Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-03 / nr. 1

b­u­rtri ale consiliului (Urmare din pag. 1) producţie şi orice alte lucrări so­licitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţinerea şi re­pararea utilajelor proprii ca şi a celor care aparţin cooperativelor agricole pe care le deservesc. In perioadele în care volumul lucrărilor agricole este mai re­­strîns şi se creează disponibilităţi de capacitate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor exe­cuta orice altă prestaţie pentru care au posibilităţi, în afara co­operativelor deservite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de aseme­nea, o serie de măsuri menite să asigure organizarea şi funcţiona­rea în bune condiţiuni a întreprin­derilor şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în cooperativele agricole deservite. In hotărîrea privind sporirea co­interesării materiale a lucrătorilor din întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli si mecanicii de întreţinere din aceste unităţi să fie încadraţi cu salarii tarifare pentru munca în regie, sporite cu 5 la sută faţă de salariile actuale. Totodată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru c­ata în acord a lucrărilor exe­cutate în cîmp. Astfel, pentru lu­crările de categoria I tariful va f­ie­i­lei pe zi, pentru lucrările de categoria a ll-a de 84 lei pe zi, iar pentru cele de categoria a 111-a şi a IV-a de 96, şi respectiv 108 lei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul anului 80 la sută din salariul cu­venit pentru executarea lucrărilor în a­cord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi di­minuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la cultu­rile pentru care au executat lucră­rile. Pentru lucrările nelegate di­rect de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi in timpul anului cu sala­riul tarifar de încadrare, integral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Cei care vor lu­cra în zilele de repaus sau în zi­lele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cu­venite potrivit reglementărilor în vi­goare. Pentru depăşirea producţiei pla­nificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată su­plimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, munci­torilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depă­şirea producţiei. Plata suplimentară se calculează pe bază de tarife pe tonă diferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va acor­da proporţional cu depăşirea obţi­nută, fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe supra­faţa ce îi este repartizată şi reali­zează producţia respectivă, meca­nicii agricoli vor primi salariul in­tegral pentru îndeplinirea planului anual. In cazul in care echipa de­păşeşte planul de producţie, iar valoarea manoperei la tona de griu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinută peste plan, mecani­cii agricoli şi cooperatorii din echi­pă vor primi ca retribuţie supli­mentară, din partea cooperativei a­­gricole de producţie, valoarea ma­noperei respective în bani şi în na­tură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, retribuţia supli­mentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din pro­ducţia suplimentară obţinută la ce­reale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. In cadrul echipei, retribuţia suplimentară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanicii agricoli şi cooperatori — corespunzător cu munca pe ca­re a depus-o fiecare şi cu îndepli­nirea obligaţiilor. Din totalul cantităţilor de cereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pentru depăşirea planului de producţie în cooperativă, mecanicii agricoli care au lucrat la culturile respective vor putea cumpăra pină la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte