Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-03 / nr. 1
burtri ale consiliului (Urmare din pag. 1) producţie şi orice alte lucrări solicitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţinerea şi repararea utilajelor proprii ca şi a celor care aparţin cooperativelor agricole pe care le deservesc. In perioadele în care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara cooperativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asigure organizarea şi funcţionarea în bune condiţiuni a întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în cooperativele agricole deservite. In hotărîrea privind sporirea cointeresării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli si mecanicii de întreţinere din aceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de salariile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru cata în acord a lucrărilor executate în cîmp. Astfel, pentru lucrările de categoria I tariful va fieilei pe zi, pentru lucrările de categoria a ll-a de 84 lei pe zi, iar pentru cele de categoria a 111-a şi a IV-a de 96, şi respectiv 108 lei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul anului 80 la sută din salariul cuvenit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi diminuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la culturile pentru care au executat lucrările. Pentru lucrările nelegate direct de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi in timpul anului cu salariul tarifar de încadrare, integral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Cei care vor lucra în zilele de repaus sau în zilele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru depăşirea producţiei planificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată suplimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, muncitorilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depăşirea producţiei. Plata suplimentară se calculează pe bază de tarife pe tonă diferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va acorda proporţional cu depăşirea obţinută, fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe suprafaţa ce îi este repartizată şi realizează producţia respectivă, mecanicii agricoli vor primi salariul integral pentru îndeplinirea planului anual. In cazul in care echipa depăşeşte planul de producţie, iar valoarea manoperei la tona de griu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinută peste plan, mecanicii agricoli şi cooperatorii din echipă vor primi ca retribuţie suplimentară, din partea cooperativei agricole de producţie, valoarea manoperei respective în bani şi în natură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, retribuţia suplimentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din producţia suplimentară obţinută la cereale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. In cadrul echipei, retribuţia suplimentară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanicii agricoli şi cooperatori — corespunzător cu munca pe care a depus-o fiecare şi cu îndeplinirea obligaţiilor. Din totalul cantităţilor de cereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă, mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pină la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte culturi, retribuţia suplimentară se va acorda numai in bani. Premiile şi menţiunile acordate municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară in acţiunea da înfrumuseţare şi bună gospodărire Activitatea desfăşurată în cadrul acţiunii de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor în anul 1970, acţiune care se circumscrie în contextul general al preocupărilor întregului nostru popor, s-a încheiat cu rezultate remarcabile. Valoarea lucrărilor executate de cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor, în timpul lor liber, a fost de 3,9 miliarde lei, cu peste 800 milioane lei mai mult decît se realizase în anul 1969. Pe baza unei analize temeinice făcute in tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărit acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire: A. Municipii cu o populaţie peste 50.000 locuitori. Premiul I municipiului Timişoara, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare. Premiul III municipiului Galaţi, judeţul Galaţi. B. Municipii cu o populaţie sub 50.000 locuitori. Premiul I municipiului Sighişoara, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Focşani, judeţul Vrancea. C. Oraşe cu o populaţie peste 10.000 locuitori. Premiul I oraşului Moineşti, judeţul Bacău. Premiul II oraşului