Steaua Roşie, martie 1971 (Anul 22, nr. 50-75)

1971-03-02 / nr. 50

Dezvoltarea invătămintului superior ia ţară © IN 1938 IN TARA EXISTAU 2.194 PROFESORI IN INSTITU­TELE DE ÎNVĂŢĂMINT SUPE­RIOR. € IN ANUL 1970 ÎN ÎNTREA­GA ŢARĂ PREGĂTESC STUDEN­ŢIMEA NOASTRĂ 13.500 PROFE­SORI. © ANUAL STATUL CHELTU­IEŞTE PENTRU UN STUDENT 12.000 LEI, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CU 1.100 LEI MAI MULT DECIT CHELTUIA ÎN ANUL 1966. © ÎN PERIOADA 1966—1970 IN ŢARA NOASTRĂ AU ABSOL­VIT 117.000 STUDENŢI, CU 50.000 MAI MULTI DECIT IN PE­RIOADA ANTERIOARA. © IN ACEEAŞI PERIOADĂ AU FOST ÎNFIINŢATE IN ŢARĂ ONC! NOI INSTITUTE DE IN­­VATAMSNT SUPERIOR INSU­­MIND 19 FACULTĂŢI CU 43 DE SPECIALITĂŢI. ©­IN CĂMINELE STUDEN­ŢEŞTI, CONSTRUITE ÎN CINCI­NALUL ÎNCHEIAT, POT FI CA­ZAŢI 18.000 DE STUDENŢI.­­ ÎN ŢARĂ EXISTĂ 18 CEN­TRE UNIVERSITARE CARE CU­PRIND 195 DE FACULTĂŢI IN CARE ÎNVAŢĂ 152.000 DE STU­DENŢI. LA S0. 000 LOCUITORI REV£M£AU 75 70 STROEMT/ StROEHT/ I Ipostaze studenţeşti la Tg.-Mureş, in labora­toare, la clinica de stomatologie, în bibliotecă. Un nou spectacol al studenţilor de la Institutul de teatru. CARTIERUL CĂMINELOR STUDENŢEŞTI Învăţămîntul superior în judeţul Mureş . IN ANUL ŞCOLAR 1970— 1971 IN CELE 3 INSTITUTE DIN MUNICIPIUL TG-MUREŞ AU ÎNCEPUT CURSURILE 2.532 DE STUDENŢI. LA INSTITUTUL DE MEDICI­NĂ ŞI FARMACIE STUDIAZĂ 1.195 STUDENŢI. LA INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI STUDIAZĂ 1.304 STUDENŢI. LA INSTITUTUL DE TEATRU „SZENTGYÖRGY ISTVÁN" STU­DIAZĂ 33 STUDENȚI. © 1 226 STUDENTI SUNT BUR­SIERI DE STAT. © 1.560 STUDENȚI LOCU­IESC IN CĂMINE. © ÎN CENTRUL NOSTRU U­­NIVERSITAR ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA LA CATEDRELE DIFERITELOR INSTITUTE 428 DE PROFESORI © IN PERIOADA 1965—1966 IN BIBLIOTECILE INSTITUTELOR DE INVATĂMINT SUPERIOR DIN TG.-MURES ERAU 180.100 VOLUME, IAR ACUM SINT 212.000 . IN ANUL 1970 PENTRU ÎNZESTRAREA CELOR 3 INSTI­TUTE DE ÎNVATAMINT SUPE­RIOR DIN MUNICIPIU STATUL A ALOCAT 4.700.000 LEI. DIN PERIOADELE 1965—1966 SI 1969-1970, STUDENȚII IN­STITUTULUI DE TEATRU AU PREZENTAT 514 SPECTACOLE IN FATA A 91.580 SPECTATORI. D IN ANUL 1970 A FOST DAT IN FOLOSINŢĂ UN NOU CĂMIN STUDENŢESC CU 340 DE JOCURI.­­ IN MUNICIPIUL TG.-MU­RES ISI DESFĂŞOARĂ ACTIVI­TATEA: CENTRUL DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI DE STIINTE SO­CIAL-POLITICE CU SECTIILE: ISTORIE, LITERATURĂ, ARTA. IN CADRUL ACESTUI CEN­TRU IŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVI­TATEA ŞTIINŢIFICĂ 19 COLA­BORATORI CARE DISPUN DE O BIBLIOTECĂ ÎNZESTRATĂ CU 149 673 VOLUME. CENTRUL DE CERCETĂRI AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MEDI­CALE IN CADRUL CĂRUIA ISI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA 26 DE COLABORATORI. PENTRU DEZVOLTAREA ACESTUI CEN­TRU, ÎN ANUL 1970 AU FOST ALOCAȚI 150.000 DE LEI. mmm STEAUA ROȘIE PAGINĂ 3V AGENŢIE DE TURISM PENTRU TINERET LA TÎRGU-MUREŞ După cum se cunoaşte pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea muncii e­­ducative in rîndul tineretului, Uniu­nea Tineretului Comunist a primit sarcina de a se ocupa de organiza­rea, desfăşurarea şi coordonarea activităţii turistice a tineretului. Experienţa dobîndită în cei a­­proape trei ani de activitate a sectorului de turism al Comitetu­lui judeţean U.T.C. se materiali­zează în cuprinderea a peste 100.000 de tineri în acţiunile tu­ristice, în existenţa a 270 de cer­curi in judeţ, ceea ce îndreptăţeşte afirmaţia că turismul a devenit in­tr-un timp scurt o formă eficientă în educarea şi formarea tinerei generaţii. Avînd in vedere experienţa do­bîndită, pe baza hotărîrii Secreta­riatului C.C. al U.T.C., în munici­piul Tg.