culturi, retribuţia suplimentară se va acor­da numai in bani. Premiile şi menţiunile acordate municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară in acţiunea da înfrumuseţare şi bună gospodărire Activitatea desfăşurată în cadrul acţiunii de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor în anul 1970, acţiune care se circumscrie în contextul general al preocupări­lor întregului nostru popor, s-a în­cheiat cu rezultate remarcabile. Valoarea lucrărilor executate de cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor, în timpul lor liber, a fost de 3,9 miliarde lei, cu peste 800 milioane lei mai mult decît se realizase în anul 1969. Pe baza unei analize temeinice făcute in tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndrumarea întrecerii patriotice a hotărit acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiu­nea de înfrumuseţare şi bună gos­podărire: A. Municipii cu o populaţie pes­te 50.000 locuitori. Premiul I municipiului Timişoara, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Ma­re, judeţul Satu Mare. Premiul III municipiului Galaţi, judeţul Galaţi. B. Municipii cu o populaţie sub 50.000 locuitori. Premiul I municipiului Sighişoa­ra, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Focşani, judeţul Vrancea. C. Oraşe cu o populaţie peste 10.000 locuitori. Premiul I oraşului Moineşti, ju­deţul Bacău. Premiul II oraşului Dorohoi, ju­deţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, judeţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexandria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteniţa, judeţul Ilfov. Menţiunea III oraşului Buşteni, judeţul Prahova. D. Oraşe cu o populaţie sub 10.000 locuitori. Premiul I oraşului Bereşti, jude­ţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Moldo­va, judeţul Bacău. Premiul III oraşului Sebiş, jude­ţul Arad. Premiul IV oraşului Tîrgu-Frumos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sutina, jude­ţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, ju­deţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victoria, judeţul Braşov. Menţiunea III oraşului Fieni, ju­deţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului Novac­, judeţul Gorj. Mențiunea VI orașului Borsec, județul Harghita. Eşarfe de — Te rog grăbeşte-te, George! E tirziu şi avem mult de umblat. George mai pocneşte, încă o da­tă, din biciul său grozav şi intră în cabina telefonică: —... Alo, tanti Geta?... Sărut mina ... La mulţi ani fericiţi, tanti Geta !... Cum­ nu ştiţi? Sunt Geor­ge. Gigei, Gigi... Da... Nu vă supăraţi, avem mult de mers in seara asta... Vă supăraţi?... Bi­ne, atunci venim, sigur ! Sunt cu Herman şi cu Răducu... George lasă uşa întredeschisă, roteşte biciul pe deasupra capului, în semn de plecare. De pe o altă stradă, vecină, se aude un alt poc­net. Dialog nocturn de semnale. E o seară feerică, de basm, in oraşul cu ecou de legendă. Iscusi­ţii gospodari ai Sighişoarei au gă­tit-o cu frumuseţi şi cu măiestrie, ca pe o mireasă din poveste. Tur­nul, renumitul turn cu ceasul şi cu simfonia lui atit de cunoscută are o măreţie fermecătoare. E ridicat deasupra oraşului şi, pe undeva, din geana cetăţii, fascicule de lu­mini , întăresc simbolul. ... Oare unde o fi ajuns Geor­ge cu biciul lui fermecat, cu voini­cii lui, înalţi de-o şchioapă? La care poartă presară versuri, poc­nete şi sunete de zurgălăi? îmi vi­ne în minte omul de la volanul autobuzului care a făcut ultima cursă Tg.-Mureş — Sighişoara. Imi spunea, aşa, intr-o doară: — Dimineaţă plec din nou la drum, la Sibiu, la ora 5:30. Stau niţel în familie, apoi mă culc şi, di­mineaţă, la datorie! Am furat cu coada ochiului de pe mica tăbliţă de deasupra sa: Zaharie Cioanta. Nu-mi amintesc exact dacă l-am urat in afară de fericire și sănătate și altceva. Ori­cum, adaug acum: — Drum bun, omule, în 1971.