Steaua Roşie, februarie 1971 (Anul 22, nr. 26-49)

1971-02-02 / nr. 26

BILANŢ LA SCARA CINCINA etmmm mm BIN TlNNBVENI COMBINATUL CHIMIC DIN TIR­­NAVENI, UNA DIN CELE MAI VECHI CETĂŢI ALE CHIMIEI RO­MANEŞTI, A CUNOSCUT IN CIN­CINALUL ÎNCHEIAT RECENT UN AMPLU PROCES DE DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE A CAPACITĂ­ŢILOR SALE DE PRODUCŢIE — REFLECTARE FIDELA A POLITI­CII DE INDUSTRIALIZARE SOCIA­LISTA PROMOVATĂ CU CONSEC­VENŢA DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU. PONDEREA ACESTEI U­­NITAŢI IN RAMURA INDUSTRIEI CHIMICE A JUDEŢULUI ESTE DE 56,6 LA SUTA.­­ IN BILANŢUL CINCINALULUI CHIMIŞTII DIN TIRNAVENI AU ÎN­SCRIS REALIZAREA INTEGRALA A SARCINILOR PREVĂZUTE, INCA IN LUNA IUNIE 1970. CA URMARE, PE TOATA PERIOADA CINCINALA VALOAREA PRODUCȚIEI REALIZA­TE SUPLIMENTAR SE RIDICA LA 447.000.000 leI NUMAI ACEST VOLUM DE DE­PĂȘIRE REPREZINTĂ 84 LA SUTA DIN PLANUL DE PRODUCȚIE AL ANULUI 1966. • PRODUCȚIA GLOBALĂ IN­DUSTRIALA A ANULUI 1970 A FOST DE 1,6 ori mai mare DECIT CEA REALIZATĂ IN 1966 — PRIMUL AN AL CINCINALULUI. • FACIND PARTE DIN RAMU­RA INDUSTRIALA CU UN ÎNALT RITM DE DEZVOLTARE, COMBI­­NATUL CHIMIC DIN TIRNAVENI A BENEFICIAT DE IMPORTANTE INVESTITII ALOCATE DE STAT. VA­LOAREA ACESTORA SE RIDICA IN CINCINALUL 1966—1970 LA 304.060.000 lei PRINTRE OBIECTIVELE PRINCI­PALE CONSTRUITE ȘI DATE IN EXPLOATARE SE NUMĂRĂ: Noua instalație de oxid de zinc, 1966— dată in funcțiune In cincinalul 1970. — CUPTORUL NR. 5 DE CAR­BID, CU O CAPACITATE ANUALĂ DE 72.000 TONE CARBID; — INSTALAȚIA DE BICROMAT DE SODIU, CU O CAPACITATE DE 6.040 TONE/AN; - INSTALAȚIA DE OXID DE ZINC, CU O CAPACITATE ANUA­LA DE 5.000 TONE; — CUPTORUL TUNEL DE LA SECȚIA DE FAIANȚA, CU O CAPA­­ CITATE DE 180.000 MP PLACI FA­IANŢA PE AN. © ALTE LUCRĂRI IMPORTANTE DE SPORIRE A CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE — REALIZATE DIN FONDURI DE MICA MECANIZA­RE — AU FOST EXECUTATE LA MAJORITATEA SECȚIILOR DIN COMBINAT. © COMBINATUL CHIMIC DIN TIRNAVENI ESTE UNICUL PRODU­CĂTOR DE­ CARBID DIN ȚARA, A­­SIGURÎND ÎNTREGUL NECESAR AL ECONOMIEI NAȚIONALE, PRE­CUM ȘI IMPORTANTE CANTITĂȚI PENTRU EXPORT.­­ CARBIDUL, UNUL DINTRE PRODUSELE DE BAZA ALE COM­BINATULUI, SE EXPORTA IN 15 TARI ALE LUMII. IN ANUL 1970 S-A REALIZAT O PRODUCTIE DE CARBID CU 54 LA SUTĂ MAI MARE DECIT IN 1965. Colectivul Fabricii de confecţii „MUREŞUL“ « 7­7 » LA FABRICA DE CONFECŢII „MUREŞUL“ DIN TG.-MUREŞ, re­prezentanţii salariaţilor au ascultat şi analizat darea de seamă a co­mitetului de direcţie privind reali­zarea sarcinilor de plan pe anul 1970 şi au dezbătut cu multă matu­ritate sarcinile ce le revin pe anul curent. Ca urmare a muncii entuziaste şi plină de răspundere a întregului colectiv de salariaţi, în anul 1970 s-au obţinut rezultate remarcabile la toţi indicatorii de plan. Dacă ţi­nem seama de greutăţile pe care le-a avut de întimpinat acest colec­tiv din cauza calamităţilor natura­le, succesele obţinute sunt şi mai semnificative. Cu toate aceste greu­tăţi, care pentru a fi întinse au solicitat la maximum capacitatea şi voinţa oamenilor, au fost recuperate pierderile de 7 milioane lei cauzate de stagnările procesului de produc­ţie şi în final la producţia globală s-au dat peste prevederile planului aproape 9 milioane de lei. Rezulta­te meritorii s-au obţinut şi in ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii, care