Steaua Roşie, martie 1971 (Anul 22, nr. 50-75)
1971-03-02 / nr. 50
Dezvoltarea invătămintului superior ia ţară © IN 1938 IN TARA EXISTAU 2.194 PROFESORI IN INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂMINT SUPERIOR. € IN ANUL 1970 ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ PREGĂTESC STUDENŢIMEA NOASTRĂ 13.500 PROFESORI. © ANUAL STATUL CHELTUIEŞTE PENTRU UN STUDENT 12.000 LEI, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CU 1.100 LEI MAI MULT DECIT CHELTUIA ÎN ANUL 1966. © ÎN PERIOADA 1966—1970 IN ŢARA NOASTRĂ AU ABSOLVIT 117.000 STUDENŢI, CU 50.000 MAI MULTI DECIT IN PERIOADA ANTERIOARA. © IN ACEEAŞI PERIOADĂ AU FOST ÎNFIINŢATE IN ŢARĂ ONC! NOI INSTITUTE DE INVATAMSNT SUPERIOR INSUMIND 19 FACULTĂŢI CU 43 DE SPECIALITĂŢI. ©IN CĂMINELE STUDENŢEŞTI, CONSTRUITE ÎN CINCINALUL ÎNCHEIAT, POT FI CAZAŢI 18.000 DE STUDENŢI. ÎN ŢARĂ EXISTĂ 18 CENTRE UNIVERSITARE CARE CUPRIND 195 DE FACULTĂŢI IN CARE ÎNVAŢĂ 152.000 DE STUDENŢI. LA S0. 000 LOCUITORI REV£M£AU 75 70 STROEMT/ StROEHT/ I Ipostaze studenţeşti la Tg.-Mureş, in laboratoare, la clinica de stomatologie, în bibliotecă. Un nou spectacol al studenţilor de la Institutul de teatru. CARTIERUL CĂMINELOR STUDENŢEŞTI Învăţămîntul superior în judeţul Mureş . IN ANUL ŞCOLAR 1970— 1971 IN CELE 3 INSTITUTE DIN MUNICIPIUL TG-MUREŞ AU ÎNCEPUT CURSURILE 2.532 DE STUDENŢI. LA INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE STUDIAZĂ 1.195 STUDENŢI. LA INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI STUDIAZĂ 1.304 STUDENŢI. LA INSTITUTUL DE TEATRU „SZENTGYÖRGY ISTVÁN" STUDIAZĂ 33 STUDENȚI. © 1 226 STUDENTI SUNT BURSIERI DE STAT. © 1.560 STUDENȚI LOCUIESC IN CĂMINE. © ÎN CENTRUL NOSTRU UNIVERSITAR ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA LA CATEDRELE DIFERITELOR INSTITUTE 428 DE PROFESORI © IN PERIOADA 1965—1966 IN BIBLIOTECILE INSTITUTELOR DE INVATĂMINT SUPERIOR DIN TG.-MURES ERAU 180.100 VOLUME, IAR ACUM SINT 212.000 . IN ANUL 1970 PENTRU ÎNZESTRAREA CELOR 3 INSTITUTE DE ÎNVATAMINT SUPERIOR DIN MUNICIPIU STATUL A ALOCAT 4.700.000 LEI. DIN PERIOADELE 1965—1966 SI 1969-1970, STUDENȚII INSTITUTULUI DE TEATRU AU PREZENTAT 514 SPECTACOLE IN FATA A 91.580 SPECTATORI. D IN ANUL 1970 A FOST DAT IN FOLOSINŢĂ UN NOU CĂMIN STUDENŢESC CU 340 DE JOCURI. IN MUNICIPIUL TG.-MURES ISI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA: CENTRUL DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI DE STIINTE SOCIAL-POLITICE CU SECTIILE: ISTORIE, LITERATURĂ, ARTA. IN CADRUL ACESTUI CENTRU IŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ 19 COLABORATORI CARE DISPUN DE O BIBLIOTECĂ ÎNZESTRATĂ CU 149 673 VOLUME. CENTRUL DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MEDICALE IN CADRUL CĂRUIA ISI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA 26 DE COLABORATORI. PENTRU DEZVOLTAREA ACESTUI CENTRU, ÎN ANUL 1970 AU FOST ALOCAȚI 150.000 DE LEI. mmm STEAUA ROȘIE PAGINĂ 3V AGENŢIE DE TURISM PENTRU TINERET LA TÎRGU-MUREŞ După cum se cunoaşte pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea muncii educative in rîndul tineretului, Uniunea Tineretului Comunist a primit sarcina de a se ocupa de organizarea, desfăşurarea şi coordonarea activităţii turistice a tineretului. Experienţa dobîndită în cei aproape trei ani de activitate a sectorului de turism al Comitetului judeţean U.T.C. se materializează în cuprinderea a peste 100.000 de tineri în acţiunile turistice, în existenţa a 270 de cercuri in judeţ, ceea ce îndreptăţeşte afirmaţia că turismul a devenit intr-un timp scurt o formă eficientă în educarea şi formarea tinerei generaţii. Avînd in vedere experienţa dobîndită, pe baza hotărîrii Secretariatului C.C. al U.T.C., în municipiul Tg.