­­.. Minutele se scurg mai repe­de ca gîndul. Timpul nu mai are răbdare. Bătăile bătrînului turn ca­pătă rezonanțe fermecate. Fiecare e un semnal al timpului, al vremii care ajunge în cumpăna anilor, e o aluzie fină, subtilă, pentru fieca­re trecător. ••• Moment solemn, plenar, nin­ge cu confeti, răsună gindul şi chemarea, se întrepătrunde vre­mea, se îmbrăţişează inimi şi cu­lori, se recompun poeme, se răs­­frîng chemări. Enormele ace ale orologiului din turnul de piatră în­cărunţită şi poleită cu eşarfe de lumini se suprapun şi se preschim­bă in fascinante baghete ce dau semnalul de începere al celor 12 partituri menite să despice şi să reunească anii, care ridică bucuria deasupra închipuirii. Sighişoara, mireasa împodobită atît de maies­tuos, are voal ţesut cu nestemate culese din raza de soare. Momen­tul devine simfonie, iar clipa capă­tă imensitate, îmbrăţişări, urări — clocot imens şi incandescent de satisfacţii, cu­vinte sublime. Oamenii sunt în ade­vărata lor măreţie, sînt El, părtaşi egali în marile înfăptuiri, laolaltă,­­uniţi în gînd şi-n năzuinţe. In ele­gantul restaurant „Steaua", fante­zia şi măiestria organizatorilor a atins culmi. Frumoasa sală a deve­nit legendă cu 200 de oaspeţi, în­treaga orchestră, care în această noapte şi-a exclus pauza din pro­gram şi a înlocuit-o cu partituri în­drăgite, cutreieră sala şi la fiecare grup de mese repetă melodia care nu poate fi ascultată decit împre­ună cu clinchetul cupelor de cris­tal, umplute cu şampanie. E foarte greu să pătrunzi în inti­mitatea grupurilor din jurul mese­lor. La cîrma deservirii de aici e acum Toader Mihai, care urmăreş­te cu atenţie ordinea: — De cîţi ani vă petreceţi astfel revelionul? — De un sfert de veac. ...Cite şi cite lucruri nu aş dori să aflu în aceste momente de la meseni. E păcat, însă, să fur din aroma veseliei fără margini. To­tuşi, e şi mai mare păcat să nu încerc. — Vă rog să nu vă supăraţi. .." — Nu, nu ne supărăm de loc. Din contră! După cum vedeţi, sun­tem­ 6 persoane aici. Fiecare avem multe planuri pentru acest an nou — îmi spune Gheorghe Urs, şef de brigadă la Combinatul de sticlă şi faianţă. — O întrebare pentru fiecare, in parte: Ce aşteptaţi in 1971? Gh. Urs: să plec in străinătate, mai exact in Grecia. Apoi, in viito­rul puţin mai îndepărtat în Italia, apoi Egipt... Maria (soţia, de la Fabrica de confecţii), îl însoţesc şi-l urmez toată viaţa mea pe soţ, şi la bine şi la rău. Suntem­ foarte fericiţi, îm­preună cu cei doi copii: Mioara şi Marius. Nicolae (fratele lui Gheorghe, mecanic la acelaşi combinat, 30 de ani), vreau să devin student la zi, la Politehnică, în Braşov, să mă însor şi să fiu fericit Bartók Ilona. Un apartament proprietate personală, să mă căsă­toresc şi să devin mamă. Soţii Stelian şi Maria Bordanie (de la aceeaşi masă), avem un co­pil, Danuţ, în etate de... 3 luni. Dorim să fie cel mai bun iar noi cel puţin tot atît de fericiţi ca în anul 1970. O altă masă, de data aceasta cu 4 persoane. Tot Iosif, pensionar, cu­­ soţia, Margareta, şi soţii Aurelia şi | Gheorghe Muşunoiu, contabil şef | C.A.P. Daia, profesoară. Decanul de vîrstă al mesei: sin-­­ tem toată familia noastră feroviari. | Eu am lucrat 41 de ani la C.F.R. | Tara să prospere mereu, feroviarii ■ să rămină tot tineri. Eu nu sint bă- J trîn, am fost sportiv, am jucat fot- J bal. Idolul meu se numeşte Domi- I de, apoi Dinu, Dumitrache şi Do- . brin. Echipa preferată din lume e, | pentru mine, bineînţeles, formaţia | Braziliei — artă ! Soţii Muşunoiu (nepoţii familiei * Tot): Avem un copilaş, Răzvănel, | de un an şi o lună. Să fie cel mai | frumos copil din lume! ... Ah, am uitat un amănunt. I Aseară, nu l-am întrebat pe pri- | chindelul din cabina telefonului ■ public, ce fel de George îl chea- * mâ. Oare