a fost mai mare cu 3,36 la sută faţă de cifra planifi­cată. Angajamentele luate peste plan au fost depăşite după cum urmează: producţia globală cu aproape 5,6 milioane lei, echivalent cu peste 14.000 buc confecţii, procentul de calitatea I a producţiei cu 0,2 la sută, economiile la ţesături din te­­lon cu 6.000 m­­. Din darea de seamă şi din cuvân­­tul participanţilor la discuţii, pe lngă părţile pozitive, a reieşit că există lipsuri care într-o privinţă sau alta influenţează negativ proce­sul de producţie, atît calitativ ct şi cantitativ. De multe ori aprovi­zionarea cu materii prime a rămas în urma cerinţelor procesului de fabricaţie, în special la materialele anexe, ca de exemplu fermoare, ca­tarame, lănţişoare etc. La sala de croi au fost cazuri cind s-a mun­cit mai neglijent, ceea ce a avut re­percusiuni negative asupra produc­tivităţii muncii. Şi în activitatea serviciului tehnic s-au manifestat greşeli cum au fost cele legate de confecţionarea şabloanelor, lucru observat doar la controlul final al producţiei. Aceste aspecte negative, care au influenţat calitatea produ­selor se datoresc în bună parte in­disciplinei în munca unor salariaţi, problemă criticată şi de darea de seamă, şi de cei care au luat cuvîn­­tuL Constantin Lerescu, în cuvîntul său, arăta: „Unii salariaţi întirzie de la program, alţii pleacă mai de­vreme acasă sau se plimbă prin curte fără rost, stau cam mult la discuţii şi la fumat, iar unii lipsesc nemotivat. Cu alte cuvinte, se pier­de cam mult din timpul productiv — a spus vorbitorul — fapt care are repercusiuni asupra ritmicităţii producţiei şi a calităţii ei. Datoria noastră e să acţionăm cu hotărire împotriva acelora care nu vor să înţeleagă că abaterile lor la locul de muncă se răsfrîng negativ asu­pra activităţii întregului colectiv“. In cuvîntul lov. Ştefan Mezei, maistru la sala de erai şi Ştefan Kutasi, şeful C.T.C., s-au referit la greutăţile pe care le-au întimpinat şi le mai întimpină din cauza ma­terialului necorespunzător calitativ (pentru căptuşeli) primit de la uni­tatea de mătase Sighişoara. „Acest material ne dă multă bătaie de cap în timpul croitului — arăta Ştefan Mezei — deoarece aproape din me­tru în metru nuanţele de culoare sunt diferite. Drept urmare şi consu­mul specific este mai mare faţă de cel normal, deoarece se pierde o cantitate destul de însemnată la croire, ca urmare a eliminării bucă­ţilor cu nuanţe diferite de culoare“. Ştefan Kutasi a arătat că pe lingă problema nuanţelor de culoare, ma­terialul pentru căptuşeli cedează la culoare din care motiv s-au şi pri­mit reclamaţii de la cumpărători. El a mai scos în evidenţă faptul că la magazia centrală, din lipsă de stocuri mai mari de materiale, nu se poate face recepţia lor deoarece acestea trebuie distribuite imediat în producţie, şi astfel, nu se mai poate refuza dacă nu corespund din punct de vedere calitativ şi canti­tativ. Din această cauză suferă cali­tatea confecţiilor. Darea de seamă şi participanţii la adunare au dezbătut amănunţit şi sarcinile sporite ale planului de producţie pe anul 1971 şi măsurile tehnico-organizatorice ce se impun pentru realizarea lor. De asemenea, s-a precizat că sporul producţiei globale este prevăzut a se realiza exclusiv pe baza creşterii produc­tivităţii muncii. Pentru ca această sarcină să se realizeze în bune con­diţii este necesară