geamuri. Combinatul chimic Tîrnăveni, Combinatul de îngrăşăminte azotoase, Electromureş, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Combinatul de sticlă şi faianţă, Combinatul textil, Combinatul industriei alimentare. Sarcinile tot mai mari pe care partidul şi statul le încredinţează oamenilor muncii, întregului popor, şi pentru realizarea cărora sunt sprijiniţi printr-o dotare tehnică modernă, au una şi aceeaşi finalitate: întărirea puterii economice a patriei şi, implicit, îmbunătăţirea traiului poporului muncitor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi". O dată cu noul cincinal Inaugurăm şi un an al răspunderilor. Răspunderea pentru înalta calitate şi eficienţă a muncii, în toate compartimentele vieţii noastre economice şi sociale. Aceasta este ideea călăuzitoare subliniată cu majuscule în cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului nostru la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1970; este, dacă vreţi, imperativul etapei pe care o parcurgem şi o dorim sincer cu toţii să se desfăşoare în ritmurile cele mai înalte. Răspunderea este sinonimă cu conştiinţa datoriei împlinite. Conştiinţa că am depus toată stăruinţa — şi am izbutit — să obţinem rezultate mai bune decât în etapele precedente. Există şi o scară a răspunderilor privită prin prisma ierarhiei industriale, deosebirea constînd doar din implicaţiile diferenţiate ce le comportă o treaptă sau alta a funcţiilor. Este ceea ce denumim în mod curent gradul răspunderii. Să nu uităm că cu cit urcăm pe scara ierarhiei tehnico-administrative, creşte răspunderea. Să dovedim deci prin fapte şi în orice împrejurare că merităm înalta răspundere cu care ne-a investit societatea. Pentru aceasta se cere muncă conştiincioasă şi încă ceva: competenţă, pricepere. Ne gindim cu deosebire la ceea ce a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară, să învăţăm asiduu pentru a ne însuşi temeinic procesele mereu mai complicate ale industriei, conducerea economiei moderne. Chiar din prima săptămînă a noului an să ne apucăm cu temei de studiul organizat colectiv şi individual. Nu credem că mai e cineva care trebuie convins de necesitatea ridicării pregătirii sale, care pretinde că nu mai are nimic de adăugat la cunoştinţele acumulate. Toţi, dar absolut toţi avem nevoie de învăţătură în această eră ameţitoare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Şi, am putea spune că ridicarea permanentă şi perfecţionarea pregătirii noastre intră tot in sfera răspunderii. Păşind în noul an vrem să se adeverească înţeleaptă zicală populară: „Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă". Să facem ca realizările primei săptămînî, primei decade, primei luni să urce cel puţin la nivelul planificat. MIHAI BARDAŞANU şi început CINCINAL * Tîrnăveni Bucureşi Locuitorii oraşului Tîrnăveni şi-au petrecut Revelionul la cantina Combinatului chimic, in localurile restaurantului „Tirnava", braseriei „Carpaţi", cabanei „Stejarul" şi In alte locuri. Atunci cind minutarele ceasornicului s-au suprapus Indicînd miezul nopţii, pe balcoanele caselor, la geamuri populaţia oraşului saluta cu bucurie sosirea noului an pe care-l dorim mai prosper spre realizarea tuturor planurilor şi gindurilor noastre. Cu gînduri măreţe şi cutezătoare, intr-un cadru sărbătoresc deosebit, aproape 200 de tineri din oraşul Tirnăveni şi-au dat intilnire in noaptea de Anul Nou la „Revelionul tineretului“ de la restaurantul „Tirnava", organizat de Comitetul orăşenesc U.T.C. Ing. Irimie Iosif, directorul Fabricii de geamuri: Am început anul 1971 cu gîndul să realizăm depăşiri din prima lună la toţi indicatorii de plan. Doresc ca anul 1971 să fie mai puţin dur cu noi în Întregul lui climat şi să ne susţină in realizarea măreţelor sarcini pe care le avem, să ridicăm calitatea