-Mureş s-a înfiinţat, de la 1 februarie a.c., „Agenţia de turism pentru tineret“. Agenţia reprezintă, de fapt, un organism specializat al Comitetului judeţean U T.C., care are în responsabilitate directă întreaga activitate turistică destinată tinerilor din judeţ, toate acţiunile organizate încadrîndu-se organic în ansamblul muncii educative desfăşurate de organele şi organizaţiile de tineret. In viitor agenţia va coordona şi îndruma activitatea tuturor sectoarelor şi a cercurilor de turism, sprijinind eforturile acestora în organizarea activităţii turistice, va urmări dezvoltarea bazei materiale a turismului, organizarea de tabere de odihnă pentru tineret în raza judeţului. Agenţia este condusă de un consiliu de conducere sprijinit de un consiliu consultativ format din diverşi specialişti care îşi pot aduce contribuţia în orientarea conţinutului activităţii întreprinse de agenţie şi organizaţiile U.T.C. din judeţ. Pe planul muncii educative, înfiinţarea agenţiei înseamnă lărgirea posibilităţii de a desfăşura activităţi mai bogate în conţinut, vizînd educaţia patriotică a tinerilor, cunoaşterea şi îndrăgirea de către aceştia a frumuseţilor, bogăţiilor patriei, a realizărilor poporului nostru în anii socialismului. In acest an agenţia se va orienta în special înspre organizarea acelor acţiuni care s-au bucurat de o largă rezonanţă în rîndul tineretului, ca excursiile tematice nautice, montane, vizitarea obiectivelor industriale, taberele de odihnă, excursii peste hotare etc. Vom pune un accent deosebit asupra organizării unor excursii pentru tineretul școlar, urmărind ca tot ceea ce se va întreprinde să aibă un scop educativ bine precizat. Agenţia şi-a întocmit un bogat şi variat program pe toată perioada anului, creînd posibilitatea unui mare număr de tineri, în funcţie de programarea vacanţelor sau concediilor, să petreacă in mod plăcut şi util, într-o atmosferă propice, cîteva zile în tabere sau excursii. Desprindem din programul de activităţi: excursii pe Valea Prahovei şi Oltului, combinate cu o ieşire de 3 zile în Bulgaria; circuitul României, zona sud-vestică, cu o ieşire de 2 zile la Belgrad; vizitarea Bucureştiului, combinată cu o excursie de 4 zile la Costineşti; vizitarea mănăstirilor şi a caselor memoriale din nordul Moldovei; excursii în Ţara Moţilor, cu o ieşire de 2 zile în Ungaria. Sunt numeroase şi excursiile nautice, ca cele în Delta Dunării (4 zile), excursiile montane: în Munţii Făgăraşului, Munţii Apuseni, Munţii Gîrbova, combinată cu o excursie la Eforie Nord de 4 zile. Se vor organiza, de asemenea, tabere de odihnă la Izvorul Mureş, Timişul de Sus, Costineşti şi Sovata. Ca şi în anii trecuţi, vom organiza excursii peste hotare, care fac parte integrantă, prin scopul şi caracterul lor, din complexul de activităţi educative iniţiate de organizaţiile U.T.C., oferind posibilitatea tinerilor participanţi să acumuleze noi cunoştinţe prin contactul direct cu tradiţiile, realizările, actele de cultură şi civilizaţie ale altor popoare, să confrunte şi să se informeze asupra unor probleme social-politice şi ale activităţii tineretului şi studenţilor din alte ţări. Bineînţeles, toate realizate intr-o atmosferă tinerească, de destindere şi vacanţă. La excursiile de peste hotare pot participa elevi şi studenţi, tineri salariaţi şi de la sate, membri ai organizaţiilor U.T.C. şi U.A.S.R. care solicită acest lucru şi acceptă condiţiile specifice ale turismului de tineret. Excursiile se vor organiza în grup pentru acei tineri care se evidenţiază în muncă, la învăţătură şi pe linia activităţii organizaţiilor U.T.C. Se vor organiza excursii în U.R.S.S., R.D. Germană, R.P. Polonă, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.S.F. Iugoslavia, de asemenea şi în Austria, Elveţia, Turcia, Italia, Norvegia etc. Aducem pe această cale la cunoştinţa tuturor tinerilor din judeţul nostru că pentru a participa la activităţile amintite se pot adresa sectoarelor şi cercurilor de turism de pe lîngă comitetele municipale, orăşeneşti ale U T.C. şi Agenţiei de turism cu sediul în Tg.