Dorohoi, judeţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, judeţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexandria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteniţa, judeţul Ilfov. Menţiunea III oraşului Buşteni, judeţul Prahova. D. Oraşe cu o populaţie sub 10.000 locuitori. Premiul I oraşului Bereşti, judeţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Moldova, judeţul Bacău. Premiul III oraşului Sebiş, judeţul Arad. Premiul IV oraşului Tîrgu-Frumos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sutina, judeţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, judeţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victoria, judeţul Braşov. Menţiunea III oraşului Fieni, judeţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului Novac, judeţul Gorj. Mențiunea VI orașului Borsec, județul Harghita. Eşarfe de — Te rog grăbeşte-te, George! E tirziu şi avem mult de umblat. George mai pocneşte, încă o dată, din biciul său grozav şi intră în cabina telefonică: —... Alo, tanti Geta?... Sărut mina ... La mulţi ani fericiţi, tanti Geta !... Cum nu ştiţi? Sunt George. Gigei, Gigi... Da... Nu vă supăraţi, avem mult de mers in seara asta... Vă supăraţi?... Bine, atunci venim, sigur ! Sunt cu Herman şi cu Răducu... George lasă uşa întredeschisă, roteşte biciul pe deasupra capului, în semn de plecare. De pe o altă stradă, vecină, se aude un alt pocnet. Dialog nocturn de semnale. E o seară feerică, de basm, in oraşul cu ecou de legendă. Iscusiţii gospodari ai Sighişoarei au gătit-o cu frumuseţi şi cu măiestrie, ca pe o mireasă din poveste. Turnul, renumitul turn cu ceasul şi cu simfonia lui atit de cunoscută are o măreţie fermecătoare. E ridicat deasupra oraşului şi, pe undeva, din geana cetăţii, fascicule de lumini , întăresc simbolul. ... Oare unde o fi ajuns George cu biciul lui fermecat, cu voinicii lui, înalţi de-o şchioapă? La care poartă presară versuri, pocnete şi sunete de zurgălăi? îmi vine în minte omul de la volanul autobuzului care a făcut ultima cursă Tg.-Mureş — Sighişoara. Imi spunea, aşa, intr-o doară: — Dimineaţă plec din nou la drum, la Sibiu, la ora 5:30. Stau niţel în familie, apoi mă culc şi, dimineaţă, la datorie! Am furat cu coada ochiului de pe mica tăbliţă de deasupra sa: Zaharie Cioanta. Nu-mi amintesc exact dacă l-am urat in afară de fericire și sănătate și altceva. Oricum, adaug acum: — Drum bun, omule, în 1971... Minutele se scurg mai repede ca gîndul. Timpul nu mai are răbdare. Bătăile bătrînului turn capătă rezonanțe fermecate. Fiecare e un semnal al timpului, al vremii care ajunge în cumpăna anilor, e o aluzie fină, subtilă, pentru fiecare trecător. ••• Moment solemn, plenar, ninge cu confeti, răsună gindul şi chemarea, se întrepătrunde vremea, se îmbrăţişează inimi şi culori, se recompun poeme, se răsfrîng chemări. Enormele ace ale orologiului din turnul de piatră încărunţită şi poleită cu eşarfe de lumini se suprapun şi se preschimbă in fascinante baghete ce dau semnalul de începere al celor 12 partituri menite să despice şi să reunească anii, care ridică bucuria deasupra închipuirii. Sighişoara, mireasa împodobită atît de maiestuos, are voal ţesut cu nestemate culese din raza de soare. Momentul devine simfonie, iar clipa capătă imensitate, îmbrăţişări, urări — clocot imens şi incandescent de satisfacţii, cuvinte sublime. Oamenii sunt în adevărata lor măreţie, sînt El, părtaşi egali în marile înfăptuiri, laolaltă,uniţi în gînd şi-n năzuinţe. In elegantul restaurant „Steaua", fantezia şi măiestria organizatorilor a atins culmi. Frumoasa sală a devenit legendă cu 200 de oaspeţi, întreaga orchestră, care în această noapte şi-a exclus pauza din program şi a înlocuit-o cu partituri îndrăgite, cutreieră sala şi la fiecare grup de mese repetă melodia care nu poate fi ascultată decit împreună cu clinchetul cupelor de cristal, umplute cu şampanie. E foarte greu să pătrunzi în intimitatea grupurilor din jurul meselor. La cîrma deservirii de aici e acum Toader Mihai, care urmăreşte cu atenţie ordinea: — De cîţi ani vă petreceţi astfel revelionul? — De un sfert de veac. ...Cite şi cite lucruri nu aş dori să aflu în aceste momente de la meseni. E păcat, însă, să fur din aroma veseliei fără margini. Totuşi, e şi mai mare păcat să nu încerc. — Vă rog să nu vă supăraţi. .." — Nu, nu ne supărăm de loc. Din contră! După cum vedeţi, suntem 6 persoane aici. Fiecare avem multe planuri pentru acest an nou — îmi spune Gheorghe Urs, şef de brigadă la Combinatul de sticlă şi faianţă. — O întrebare pentru