întregii activităţi pe nivele superioare, mă refer în primul rind la calitatea geamului tras unde sarcinile de export sunt mari şi la eficienţa economică. Doresc ca activitatea curentă să mă solicite mai puţin pentru a mă putea ocupa mai mult şi de problemele de perspectivă, încep noul an cu dorinţa de a studia mai mult, incit să fiu cit mai util celor din jur. Mă folosesc de acest bun prilej de a transmite multe felicitări întregului colectiv al fabrici noastre şi urări spre noi succese în anul în care am păşit. Socaciu Eugeni şef de echipă la cuptorul IV carbid: Aş vrea ca în acest an să obţinem realizări şi mai bune, iar echipa pe care o conduc să se situeze in fruntea întrecerii socialiste din patriei carbid de calitate superioară. Doresc multă sănătate familiei, celor doi copii şi soţiei, lui Eugenia, fetiţa mea, care a încheiat primul trimestru cu rezultate foarte bune la învăţătură (numai un 9, restul 10), să obţină şi in trimestrele următoare rezultate tot atît de bune. Utecistul Doboş Ioan de la Combinatul chimic: Doresc ca noul an în care am păşit să fie marcat de realizarea integrală a sarcinilor profesionale. Sunt do forrt ca împreună cu colectivul din care fac parte să dăm patriei produse de calitate superioară. Sunt căsătorit şi nu peste multă vreme vom avea un copil. Doresc intregii familii multă sănătate şi depline satisfacţii in viaţă. Gherman Vasile, directorul Liceului nr. 2: In acest an, care va fi marcat de un eveniment deosebit pentru noi toţi , sărbătorirea semicentenarului partidului — un accent deosebit voi pune pe munca instructiv-educativă privind activizarea gindirii elevilor, să îmbunătăţim activitatea la laboratorul de instruire programată. Mi-am propus să studiez problema formării noţiunilor de economie şi filozofie la elevii de liceu şi aprofundarea sensului acestor noţiuni în toate împrejurările vieţii. Medicul Pető Attila, Spitalul unificat: Am început anul 1971 cu satisfacţia datoriei împlinite, cu ginduri optimiste pentru viitor. Doresc ca anul 1971 în care am păşit să re aducă la toţi numai bucurii şi satisfacţii atit în activitatea profesională cit şi in viaţa personală. IONIŢA POPA şi festicifi în noul an ! Noi tractoare pentru pantă In cursul acestei luni, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru au fost dotate cu alte 150 tractoare şi pluguri reversibile. Ultimul lot de 75 de tractoare a sosit zilele acestea pe adresa I.M.A. Luduş care deserveşte cooperative agricole cum sunt: Bichiş, Deag, Sălcud, Chimitelnic şi altele, cu suprafeţe întinse, situate în pantă. Avantajul acestor tipuri de tractoare este că ele pot lucra pe curbe de nivel cu pante pină la 27°. ANUL NOU le familiile cooperatorilor (Urmare din pag. 1) s-au veselit pînă dimineaţa. Preşedintele Liviu Corla a toastat pentru rezultate mai bune, mai ales la ferma avicolă, ce numără peste 11.000 de păsări. La fel şi la Sînpetru. Ing. Nicolae Lepădat a ridicat paharul pentru fericire şi reeditarea producţiei de 45.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, rezultat ce s-a obţinut de ţăranii cooperatori în anii de belşug. Sau la C.A.P. Acăţari, ing. Nemeş Arpad, şeful fermei zootehnice doreşte punerea în funcţiune in cel mai scurt timp a fermelor intercooperatiste pentru cele 1.000 vaci cu lapte şi tineret de reproducţie. In marile complexe zootehnice ale I.A.S. Gorneşti său Iernut, la Avicola din Tg.