luarea unor mă­suri eficiente care să ducă necon­diţionat la folosirea la maximum a timpului de lucru şi a spaţiilor de producţie, realizarea unor confecţii de calitate superioară, scăderea preţului de cost al produsului finit şi reducerea consumurilor specifice de materiale etc. Planul M.T.O. şi contractul colectiv aprobate de adu­narea reprezentanţilor salariaţilor cuprind sarcini precise, care apli­cate în producţie vor duce nemijlo­­­­cit la realizarea şi depăşirea indica­torilor de plan. Dintre cele 13 punc­te din planul M.T.O„ majoritatea se referă la întocmirea documenta­ţiei tehnice, la îmbunătăţirea re­cepţiei calitative a materiei prime, la continuarea acţiunii de ridicare a calificării cadrelor, la aprovizio­narea ritmică a secţiilor cu semi­fabricate, la îmbunătăţirea aspectu­lui comercial şi calitativ al produ­selor, la revizuirea normelor de consum de materii prime etc. Nu­mai reducerea consumurilor speci­fice la sala de crai va duce la scă­derea cheltuielilor materiale cu 4,7 milioane lei. Adunarea reprezentanţilor salaria­ţilor, în numele întregului colectiv, s-a angajat ca in anul 1971 să dea peste plan o producţie globală în valoare de 2 milioane de Iei, să rea­lizeze o creştere a productivităţii muncii de 1.700 lei/salariat, să eco­nomisească 8.000 m relon, 5.000 m de căptuşeli, să realizeze 4.000 buc. confecţii din relon, să sporească cu 0,3 la sută numărul produselor de calitate superioară, să economiseas­că 5.000 kg spumă poliuretanică. Lina Hatman, Cătălina Monai, Ştefan László, Elisabeta Bortik, Ár­pád Simon, ing. şef Adler Aristid, Ernest Kis, Viorica Constantin, se­cretara comitetului de partid, şi al­ţii, în cuvîntul lor au aprobat şi s-au angajat, ca de altfel întreaga adunare, să realizeze sarcinile pla­nului de producţie şi angajamen­tele pe 1971. Insă, după cum arăta E. Kis, conducerea Combinatului textil Sighişoara trebuie să sprijine mai îndeaproape fabrica din Tirgu- Mureş în aprovizionarea cu materii prime de calitate corespunzătoare, deoarece la acest capitol mai sunt greutăţi. Inginerul şef Adler Aristid, în cu­vîntul său a apreciat pozitiv pregă­tirea procesului de fabricaţie, pre­­cizlnd că s-a cunoscut din timp, cu exactitate, cantitatea şi sortimentele producţiei anului 1971. „Dar pentru a putea realiza cu succes sarcinile sporite ce ne stau în faţă şi în spe­cial cea a calităţii produselor, avem nevoie de un stoc tampon de relon care să ne asigure conti­nuitatea procesului de fabricaţie şi în timpul trecerii de la un trimestru la altul. In încheierea lucrărilor adunării, directorul general al Combinatului textil Sighişoara a asigurat pe cei prezenţi şi prin ei întregul colectiv, că va face totul pentru a rezolva în cel mai scurt timp posibil proble­mele ridicate în darea de seamă şi în cuvîntul salariaţilor, probleme de a căror rezolvare depinde de altfel în bună măsură realizarea sarcini­lor de plan. I. HUSAR . ro Ţăranii cooperatori din Iclănzel au participat în mare număr la adunare, 18 din ei au luat parte activă la discuţii. Trebuie să rele­văm că C.A.P. Iclănzel este so­cotită unitate fruntaşă pe judeţ. Chiar în condiţiile anului trecut, cu totul anormale pentru agricul­tură, cooperatorii din Icland şi Iclănzel au obţinut producţii su­perioare unităţilor din jur. Dar ţă­ranii cooperatori nu s-au mulţumit să înregistreze noianul de cifre, date