fiecare, in parte: Ce aşteptaţi in 1971? Gh. Urs: să plec in străinătate, mai exact in Grecia. Apoi, in viitorul puţin mai îndepărtat în Italia, apoi Egipt... Maria (soţia, de la Fabrica de confecţii), îl însoţesc şi-l urmez toată viaţa mea pe soţ, şi la bine şi la rău. Suntem foarte fericiţi, împreună cu cei doi copii: Mioara şi Marius. Nicolae (fratele lui Gheorghe, mecanic la acelaşi combinat, 30 de ani), vreau să devin student la zi, la Politehnică, în Braşov, să mă însor şi să fiu fericit Bartók Ilona. Un apartament proprietate personală, să mă căsătoresc şi să devin mamă. Soţii Stelian şi Maria Bordanie (de la aceeaşi masă), avem un copil, Danuţ, în etate de... 3 luni. Dorim să fie cel mai bun iar noi cel puţin tot atît de fericiţi ca în anul 1970. O altă masă, de data aceasta cu 4 persoane. Tot Iosif, pensionar, cu soţia, Margareta, şi soţii Aurelia şi | Gheorghe Muşunoiu, contabil şef | C.A.P. Daia, profesoară. Decanul de vîrstă al mesei: sin- tem toată familia noastră feroviari. | Eu am lucrat 41 de ani la C.F.R. | Tara să prospere mereu, feroviarii ■ să rămină tot tineri. Eu nu sint bă- J trîn, am fost sportiv, am jucat fot- J bal. Idolul meu se numeşte Domi- I de, apoi Dinu, Dumitrache şi Do- . brin. Echipa preferată din lume e, | pentru mine, bineînţeles, formaţia | Braziliei — artă ! Soţii Muşunoiu (nepoţii familiei * Tot): Avem un copilaş, Răzvănel, | de un an şi o lună. Să fie cel mai | frumos copil din lume! ... Ah, am uitat un amănunt. I Aseară, nu l-am întrebat pe pri- | chindelul din cabina telefonului ■ public, ce fel de George îl chea- * mâ. Oare unde o fi acum? O, | doarme! Doarme în mod sigur ■ fiindcă a umblat mult, mult cu | plugușorul. Și, abia acum observ că din noul an au trecut deja 6 ore. Oare cînd s-au scurs? P. COZMEANU 3 STEAUA ROȘIE PAGINA:3 REVELION 1971 Din prima zi, realizări în producţie (Urmare din pag. 1) Ioan Szikszai, Farcaş Rudolf, operatorii Kelemen Zoltán, Vasile Sărăcuţ şi Silviu Maroşi. In oraşul chimiştilor noul an a debutat cu succes Tirnăveni, 2 ianuarie 1971. Prin telefon, după tradiţionala urare ,,la mulţi ani!", tovarăşul Teodor Spineanu, secretarul comitetului de partid, ne comunică primele succese ale chimiştilor in acest debut de an. Aflăm că din primele ore, cei care au vegheat in faţa cuptoarelor de carbid, a instalaţiilor de producere a sodei caustice şi sulfatului de aluminiu au început noul an cu hotărîrea fermă de a obţine realizări cit mai bune. Bilanţurile primei zile confirmă această hotărire: la toate sortimentele prevederile planului au fost realizate, planul producţiei globale pe combinat fiind depăşit cu 2,3 la sută. La cuptoarele de carbid nr. 4 şi nr. 5 s-au obţinut realizările cele mai semnificative. Schimbul condus de maistrul Dumitru Popa a dat peste plan 3,5 tone carbid, iar calitatea producţiei este competitivă pentru export. Peste 5,5 tone de carbid a realizat suplimentar şi schimbul maistrului Andrei Szabó. Calitatea este apreciată la 300 litri acetilenă degajată la un kilogram de carbid. De la celelalte cuptoare de carbid, realizări remarcabile au obţinut in prima zi a anului schimburile conduse de maiştrii Leon Solomon şi Aurel Nistor, care au produs peste plan cite 3 tone de carbid, în primele două zile o producţie de 3 milioane lei Feeria nopţii şi-a sporit strălucirea prin jocul luminilor ce au plutit, uriaş curcubeu, deasupra cetăţii chimiei tirgumureşene. Nici instalaţiile de aici nu au fost oprite de Revelion. Tinărul colectiv al combinatului, aflat in faţa unei importante etape de dezvoltare a capacităţilor de producţie, este ferm hotărit să dea viaţă ritmic sarcinilor de plan ce le are in acest prim an al unui nou cincinal. In primele două zile ale lunii ianuarie valoarea producţiei globale realizate însumează 3 milioane lei. Printre altele, aici s-au produs 1.200 tone amoniac și peste 2.600 tone azotat de amoniu. Semnificativ este faptul ca, in acest an, colectivul este hotărit ca produsele sale să pătrundă pe noi meridianele globului. De aceea, deviza debutului in noul an este calitatea. De altfel, întreaga cantitate de azotat pe care au realizat-o in primele două zile este neaglomerabila, deci de calitate superioară. „Cale liberă“ întrebarea: „Cu ce realizări au incheiat anul 1970 feroviarii tîrgumureşeni?", primeşte invariabil un răspuns pozitiv. Toţi lucrătorii căilor ferate s-au străduit să satisfacă in cele mai bune condiţii, la un nivel calitativ superior sarcinile de plan şi solicitările clienţilor. Este o realitate cu care se mindresc atit feroviarii cit şi