-Mureş s-a înfiinţat, de la 1 februarie a.c., „Agenţia de tu­rism pentru tineret“. Agenţia reprezintă, de fapt, un organism specializat al Comitetu­lui judeţean U T.C., care are în responsabilitate directă întreaga activitate turistică destinată tineri­lor din judeţ, toate acţiunile orga­nizate încadrîndu-­se organic în ansamblul muncii educative des­făşurate de organele şi organiza­ţiile de tineret. In viitor agenţia va coordona şi îndruma activita­tea tuturor sectoarelor şi a cercu­rilor de turism, sprijinind efortu­rile acestora în organizarea acti­vităţii turistice, va urmări dezvol­tarea bazei materiale a turismului, organizarea de tabere de odihnă pentru tineret în raza judeţului. Agenţia este condusă de un consiliu de conducere sprijinit de un consiliu consultativ format din diverşi specialişti care îşi pot a­­duce contribuţia în orientarea con­ţinutului activităţii întreprinse de agenţie şi organizaţiile U.T.C. din judeţ. Pe planul muncii educative, în­fiinţarea agenţiei înseamnă lărgi­rea posibilităţii de a desfăşura ac­tivităţi mai bogate în conţinut, vi­­zînd educaţia patriotică a tineri­lor, cunoaşterea şi îndrăgirea de către aceştia a frumuseţilor, bogă­ţiilor patriei, a realizărilor poporu­lui nostru în anii socialismului. In acest an agenţia se va orien­ta în special înspre organizarea a­­celor acţiuni care s-au bucurat de o largă rezonanţă în rîndul tinere­tului, ca excursiile tematice nau­tice, montane, vizitarea obiective­lor industriale, taberele de odihnă, excursii peste hotare etc. Vom pu­ne un accent deosebit asupra or­ganizării unor excursii pentru tine­retul școlar, urmărind ca tot ceea ce se va întreprinde să aibă un scop educativ bine precizat. Agenţia şi-a întocmit un bogat şi variat program pe toată perioa­da anului, creînd posibilitatea u­­nui mare număr de tineri, în funcţie de programarea vacanţelor sau concediilor, să petreacă in mod plăcut şi util, într-o atmosferă pro­pice, cîteva zile în tabere sau ex­cursii. Desprindem din programul de activităţi: excursii pe Valea Pra­hovei şi Oltului, combinate cu o ieşire de 3 zile în Bulgaria; circu­itul României, zona sud-vestică, cu o ieşire de 2 zile la Belgrad; vi­zitarea Bucureştiului, combinată cu o excursie de 4 zile la Costi­­neşti; vizitarea mănăstirilor şi a caselor memoriale din nordul Mol­dovei; excursii în Ţara Moţilor, cu o ieşire de 2 zile în Ungaria. Sunt numeroase şi excursiile nautice, ca cele în Delta Dunării (4 zile), excursiile montane: în Munţii Fă­găraşului, Munţii Apuseni, Munţii Gîrbova, combinată cu o excursie la Eforie Nord de 4 zile. Se vor organiza, de asemenea, tabere de odihnă la Izvorul Mureş, Timişul de Sus, Costineşti şi Sovata. Ca şi în anii trecuţi, vom or­ganiza excursii peste hotare, care fac parte integrantă, prin scopul şi caracterul lor, din complexul de activităţi educative iniţiate de or­ganizaţiile U.T.C., oferind posibili­tatea tinerilor participanţi să acu­muleze noi cunoştinţe prin contac­tul direct cu tradiţiile, realizările, actele de cultură şi civilizaţie ale altor popoare, să confrunte şi să se informeze asupra unor probleme social-politice şi ale activităţii ti­neretului şi studenţilor din alte ţări. Bineînţeles, toate realizate in­tr-o atmosferă tinerească, de des­tindere şi vacanţă. La excursiile de peste hotare pot participa elevi şi studenţi, ti­neri salariaţi şi de la sate, membri ai organizaţiilor U.T.C. şi U.A.S.R. care solicită acest lucru şi acceptă condiţiile specifice ale turismului de tineret. Excursiile se vor orga­niza în grup pentru acei tineri care se evidenţiază în muncă, la învăţătură şi pe linia activităţii organizaţiilor U.T.C. Se vor orga­niza excursii în U.R.S.S., R.D. Ger­mană, R.P. Polonă, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.S.F. Iugoslavia, de asemenea şi în Austria, Elveţia, Turcia, Italia, Norvegia etc. Aducem pe această cale la cu­noştinţa tuturor tinerilor din ju­deţul nostru că pentru a participa la activităţile amintite se pot a­dresa sectoarelor şi cercurilor de turism de pe lîngă comitetele mu­nicipale, orăşeneşti ale U T.C. şi Agenţiei de turism cu sediul în Tg.