-Mureş, oamenii au fost la posturi. Anton Petru şi Moldovan Alexandru au supravegheat procesul de producţie în noaptea de revelion la I.A.S. Avicola, în prima zi a Anului Nou, surorile Maria şi Viorica Turcu au fost toată ziua la datorie, supraveghind cei peste 100.000 pui pentru reproducţie, în prima zi a noului an la fermele combinatului s-au obţinut peste 115.000 ouă. La Nazna, Bîciu, ca şi în oricare sat din judeţul nostru, oamenii au ascultat la ferestre, la casele lor, tradiţionalul pluguşor. Aho, aho copii şi fraţi / Lîngă noi v-alăturaţi / Şi cuvîntu-mi ascultaţi / ... In cele mai variate versiuni ale tradiţionalului pluguşor, ei au urat tuturor fericire, sănătate, belşug în noul an. La ora 0, cînd acele ceasornicului au marcat sfîrşitul unui an şi începutul altuia, prin intermediul undelor sau imaginilor de pe micul ecran, lucrătorii ogoarelor au primit cu bucurie urarea transmisă de secretarul general al partidului nostru, poporului, naţiunii române, alăturîndu-i-se din inimă, toastînd şi ei pentru ca noul an să aducă peste tot pe ogoare recolte mari, belşug şi fericire. Munca cultural-artistică sub semnul marilor sarcini din ’71 în atmosfera de optimism şi încredere, caracteristică etapei actuale de dezvoltare a orînduirii noastre socialiste, mai pregnantă ca oricînd, activităţii culturalartistice de masă i se oferă un larg cîmp de acţiune şi desfăşurare. Sub semnul marii sărbători a partidului şi poporului — 50 de ani de glorioasă istorie a luptei comuniste pentru împlinirea idealurilor de libertate şi fericire, anul 1971 va însemna şi pentru activitatea spirituală din judeţul nostru urcarea pe noi trepte ale consacrării şi calităţii. Viguroasele noastre tradiţii şi datini, bogata zestre a moştenirii culturale de pe aceste plaiuri vor avea noi prilejuri de afirmare. Organizate în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, marile concursuri şi festivaluri artistice vor antrena şi in judeţul nostru mii de artişti amatori. Astfel, formaţiile muzicale şi coregrafice se află angajate in desfăşurarea celui de-al X-lea concurs republican, în cadrul căruia vor trebui să confirme frumoasele realizări de pînă acum. Echipele de teatru, recitatorii, grupurile de montaje literare participă la al VI-lea Concurs şi festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Creatorii de comori artistice, cu acul sau dalta, pensula sau andreaua, se vor înfăţişa publicului cu noi şi minunate „producţii" ale geniului artistic popular, în cadrul ediţiei din acest an a bienalei de artă plastică şi artă populară a amatorilor. Păpuşarii amatori îşi vor etala măiestria cu ocazia festivalului „Vasilache", iar brigăzile artistice de agitaţie îşi regăsesc vivacitatea în cadrul primului lor concurs profilat. Această efervescenţă spirituală îşi are sorgintea nu in ideea de concurs, de competiţie, ci în profunzimea sentimentelor de dragoste faţă de patrie şi partid ce animă întreaga muncă creatoare IULIU MOLDOVAN preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă a oamenilor din judeţ, indiferent de naţionalitate, încununare a acestor ample manifestări, între 1 şi 8 mai 1971 se va organiza la Tirgu-Mureş şi în principalele localităţi ale judeţului o săptămînă cultural-artistică intitulată sugestiv „Omagiu partidului“. Serbări cîmpeneşti, manifestări de amploare ale cîntecului, jocului şi portului popular vor avea loc în tot cursul anului, cu prilejul unor tradiţionale obiceiuri: „Tîrgul fetelor“ de la Gurghiu, „Tîrgul cireşelor“ de la Brîncoveneşti, „Sărbătoarea portului popular“ la Ruşii-Munţi. Instituţiile artistice de spectacole vor avea şi ele ocazia unei şi mai plenare afirmări pe scara valorilor spirituale naţionale. Sărbâtorindu-şi in acest an 25 de ani de existenţă, Teatrul de stat va fi prezent, cu ambele secţii, şi în „Decada dramaturgiei româneşti“, organizată în cinstea aniversării de la 8 mai. Filarmonica de stat va fi „centrul de greutate“ al primului festival muzical ce se va organiza, începînd din acest an, la Tirgu-Mureş, sub titlul provizoriu de „Săptămînă muzicală mureşeană“. Scriitorii, compozitorii şi artiştii plastici din judeţul nostru vor fi prezenţi în mijlocul maselor de „consumatori de artă“ nu numai cu