locuitorii municipiului Tirgu Mureş faptul că gara CF.R. a primit in 1970 o nouă înfăţişare, asigurind condiţii civilizate pentru sutele de călători care trec zilnic prin această poartă a oraşului, latâne in noul an. Din staţie se anunţă plecările şi sosirile primelor trenuri ale anului 1971. Mecanicii Adalbert Hajdú şi Mircea Hugo sunt cei care duc, fără intirziere, primii călători ai noului an spre Deda, Miercurea-Ciuc, Braşov. Apoi alte trenuri primesc cale liberă spre Războieni şi Deda, ducind cu ele zeci de mii de tone de mărfuri şi produse. In noapte, peste linii, la acea oră de hotar, luminindu-şi unul altuia feţele cu felinarele, ceferiştii se salutau cu familiara urare: „La mulţi ani şi noroci". m . iîffi % Multă bucurie, dar şi ginduri pentru mai bine în familia fotbaliştilor tîrgumureşeni care se pregătesc în vederea returului. Bucătarii în timpul pregătirii ospăţului. . nn—urm-nnii In familia muncitorului Szöcs Gheorghe de la Fabrica de mobilă, Tinereţe, veselie şi cupe de vin. La miezul nopţii (Urmarea din pag. 1) pune întreaga noastră energie în slujba patriei socialiste, a drumului său ascendent spre cele mai înalte culmi ale progresului. 1971. Anul Nou. Nou, şi la propriu şi la figurat. Fiindcă de peste 25, toţi anii noştri sunt noi. Pe reporter, clipa dintre ani i-a surprins pe drum. Am sosit după cîteva minute la restaurantul „Mureşul" din Tg.-Mureş. Atmosferă sărbătorească. Cîntec, joc şi voie bună, clinchet de pahare, zîmbete, mii de zîmbete, lumină. La mese 220 de oaspeţi de la diferite întreprinderi şi instituţii din localitate. Printre ei Emil Borda, Janos Kocsis, N. Ciorbea, Vasile Barşeanu, Vasile Pop, Ioan Birsan. Alături de aceştia fotbaliştii de la A.S.A. Lukacs, Nagy şi Czako au toastat pentru multe goluri în noul sezon fotbalistic. Şi, cum este firesc, in asemenea situaţii, nici un pahar nu a rămas... plin. Galambfalvi Francisc şi Gh. Moldovan au aşteptat sosirea Anului Nou, în mijlocul familiilor. Vechi prieteni şi colegi de muncă au închinat cite un pahar pentru sănătatea copiilor, a prietenilor şi cunoscuţilor, a celor care în acele momente se găseau la datorie. Ora 0,45. La Maternitatea din Tg.-Mureş primul nou născut, Viorica, în greutate de 3,2 kg, este cel de-al treilea copil al cetăţenei I Csiki Ana, de 22 de ani, din Ungheni. Vioricăi i-au urmat apoi încă 8, probabil, viitori parteneri de joacă, două fete şi şase băieţi. Le dorim tuturor multă sănătate. Anul 1971 începe sub semnul bunului augur pretutindeni. Este un on pe care ni-l dorim mai prosper, mai bogat în toate. Ks~ "■ • >'■ 'vV' Omul norocos. Petrecerea luduşenilor Prin dangăt de clopot şi vuiet de sirenă a pătruns noul an in fiecare casă — fie ea netencuită sau abia uscată după boia zdravănă din luna mai a lui '70 — şi a găsit in toate acestea, in noaptea Revelionului, ceva comun: platouri pline cu bucate, brazi împodobiţi şi ulcioare de vin pe masă. Căci anul care a trecut a fost un an greu, un an de încleştare cu forţele naturii dezlănţuite şi cu ultimele sarcini ale cincinalului care se impuneau a fi îndeplinite cu succes. A fost anul in care micul orăşel de pe Mureş aniversa un deceniu de cînd, la hotarul lui, a fost înlocuit indicatorul de „comuna Luduş" cu acela de „oraş". Străbunii ne-au lăsat in tradiţie şi în singe bucuria sărbătorilor la sfirşit de an. La acest Revelion luduşenii aveau ce să sărbătorească. Cu toate greutăţile intîmpinate, Întreprinderile şi-au îndeplinit, ba unele au şi depăşit planul de producţie, in locul caselor duse de ape au apărut altele mai trainice, mai frumoase. Comuna de acum 10 ani, care pe atunci nu avea nici un alt argument pentru a fi numită oraş decit tabla de hotar, azi este un orăşel modern, cu zeci de blocuri, cu străzi asfaltate, cu aşezăminte social-culturale, obiective industriale, creşe, grădiniţe. „Luduşenii sunt oameni harnici, buni gospodari şi hotărâţi să învingă greutăţile , a spus tovarăşul Vasile Lăzărescu, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, cu ocazia sesiunii jubiliare a Consiliului popular al oraşului care a avut loc în preajma Anului Nou — şi aceasta au dovedit-o prin fapte". In noaptea de Anul Nou luduşenii au petrecut fie in grupuri pe întreprinderi, fie in restaurante şi alte localuri de alimentaţie publică. S-au ciocnit pahare, s-au rostit urări dintre care Înţeleaptă urare „La mulţi ani!" Da! Din mii de inimi a ţişnit in noaptea de Revelion urarea ,,La mulţi ani, ţară! La mulţi ani!". EMILIA RUSSE Conducătorul auto Vale Petru în prima cursă, cu primii călători după revelion.