-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 26, telefon 1.48.17. ŞTEFAN TEMESVÁRI şef de secţie la Comitetul judeţean U.T.C., preşedintele Agenţiei Mureş a Biroului de turism pentru tineret /V­­ în fermele si asociaţiile * • intercoopera­tiste (Urmare din pag. 1) de retribuire a muncii. Cooperati­va agricolă le-a asigurat norma­rea şi retribuirea muncii pe baza normativelor în vigoare. In schimb, în planul de producţie n-au fost cuprinse cheltuieli de norme con­venţionale pentru acest sector. Complicaţii care puteau fi evitate şi care vor trebui înlăturate în tim­pul cel mai scurt. Ar fi neplăcut şi de condamnat ca o asemenea in­tenţie cum este lărgirea cooperării cu întreprinderea agricolă de stat să nu-şi aducă roadele din cauza unor neglijenţe, încă un exemplu care justifică — aşa cum arătam mai înainte — necesitatea inter­venţiei Direcţiei generale a agri­culturii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor. Pornind de la unele inconsecvenţe şi dispoziţii contradictorii care au intervenit în îndrumarea activităţii din a­­ceastă asociaţie intercooperatistă considerăm că trebuie să se treacă la traducerea în viaţă a acelei in­dicaţii a secretarului general al partidului nostru de înfiinţare la fiecare unitate a unui registru în care cei care au drept de îndru­mare şi control să noteze, să pre­cizeze conţinutul îndrumărilor date. S-ar evita în acest fel situaţia u­­nei îndrumări contradictorii din partea specialiştilor aparţinînd a­­celuiaşi organ sau altui organ de îndrumare. Pregătirile pentru o nouă etapă a activităţii de pro­ducţie se cer intensificate, atît în cîmp cît și în ateliere, în magaziile de semințe și în domeniul organi­zatoric, în definitivarea noilor for­me organizatorice pe baze inter­­cooperatiste. Pe platouri FILME ROMÂNEŞTI ÎNCHINATE ANIVERSĂRII PARTIDULUI Scenariul şi regia: Malvina Urşianu (Gioconda fără surâs). Interpreţi: Kovács György, Geor­ge Mottoi, Silvia Ghelan, Mihae­­la Juvara, Silvia Popovici. Acţiunea acestui film se petre­ce într-o singură noapte: 23/24 august 1944. Petrecerea la care face aluzie titlul, reuniunea mon­denă a unei lumi care nu ştie că va pieri peste cîteva ore, camu­flează o acţiune a unui grup de comunişti, fără ca invitaţii să-şi dea seama de asta. „Acţiunea — mărturisea undeva Malvina Ur­şianu — mi-a dat posibilitatea să investighez, să demonstrez condiţia umană şi socială a unor multiple personaje, apartenenţa lor la o epocă in care opţiunea la comandamentele majore ale timpului e temeinică şi lucidă. Sau nu e. Ceea ce am intenţionat să exprim, în acest al doilea film al meu, au fost caracterele şi identităţile omeneşti diferite din care se compune o societate şi, mai ales, din care se compune o adevărată dramaturgie cinemato­grafică“. Două dintre cele mai intere­sante personaje ale filmului sunt doi intelectuali, ale căror convin­geri politice şi sociale sunt dia­metral opuse. Iată, de altfel, ce declară interpreţii: KOVÁCS GYÖRGY: „Am în­cercat să joc acest personaj, nu­mit în film „Profesorul“, evitînd vulgarităţile cu care de un sfert de veac se banalizează o pătură socială, care a existat totuşi. Ri­­diculizînd-o, dezumanizăm nişte fiinţe vii. Moartea Profesorului — ca şi a societăţii din care face parte — e firească. Era timpul ca el să moară şi dincolo de a­­cest timp nimic nu l-ar mai fi putut ispiti. Nici o carieră nouă, nici o