şi unele justificări înscrise în darea de seamă prezentată de Constantin Roman, preşedintele C.A.P. ci, la discuţii, în lumina măsurilor luate de conducerea par­tidului privind îmbunătăţirea or­ganizării şi retribuirii muncii în C.A.P., prin exemple concrete, da­te comparative, au arătat că dacă se lucra mai organizat, s-ar fi putut obţine cu mult mai mult. Brigada I — arăta Oltean Co­drean — de pe 8 ha teren desecat din valea Comlodului, a realizat in medie 40.000 kg de porumb siloz la hectar. Sau Remus Serbezan, din aceeaşi brigadă, spunea că au fost suprafeţe de pe care s-au­ ob­ţinut 1.850 kg porumb la hectar iar de pe unele 1.200 kg, totuşi la retribuţie nu s-a ţinut seama de aceasta, ci numai de normele con­venţionale efectuate. Şi unul şi altul au optat pentru introducerea acordului global, care stimulează hărnicia. In anul trecut 2/3 din co­operatorii din brigada a II-a — arăta Ioan Teban — au realizat în medie pe suprafeţele lucrate de ei cite 30.000 kg sfeclă la hec­tar. Ceilalţi însă, care nu au făcut lucrările la timp, au realizat abia 10.000 kg la hectar, ceea ce a in­fluenţat şi producţia medie pe brigadă care s-a redus la 20.000 kg la ha. Valoarea normei însă a fost aceeaşi. Deci vechiul sistem ducea la egalizarea veniturilor şi nu dădea posibilitatea remunerării cooperatorilor in deplină concor­danţă cu munca depusă şi rezul­tatele în producţie. Cam la fel s-au petrecut lucrurile şi în bri­gada a IlI-a — spunea Ioaniche Şanta. Ne-am obişnuit să facem fişă de pontare la fel şi pentru cei care lucrau bine, ca şi pentru cei care făceau o muncă de slabă ca­litate. Unul care a realizat 2.000 kg porumb la hectar era retribuit ca şi cel care a obţinut mult mai puţin. Socotesc că acordul global va înlătura asemenea deficienţe. De altfel se ştie că anul trecut, la tutun, retribuirea s-a făcut în funcţie de venitul realizat la 1.000 lei. Cei harnici au avut cel mai mare cîştig. Acordul global va pu­ne capăt — sublinia Ioan Creţu — tendinţei de a fugi numai după realizarea unui număr cit mai mare de norme, fără a interesa producţia, se va pune deci accent pe calitate. La realizarea unor producţii mai mari la hectar, îndeosebi la grîu, un aport deosebit puteau să aducă şi mecanizatorii. Dar, arăta Gheor­­ghe Hoalbeş, în loc ca în perioa­da de întreţinere a culturilor să fi folosit orice oră bună de lucru, s-au aşteptat zile întregi însorite, care se ştie că au fost puţine la număr In noua situaţie în secţia de mecanizare care este în curs de a fi înzestrată cu 6 tractoare pe şenile, vom participa mai activ la toate lucrările, alături de co­operatori în formaţiile de lucru ce se vor constitui. Mai multă atenţie trebuie a­­cordată şi zootehniei. Anul trecut 50 la sută din veniturile realizate de C.A.P. au provenit din acest sector. Este surprinzător faptul — spunea Emil Rusu — că în loc să reedităm tradiţia producţiilor bine obţinute, mergem în regres. Dacă în 1965 C.A.P. a realizat 1.850 litri lapte de la o vacă furajată cum este posibil ca pentru acest an să propunem doar realizarea a 1.000 litri lapte de la o vacă fu­rajată? In darea de seamă s-au scris cuvinte de laudă arătindu-se că sunt furaje suficiente. Da, dar acestea nu sunt variate și bogate în proteine. Și nu numai atît, dar — completa medicul veterinar Alexandru Haţegan — zootehnia, a­­d­aposturile, condiţiile de zooigienă