operele lor, oglindind profundele transformări din viaţa şi conştiinţa maselor, ci şi direct, nemijlocit, în cadrul unor largi schimburi de opinii cu cei cărora se adresează prin arta lor. Fireşte că în această comprehensivă activitate cultural-educativă, filmul şi cartea vor avea partea lor de contribuţie, organizîndu-se expoziţii, festivaluri ale filmului de producţie naţională. Muzeele vor organiza ample expoziţii evocatoare, privind drumul parcurs de poporul nostru în cei 50 de ani de istorie revoluţionară elevată a patriei. Anul 1971 va fi şi anul în care, în mod sistematic, va începe acţiunea de înfiinţare a muzeelor săteşti de arheologie, etnografie şi artă populară. Căminele culturale şi casele de cultură îşi vor amplifica întreaga lor activitate, punînd în centrul acesteia o vie muncă de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului, de educare a maselor în spiritul concepţiei ştiinţifice despre natură şi societate, al moralei comuniste, al frăţiei dintre oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Asigurîndu-şi colaborarea tuturor intelectualilor, instituţiile cultural-educative de masă trebuie să constituie şi mai mult adevărat® centre iradiante de spiritualitate contemporană, angajată şi angajantă. Am înfăţişat doar sumar tabloul complex al sarcinilor ce constituie obiectul eforturilor noastre în acest nou an şi totodată — gindul nostru de început de an de a nu precupeţi nimic pentru realizarea lor, îndrumaţi îndeaproape de organele şi organizaţiile de partid, vom împleti şi mai strîns activitatea cultural-artistică şi educativă cu problemele specifice, reale, ale judeţului nostru, aşa cum de altfel s-a subliniat şi la recenta sesiune a Consiliului popular judeţean. Bazîndu-se, ca şi pînă acum, pe colaborarea fructuoasă cu organizaţiile de masă şi obşteşti, cu filialele uniunilor de creatori, ca de altfel cu toţi intelectualii din judeţ, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă va lua asemenea măsuri care să conducă la sedimentarea în conştiinţa maselor a sentimentului tonic al măreţiei zilelor ce le trăim, sentiment atît de viu exprimat şi în mesajul adresat naţiunii cu prilejul Anului Nou de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. îmbunătafiri aduse transportului în comun la Tirgu-Mureş O dată cu începerea noului an, la Tg.-Mureş s-au adus noi îmbunătăţiri transportului în comun, pentru asigurarea satisfacerii nevoilor de deplasare spre locurile de muncă ale salariaţilor. Astfel, începînd din ziua de 4 ianuarie a.c., traseul autobuzelor de pe linia 12 face legătură cu liniile 3, 4, 7, 9, în sensul că autobuzele de pe această linie vor trece din Piaţa Trandafirilor prin Piaţa Bulgarilor. O dată cu aceasta se desfiinţează, pentru linia 12, opririle din strada Kossuth Lajos şi din faţa magazinului „Gulliver", înfiinţîndu-se oprire în faţa parcului „Harghita". La întoarcerea din cartierul Tudor Vladimirescu, autobuzele de pe linia 12 nu mai intră în Piaţa Bulgarilor, ci trec direct prin centrul oraşului. Linia nr. 14, de asemenea, începînd din 4 ianuarie trece prin centrul oraşului. Se modifică şi traseele autobuzelor de pe liniile 19 şi 20, aceste linii nu mai trec prin străzile Kossuth Lajos, Şcolii şi Cuza Vodă, ci vor trece, atît la plecare cit şi la întoarcere, prin centrul oraşului. Pentru autobuzele de pe linia 5 se desfiinţează oprirea din faţa magazinului „Gulliver", ele oprind în staţia din Piaţa Eroilor Sovietici. La îmbunătăţirea transportului în comun va contribui şi decalarea începerii programului de lucru in întreprinderile din zona industrială a oraşului. Tot din 4 ianuarie, întreprinderile din oraş vor începe lucrul între ora 5,45 şi 7, fapt ce va uşura mult transportul spre zonele industriale. Colectivul Teatrului de stat TIRGU-MUREȘ urează spectatorilor