dragoste, nimic. E un rol foarte frumos şi foarte complex“. GEORGE MOTTOI: „După pă­rerea mea — pot fi subiectiv, fi­reşte — Cristea este eroul cel mai complex pe care-1 dă filmul românesc. Este un comunist lip­sit de artificiile de structură cu care ne-am obişnuit pînă acum. Un personaj cu atît mai plin de farmec, cu cît nimic nu e pus cu tot dinadinsul in fiinţa lui ca să pară comunist, ci e construit pe o structură foarte adevărată şi, deci, foarte credibilă. E un erou care îmbracă haina şi spiritul u­­nui intelectual şi ne permite ast­fel să cunoaştem prin el aportul pe care intelectualitatea acelei epoci l-a adus luptei antifascis­te“. PATRONI CU BANII STATULUI (Urmare din pag. 1) trebuie plătite obligatoriu taxe de a­­telier şi de meşteri şi multe altele. Important era să pună mina pe cît mai mulţi bani. De bună credinţă, Erika Roth şi Alexandrina Dădu au restituit de fiecare dată sumele ce li s-au cerut. în scurt timp, ele au fost păgubite cu aproape 2.000 lei. Şeful de secţie nu s-a dat în lături nici de la înşelarea statului. In una din luni a constatat că venitul rea­lizat­­ s-a ridicat la o sumă aprecia­­bilă pentru care trebuia să plăteas­că un impozit cam mare. N-a stat pe gînduri. A pontat pe una din an­gajatele secţiei cu o parte din lu­crările executate de el. La salariu, a pus-o pe aceasta să semneze sta­tul, dar, bineînţeles, banii i-a ridi­cat el. A reuşit să frustreze statul cu o sumă frumuşică. Dar cum escrocheriile nu au o viaţă prea lungă omul a dat soco­teală de faptele sale împreună cu tovarăşa sa de viaţă şi de potlogării. Fostul şef de secţie a fost condam­nat la un an închisoare, iar soţia sa la 4 luni. Nici O.C.L. Mixt din Sighişoara nu a scăpat de „serviciile“ unui an­gajat cu mentalităţi de patron. Restaurantul Hula Daneşului l-a a­­vut pînă nu de mult ca responsabil pe Emerik Simon. Plecat din Mediaş unde era cunoscut — avea la activ fapte penale prin care păgubise a­­vutul obştesc din care cauză nu i se mai încredinţau gestiuni — omul s-a aciuat în Sighişoara. Importantă unitate de consumaţie publică, restaurantul Hula Daneş este vizitat de mulţi, în special în sezonul de vară. Gestionarul făcea totul ca clienţii să se simtă bine. Pe unii îi servea personal şi nu refuza niciodată un păhărel, două. Dese­ori, însă, cînd trebuia să facă decon­tarea barmanului, nu se simţea în stare. Păhărelele îi cam tulburau capul. Aşa că amina decontarea pe termen nelimitat. în schimb, după ce personalul pleca, responsabilul nu refuza pe clienţii tîrzii, servin­­du-i cu promptitudine. Uneori mai uita să pună banii în casă. La un moment dat i s-a părut că angajaţii din subordine nu-i respec­tă îndeajuns. Atunci a dat dovadă de un apreciabil spirit de iniţiativă. Nici una, nici două, a angajat el pe cont propriu 3 persoane. Fără a ţi­ne cont că este la rîndul său anga­jat al unei unităţi socialiste, că ges­tionează un local care aparţine unei organizaţii socialiste, Emerik Simon şi-a adus la local oamenii lui. Plata acestora o făcea în ... natură. — Vă descurcaţi voi cum puteţi. Bani n-am de unde să vă dau. Şi „angajaţii“ s-au ... descurcat. Ultima verificare a gestiunii lo­calului Hula Daneş, în perioada cînd responsabil era Emerik Simon, a evidenţiat o lipsă nejustificată de peste 10.000 lei. Evident, pentru de­lapidare şi neglijenţă a dat şi el socoteală în faţa legii primind 8 luni de închisoare. Concluzia credem că se degajă de la sine. Cine simte că are veleităţi de patron, poate fi patron în casa lui, cu banii săi. Dar, în contact cu banii statului sau cu bunurile din proprietatea socialistă, fiecare tre­buie să se comporte cinstit și corect. Procedînd altfel, nu pot avea decit soarta „patronilor“ din cazurile a­, minţi­te.

Next