trebuie şi ele modernizate. Se im­pune introducerea apei în grajduri, canalizarea etc. Multe din pierderi, mai ales la tineret, se datoresc îndeosebi lipsei de zooigienă. Sau scăderea producţiei cu 15—20 la sută se datoreşte lipsei de gospo­­dărire raţională a furajelor, a bunei organizări a muncii. Pentru anul în curs, în urma aplicării acordului global, la con­diţiile specifice acestei unităţi C.A.P. şi-a propus realizarea în medie la hectar a 2.000 kg grîu, 2.300 kg porumb, 24.000 kg sfeclă de zahăr etc. In planul de măsuri expus de ing. Vasile Gurghian, specialistul unităţii, se arăta că chiar din aceste zile trebuie ieşit masiv pe cîmp la săparea a 3.000 m de şanţuri care să asigure scurgerea apei, impulsionarea fer­tilizării pămîntului. Condiţii sunt: Faţă de 10 vagoane ingrâşăminte chimice care a avut anul trecut unitatea, în acest an ea dispune de 44,3 vagoane îngrăşăminte chi­mice La acestea se adaugă mari cantităţi de îngrăşăminte naturale care n-au­ mai fost transportate de 4 ani, pentru care preşedintele, de altfel, a fost aspru criticat de cooperatori. De asemenea, aduna­rea generală a aprobat afilierea la asociaţia de cultivare a sfeclei de zahăr (regretabil este faptul că şe­ful de fermă n-a participat la a­­ceastă adunare), a votat contribu­ţia pentru construirea unei îngră­­şătorii pentru tineretul bovin în asociaţie cu alte unităţi, a ales delegaţii care să reprezinte co­operativa în consiliile intercoope­­ratiste unde unitatea este asociată. Au fost adoptate măsuri de orga­nizare a brigăzilor, scoţînd la ivea­lă numeroase posibilităţi de pu­nere în valoare a resurselor exis­tente în cooperativă, ceea ce va fi o garanţie că planul de producţie pe acest an va fi îndeplinit şi de­păşit. REMUS CÂMPEAN STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Adunările generale din întreprinderi şi cooperative agricole,prilej de armiple dezbateri privind creşterea eficienţei activității economice Pe agenda întrecerii Colectivul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni animat de dorinţa de­ a obţine şi în acest an rezul­tate de prestigiu desfăşoară o sus­ţinută întrecere socialistă. Elanul şi hărnicia, măsurile tehnico-orga­­nizatorice luate pentru mai buna utilizare a capacităţii de producţie, respectarea parametrilor tehnici prescrişi şi aprovizionarea cu ne­cesarul de materiale au condus la un prim succes: în ziua de 30 ianuarie, o dată cu pro­­ducţia realizată de schimbul doi fabrica­ţi-a îndeplinit planul pe prima lună a anului în curs. Ast­fel s-a realizat peste sarcinile de plan la zi o producţie a cărei va­loare întrece o jumătate de mi­lion de lei. Se prelimină o depă­şire a prevederilor lunare la princi­palele sortimente: cu 30.000 m.p. geam tras, cu 40.000 buc. sticle pentru ambalaj şi cu 30.000 m.p. de geam laminat. Cu toate greutăţile manifestate în aprovizionare, fapt care la în­ceput a influenţat negativ ritmici­tatea procesului de reparaţii, co­lectivul de muncă de la Uzina de reparaţii din Tg.-Mureş s-a mobi­lizat la maximum reuşind ca luna ianuarie să o încheie cu rezultate foarte bune. Planul producţiei glo­bale a fost depăşit cu 4 la sută, depăşire care echivalează cu cca. 400.000 lei. La confecţionarea pieselor de schimb auto, una din sarcinile de bază ale uzinei de reparaţii auto, s-au produs peste plan piese auto in valoare de 200.000 lei.

Next