-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 26, telefon 1.48.17. ŞTEFAN TEMESVÁRI şef de secţie la Comitetul judeţean U.T.C., preşedintele Agenţiei Mureş a Biroului de turism pentru tineret /V în fermele si asociaţiile * • intercooperatiste (Urmare din pag. 1) de retribuire a muncii. Cooperativa agricolă le-a asigurat normarea şi retribuirea muncii pe baza normativelor în vigoare. In schimb, în planul de producţie n-au fost cuprinse cheltuieli de norme convenţionale pentru acest sector. Complicaţii care puteau fi evitate şi care vor trebui înlăturate în timpul cel mai scurt. Ar fi neplăcut şi de condamnat ca o asemenea intenţie cum este lărgirea cooperării cu întreprinderea agricolă de stat să nu-şi aducă roadele din cauza unor neglijenţe, încă un exemplu care justifică — aşa cum arătam mai înainte — necesitatea intervenţiei Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Pornind de la unele inconsecvenţe şi dispoziţii contradictorii care au intervenit în îndrumarea activităţii din această asociaţie intercooperatistă considerăm că trebuie să se treacă la traducerea în viaţă a acelei indicaţii a secretarului general al partidului nostru de înfiinţare la fiecare unitate a unui registru în care cei care au drept de îndrumare şi control să noteze, să precizeze conţinutul îndrumărilor date. S-ar evita în acest fel situaţia unei îndrumări contradictorii din partea specialiştilor aparţinînd aceluiaşi organ sau altui organ de îndrumare. Pregătirile pentru o nouă etapă a activităţii de producţie se cer intensificate, atît în cîmp cît și în ateliere, în magaziile de semințe și în domeniul organizatoric, în definitivarea noilor forme organizatorice pe baze intercooperatiste. Pe platouri FILME ROMÂNEŞTI ÎNCHINATE ANIVERSĂRII PARTIDULUI Scenariul şi regia: Malvina Urşianu (Gioconda fără surâs). Interpreţi: Kovács György, George Mottoi, Silvia Ghelan, Mihaela Juvara, Silvia Popovici. Acţiunea acestui film se petrece într-o singură noapte: 23/24 august 1944. Petrecerea la care face aluzie titlul, reuniunea mondenă a unei lumi care nu ştie că va pieri peste cîteva ore, camuflează o acţiune a unui grup de comunişti, fără ca invitaţii să-şi dea seama de asta. „Acţiunea — mărturisea undeva Malvina Urşianu — mi-a dat posibilitatea să investighez, să demonstrez condiţia umană şi socială a unor multiple personaje, apartenenţa lor la o epocă in care opţiunea la comandamentele majore ale timpului e temeinică şi lucidă. Sau nu e. Ceea ce am intenţionat să exprim, în acest al doilea film al meu, au fost caracterele şi identităţile omeneşti diferite din care se compune o societate şi, mai ales, din care se compune o adevărată dramaturgie cinematografică“. Două dintre cele mai interesante personaje ale filmului sunt doi intelectuali, ale căror convingeri politice şi sociale sunt diametral opuse. Iată, de altfel, ce declară interpreţii: KOVÁCS GYÖRGY: „Am încercat să joc acest personaj, numit în film „Profesorul“, evitînd vulgarităţile cu care de un sfert de veac se banalizează o pătură socială, care a existat totuşi. Ridiculizînd-o, dezumanizăm nişte fiinţe vii. Moartea Profesorului — ca şi a societăţii din care face parte — e firească. Era timpul ca el să moară şi dincolo de acest timp nimic nu l-ar mai fi putut ispiti. Nici o carieră nouă, nici