unde o fi acum? O, | doarme! Doarme în mod sigur ■ fiindcă a umblat mult, mult cu | plugușorul. Și, abia acum observ­­ că din noul an au trecut deja 6­­ ore. Oare cînd s-au scurs? P. COZMEANU 3 STEAUA ROȘIE PAGINA:3 REVELION 1971 Din prima zi, realizări în producţie (Urmare din pag. 1) Ioan Szikszai, Farcaş Rudolf, o­­peratorii Kelemen Zoltán, Vasile Sărăcuţ şi Silviu Maroşi. In oraşul chimiştilor noul an a debutat cu succes Tirnăveni, 2 ianuarie 1971. Prin telefon, după tradiţionala urare ,,la mulţi ani!", tovarăşul Teodor Spineanu, secretarul comitetului de partid, ne comunică primele suc­cese ale chimiştilor in acest debut de an. Aflăm că din primele ore, cei care au vegheat in faţa cup­toarelor de carbid, a instalaţiilor de producere a sodei caustice şi sulfatului de aluminiu au început noul an cu hotărîrea fermă de a obţine realizări cit mai bune. Bi­lanţurile primei zile confirmă a­­ceastă hotărire: la toate sorti­mentele prevederile planului au fost realizate, planul producţiei globale pe combinat fiind depăşit cu 2,3 la sută. La cuptoarele de carbid nr. 4 şi nr. 5 s-au obţinut realizările cele mai semnificative. Schimbul condus de maistrul Dumitru Popa a dat peste plan 3,5 tone carbid, iar calitatea producţiei este com­petitivă pentru export. Peste 5,5 tone de carbid a realizat supli­mentar şi schimbul maistrului An­drei Szabó. Calitatea este apre­ciată la 300 litri acetilenă dega­jată la un kilogram de carbid. De la celelalte cuptoare de car­bid, realizări remarcabile au obţi­nut in prima zi a anului schimbu­rile conduse de maiştrii Leon So­lomon şi Aurel Nistor, care au produs peste plan cite 3 tone de carbid, în primele două zile o producţie de 3 milioane lei Feeria nopţii şi-a sporit strălu­cirea prin jocul luminilor ce au plutit, uriaş curcubeu, deasupra cetăţii chimiei tirgumureşene. Nici instalaţiile de aici nu au fost oprite de Revelion. Tinărul colectiv al combinatului, aflat in faţa unei im­portante etape de dezvoltare a capacităţilor de producţie, este ferm hotărit să dea viaţă ritmic sarcinilor de plan ce le are in a­­cest prim an al unui nou cincinal. In primele două zile ale lunii ianuarie valoarea producţiei glo­bale realizate însumează 3 milioa­ne lei. Printre altele, aici s-au produs 1.200 tone amoniac și peste 2.600 tone azotat de amoniu. Sem­nificativ este faptul ca, in acest an, colectivul este hotărit ca pro­dusele sale să pătrundă pe noi meridiane­­le globului. De aceea, deviza debutului in noul an este calitatea. De altfel, întreaga can­titate de azotat pe care au reali­zat-o in primele două zile este ne­­aglomerabila, deci de calitate su­perioară. „Cale liberă“ întrebarea: „Cu ce realizări au incheiat anul 1970 feroviarii tîr­gumureşeni?", primeşte invariabil un răspuns pozitiv. Toţi lucrătorii căilor ferate s-au străduit să sa­tisfacă in cele mai bune condiţii, la un nivel calitativ superior sar­cinile de plan şi solicitările clien­ţilor. Este o realitate cu care se mindresc atit feroviarii cit şi lo­cuitorii municipiului Tirgu Mureş faptul că gara CF.R. a primit in 1970 o nouă înfăţişare, asigurind condiţii civilizate pentru sutele de călători care trec zilnic prin a­­ceastă poartă a oraşului, latâ­ne in noul an. Din staţie se anunţă plecările şi sosirile pri­melor trenuri ale anului 1971. Me­canicii Adalbert Hajdú şi Mircea Hugo sunt cei care duc, fără in­­tirziere, primii călători ai noului an spre Deda, Miercurea-Ciuc, Braşov. Apoi alte trenuri primesc cale liberă spre Războieni şi Deda, ducind cu ele zeci de mii de tone de mărfuri şi produse. In noapte, peste linii, la acea oră de hotar, luminindu-şi unul altuia feţele cu felinarele, ceferiştii se salutau cu familiara urare: „La mulţi ani şi noroci". m . iîffi % Multă bucurie, dar şi ginduri pentru mai bine în familia fotba­liştilor tîrgumureşeni care se pregătesc în vederea returului. Bucătarii în timpul pregătirii ospăţului. . nn—urm-nnii In familia muncitorului Szöcs Gheorghe de la Fabrica de mobilă, Tinereţe, veselie şi cupe de vin. La miezul nopţii (Urmarea din pag. 1) pune întreaga noastră energie în slujba patriei socialiste, a drumului său ascendent spre cele mai înalte culmi ale progresului. 