săi UN AN NOU plin de bucurii, sănătate și succese . Cinema DUMINICA, 3 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Medicul de la asigurări. Select: Vînătoare de vrăjitoare. Progresul: Impostorii Tineretului: Cavalerii fără zale şi Cartierul veseliei. Unirea: Afurisitul de burnc. Muncitoresc: Douăsprezece scaune. Flacăra: Asterix şi Cleopatra. SIGHIŞOARA — Lumina: Departe de lumea dezlănţuită. Tirnava: Moll Flanders. LUDUŞ — Flacăra: Petrecerea. IERNUT — Lumina: O şansă dintr-o mie. SARMAŞU — Popular! Aşteaptă pină se întunecă. REGHIN — Patria: Numai mortul va răspunde. Victoria: Simfonia pădurii şi Cerul n-are gratii. TÎRNĂVENI — Melodia: Colina. SOVATA — Doina: Hibernatus. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Sezon mort FÎNTÎNELE — Patria: Dreptul de a te naşte. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Operaţiunea „Leontine“. LUNI, 4 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: In ghearele doctorului Mabuse. Select: In arşiţa nopţii. Progresul: Hei, tu* Tineretului: Dominica şi prietenii ei şi Cerul n-are gratii. Unirea: Afurisitul de bunic. Muncitoresc: Dreptul de a te naşte. Flacăra: Anotimpuri. SIGHIŞOARA — Lumina: Ora hotărîtoare. Tirnava! Moll Flanders. LUDUŞ — Flacăra: La război, ca la război. IERNUT — Lumina: O şansă dintr-o mie. SARMAȘU — Popular: Un cuib de nobili. REGHIN — Patria: De şapte ori şapte. Victoria: Impostorii. TÎRNĂVENI — Melodia: întoarcerea doctorului Mabuse. SOVATA — Doina: Hibernatus. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Dreptul de a te naşte. FÎNTÎNELE — Patria: Cînd voi fi mort şi livid. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Sentinţa. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 15,30: Camera de alături, secţia română, ora 20: Pădurea împietrită. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, orele 11 şi 16: Aventurile lui Flum-Plum. Televiziune DUMINICA, 3 IANUARIE 9,00 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,30 — Amfiteatru muzical: Ye-Huui Menuhin şi orchestra Festivalelor din Bath; 12,00 — D® strajă patriei; 12,30 — La cererea telespectatorilor: Gala UNICEF (selecţiuni); 13,00 — Anul sportiv 1970 (II); 14,00 — Emisiune In limba maghiară; 16,00 — Studioul „N“; 18,00 — Pe aripile rapsodiei. Cîntece şi dansuri populare; 19,00 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Secretul Albei ca Zăpada (reportaj); 20,20 — „Sărută-mă, Kate“, film muzical (premieră pe ţară); 22,05 — Opereta vă invită; 22,30 — Telejurnalul de noapte; 22,45 — Cîntece mai noi şi mai vechi cu Doina Badea şi Ionel Budişteanu. Radio Tg.-Mureş LUNI, 4 IANUARIE In limba maghiară. 6—6,30: Gînduri pentru noul an. Muzică de promenadă. 18—19,30: Cronică de luni. Ghid cultural. Jocuri populare. Anchetă socială. In apărarea familiei. Poşta muzicală. Sport. Muzică. în limba română. 6,30—7: Emisiune pentru sate. Gînduri pentru noul an. Muzică la cererea ascultătorilor. 16,30—18: Cronică de luni. Selecţiuni din operete româneşti. însemnări: La început de an. Solişti de muzică populară. Sport. Din melodiile compozitorului H. Mălineanu. MARŢI, 5 IANUARIE In limba maghiară: 6—6,30: Emisiune pentru sate. Muzică populară: 18—19,30: Cronica actualităţii. La microfon Márkus Erzsébet şi Kovács András. Cronica industrială (cercetarea ştiinţifică). Muzică de Schubert. Album folcloric. Pe aripile valsului, în limba română. 6,30—7: Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Caleidoscop muzical. 16,30—18: Cronica actualităţii. Suita de balet „Călin“ de Alfred Mendelsohn. Cîntece populare româneşti. Emisiune pentru femei: Ce gînduri şi idealuri îi încredinţaţi primului an al deceniului al optulea? Răspund Petö Ilona, deputată în Marea Adunare Naţională şi Gălpăr Susana, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. Muzică.