o dragoste, nimic. E un rol foarte frumos şi foarte complex“. GEORGE MOTTOI: „După părerea mea — pot fi subiectiv, fireşte — Cristea este eroul cel mai complex pe care-1 dă filmul românesc. Este un comunist lipsit de artificiile de structură cu care ne-am obişnuit pînă acum. Un personaj cu atît mai plin de farmec, cu cît nimic nu e pus cu tot dinadinsul in fiinţa lui ca să pară comunist, ci e construit pe o structură foarte adevărată şi, deci, foarte credibilă. E un erou care îmbracă haina şi spiritul unui intelectual şi ne permite astfel să cunoaştem prin el aportul pe care intelectualitatea acelei epoci l-a adus luptei antifasciste“. PATRONI CU BANII STATULUI (Urmare din pag. 1) trebuie plătite obligatoriu taxe de atelier şi de meşteri şi multe altele. Important era să pună mina pe cît mai mulţi bani. De bună credinţă, Erika Roth şi Alexandrina Dădu au restituit de fiecare dată sumele ce li s-au cerut. în scurt timp, ele au fost păgubite cu aproape 2.000 lei. Şeful de secţie nu s-a dat în lături nici de la înşelarea statului. In una din luni a constatat că venitul realizat s-a ridicat la o sumă apreciabilă pentru care trebuia să plătească un impozit cam mare. N-a stat pe gînduri. A pontat pe una din angajatele secţiei cu o parte din lucrările executate de el. La salariu, a pus-o pe aceasta să semneze statul, dar, bineînţeles, banii i-a ridicat el. A reuşit să frustreze statul cu o sumă frumuşică. Dar cum escrocheriile nu au o viaţă prea lungă omul a dat socoteală de faptele sale împreună cu tovarăşa sa de viaţă şi de potlogării. Fostul şef de secţie a fost condamnat la un an închisoare, iar soţia sa la 4 luni. Nici O.C.L. Mixt din Sighişoara nu a scăpat de „serviciile“ unui angajat cu mentalităţi de patron. Restaurantul Hula Daneşului l-a avut pînă nu de mult ca responsabil pe Emerik Simon. Plecat din Mediaş unde era cunoscut — avea la activ fapte penale prin care păgubise avutul obştesc din care cauză nu i se mai încredinţau gestiuni — omul s-a aciuat în Sighişoara. Importantă unitate de consumaţie publică, restaurantul Hula Daneş este vizitat de mulţi, în special în sezonul de vară. Gestionarul făcea totul ca clienţii să se simtă bine. Pe unii îi servea personal şi nu refuza niciodată un păhărel, două. Deseori, însă, cînd trebuia să facă decontarea barmanului, nu se simţea în stare. Păhărelele îi cam tulburau capul. Aşa că amina decontarea pe termen nelimitat. în schimb, după ce personalul pleca, responsabilul nu refuza pe clienţii tîrzii, servindu-i cu promptitudine. Uneori mai uita să pună banii în casă. La un moment dat i s-a părut că angajaţii din subordine nu-i respectă îndeajuns. Atunci a dat dovadă de un apreciabil spirit de iniţiativă. Nici una, nici două, a angajat el pe cont propriu 3 persoane. Fără a ţine cont că este la rîndul său angajat al unei unităţi socialiste, că gestionează un local care aparţine unei organizaţii socialiste, Emerik Simon şi-a adus la local oamenii lui. Plata acestora o făcea în ... natură. — Vă descurcaţi voi cum puteţi. Bani n-am de unde să vă dau. Şi „angajaţii“ s-au ... descurcat. Ultima verificare a gestiunii localului Hula Daneş, în perioada cînd responsabil era Emerik Simon, a evidenţiat o lipsă nejustificată de peste 10.000 lei. Evident, pentru delapidare şi neglijenţă a dat şi el socoteală în faţa legii primind 8 luni de închisoare. Concluzia credem că se degajă de la sine. Cine simte că are veleităţi de patron, poate fi patron în casa lui, cu banii săi. Dar, în contact cu banii statului sau cu bunurile din proprietatea socialistă, fiecare trebuie să se comporte cinstit și corect. Procedînd altfel, nu pot avea decit soarta „patronilor“ din cazurile a, minţite.