1971. Anul Nou. Nou, şi la pro­priu şi la figurat. Fiindcă de peste 25, toţi anii noştri sunt noi. Pe reporter, clipa dintre ani i-a surprins pe drum. Am sosit după cîteva minute la restaurantul „Mureşul" din Tg.-Mureş. Atmosfe­ră sărbătorească. Cîntec, joc şi voie bună, clinchet de pahare, zîm­­bete, mii de zîmbete, lumină. La mese 220 de oaspeţi de la dife­rite întreprinderi şi instituţii din lo­calitate. Printre ei Emil Borda, Ja­­nos Kocsis, N. Ciorbea, Vasile Bar­­şeanu, Vasile Pop, Ioan Birsan. Alături de aceştia fotbaliştii de la A.S.A. Lukacs, Nagy şi Czako au toastat pentru multe goluri în noul sezon fotbalistic. Şi, cum este fi­resc, in asemenea situaţii, nici un pahar nu a rămas... plin. Galambfalvi Francisc şi Gh. Mol­dovan au aşteptat sosirea Anului Nou, în mijlocul familiilor. Vechi prieteni şi colegi de muncă au în­chinat cite un pahar pentru sănă­tatea copiilor, a prietenilor şi cu­noscuţilor, a celor care în acele momente se găseau la datorie. Ora 0,45. La Maternitatea din Tg.-Mureş primul nou născut, Vio­rica, în greutate de 3,2 kg, este cel de-al treilea copil al cetăţenei I Csiki Ana, de 22 de ani, din Un­­gheni. Vioricăi i-au urmat apoi în­că 8, probabil, viitori parteneri de joacă, două fete şi şase băieţi. Le dorim tuturor multă sănătate. Anul 1971 începe sub semnul bu­nului augur pretutindeni. Este un on pe care ni-l dorim mai prosper, mai bogat în toate. Ks~ "■ • >'■ 'vV' Omul norocos. Petrecerea luduşenilor Prin dangăt de clopot şi vu­iet de sirenă a pătruns noul an in fiecare casă — fie ea neten­­cuită sau abia uscată după bo­ia zdravănă din luna mai a lui '70 — şi a găsit in toate aces­tea, in noaptea Revelionului, ceva comun: platouri pline cu bucate, brazi împodobiţi şi ul­cioare de vin pe masă. Căci anul care a trecut a fost un an greu, un an de încleştare cu forţele naturii dezlănţuite şi cu ultimele sarcini ale cincinalului care se impuneau a fi îndepli­nite cu succes. A fost anul in care micul orăşel de pe Mureş aniversa un deceniu de cînd, la hotarul lui, a fost înlocuit indicatorul de „comuna Luduş" cu acela de „oraş". Străbunii ne-au lăsat in tradiţie şi în sin­ge bucuria sărbătorilor la sfir­­şit de an. La acest Revelion luduşenii aveau ce să sărbă­torească. Cu toate greutăţile in­­tîmpinate, Întreprinderile şi-au îndeplinit, ba unele au şi depă­şit planul de producţie, in lo­cul caselor duse de ape au a­­părut altele mai trainice, mai frumoase. Comuna de acum 10 ani, care pe atunci nu avea nici un alt argument pentru a fi numită oraş decit tabla de hotar, azi este un orăşel mo­dern, cu zeci de blocuri, cu străzi asfaltate, cu aşezăminte social-culturale, obiective indus­triale, creşe, grădiniţe. „Ludu­şenii sunt oameni harnici, buni gospodari şi hotărâţi să învingă greutăţile , a spus tovarăşul Vasile Lăzărescu, secretarul Co­mitetului orăşenesc de partid, cu ocazia sesiunii jubiliare a Consiliului popular al oraşului care a avut loc în preajma A­­nului Nou — şi aceasta au do­vedit-o prin fapte". In noaptea de Anul Nou lu­duşenii au petrecut fie in gru­puri pe întreprinderi, fie in res­taurante şi alte localuri de ali­mentaţie publică. S-au ciocnit pahare, s-au rostit urări dintre care Înţeleaptă urare „La mulţi ani!" Da! Din mii de inimi a ţişnit in noaptea de Revelion urarea ,,La mulţi ani, ţară!­ La mulţi ani!". EMILIA RUSSE Conducătorul auto Vale Petru în prima cursă, cu primii călă­tori după revelion.

Next