Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)

1971-05-05 / nr. 105

Proletari din toate ţările, uniţi-vă TESSA ROSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 105 (4.078) Miercuri, 5 mai 1971 4 pagini, 30 de bani Adunarea festivă consacrată aniversării semicentenarului partidului Anul 1971, an jubiliar cind Partidul Comunist Român, for­ţa politică conducătoare a po­porului, împlineşte 50 de ani, oamenii muncii din judeţul nostru — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — înfrăţiţi în muncă, înfrăţiţi în idealuri au muncit cu entuziasm pentru a da viaţă vastului pro­gram de dezvoltare multilate­rală a orinduirii noastre so­cialiste. Pretutindeni, oamenii muncii din întreprinderile indus­triale, din unităţile economice, din agricultură, din instituţiile de învăţâmînt şi cultură, prin faptele lor de muncă şi creaţie, cu o excepţională însufleţire, au exprimat în formele cele mai diverse, sentimente profunde de dragoste faţă de partid, de re­cunoştinţă pentru întreaga sa activitate dedicată binelui po­porului, cauzei socialismului, au dat glas certitudinii majore că, sub conducerea încercată a P.C.R., patria noastră va urca an de an noi trepte spre tri­umful cauzei comunismului pe pămintul românesc. Într-o atmosferă de puternic entuziasm, ieri după-amiază, la Palatul culturii din municipiul Tg.-Mureş, a avut loc adunarea festivă consacrată semicentena­rului partidului. La adunarea festivă au parti­­cipat membrii Comitetului jude­ţean de partid şi ai Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, secretari ai organizaţiilor de partid din întreprinderi şi in­stituţii, activişti de partid şi de Stat, militanţi ai mişcării mun­citoreşti, conducători de între­prinderi şi instituţii, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, oameni de cultură şi artă, mi­litari şi alţi cetăţeni. In aplauzele îndelungate ale asistenţei, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Nicolae Vereş, Ioan Cozma, Ernest Szo­­tyori, Liviu Sebestyen, Ioan Ben­­kő, Vasile Rus, Paul Keler, Iosif Anderko, Susana Cárpát, Eugen Trimbiţaş, Marcel Mo­­goşiu, Milică Giura, Dorel Popa, Sütő András, Andrei Antalffy, Mihai Gomboş, Carolina Kajlik, Weltmann Hans, Kacs­o Fran­­cisc, Iosif König, Ioan Bob, Ma­ria Dan, Radu Victor, Puskás György. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid Tg.-Mureș. (Continuare in pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE VEREŞ Dragi tovarăşi, Sărbătorim astăzi o jumătate de veac de la crearea Partidului Co­munist Român, moment de mare răscruce în viaţa poporului nostru, care a deschis cea mai luminoasă epocă din istoria patriei —­ epoca împlinirii idealurilor de veacuri ale maselor populare, exercitînd o pu­ternică înrîurire asupra evoluţiei destinelor României contemporane. Plămădit ca o necesitate obiec­tivă a dezvoltării societăţii româ­neşti, pe baza ideilor marxist-le­­niniste, partidul comunist s-a do­vedit portdrapelul progresului so­cial, bucurindu-se de respectul şi preţuirea întregii naţiuni. Comu­niştii şi-au închinat viaţa fericirii poporului pe care l-au slujit cu abnegaţie şi devotament nemărgi­nit, dăruindu-se celei mai nobile cauze: libertatea şi fericirea aces­tui popor. Fiind promotorii transformărilor revoluţionare care au schimbat din temelii destinele patriei, comu­niştii reprezintă avangarda, pilda vie, urmată de masele largi popu­lare, care văd în politica promova­tă de partid realizarea propriilor aspiraţii. Tovarăşi, Făurirea Partidului Comunist Ro­mân acum o jumătate de veac, es­te rezultatul unui proces îndelun­gat de dezvoltare istorică a po­porului nostru, rezultatul luptei de veacuri pentru eliberarea socială şi naţională, continuată pe o treap­tă superioară de mişcarea munci­torească revoluţionară. Dacă revoluţia de la 1848, de­finită de Bălcescu depozitara „a optsprezece veacuri de lucrare a poporului român asupra sa", a­­tunci comuniştii sunt, pe drept cu­­vînt, moştenitorii acestor testamen­te progresiste ce cuprindeau în ele obiectivele fundamentale prin a căror împlinire poporul român ur­ma să-şi construiască o patrie li­beră. Istoria României din a doua ju­mătate a veacului al XIX-lea este legată de dezvoltarea relaţiilor so­ciale burgheze împletite cu puter­nice rămăşiţe feudale, de profun­de schimbări de structură socială, ce vor afirma clasa muncitoare la porţile istoriei. Proletariatul va evo­lua repede în direcţia realizării sa­le ca forţă socială menită să eli­bereze întreaga societate de ex­ploatare, inaugurînd epoca drep­tăţii sociale. Receptivitatea înaintaşilor gîndi­­rii progresiste româneşti la tot ce era avansat, la ceea ce putea sluji ridicării acestui popor, la luminile evului modern, a fost o trăsătură cu multe comunicări pozitive în is­toria românilor. Principiile socialis­mului ştiinţific au răzbătut în Ro­mânia cu o rapiditate remarcabilă, găsind aici aderenţi şi propagan­dişti activi. In decurs de cîteva de­cenii, în România s-a desfăşurat un amplu proces de răspindire a ideilor marxiste, de studiere, de prelucrare şi adaptare a principii­lor socialismului ştiinţific la reali­tăţile româneşti. De la programul ,,Ce vor socia­liştii români" întocmit de Constan­tin Dobrogeanu-Gherea în 1885 şi pînă la înfiinţarea primului partid muncitoresc în 1893 s-a desfăşurat una din cele mai prodigioase acti­vităţi proprii mişcării muncitoreşti din România. Această perioadă se caracterizează, pe planul acţiuni­lor politice, prin crearea de cercuri şi cluburi muncitoreşti, greve şi ma­nifestaţii de stradă, solidaritate cu masele ţărănimii, prin răspîndirea marxismului, cu confruntări şi dez­bateri de idei pline de conţinut, atit în ţară cît şi peste hotare. Activitatea pe care a dus-o Par­tidul social-democrat din România la sfirşitul secolului trecut pină la primul război mondial a lăsat urme adin ei în istoria poporului român. Prin acţiunile lor, socialiştii au introdus în circuitul ideilor pro­bleme importante, a căror rezolva­re era menită să contribuie la dez­voltarea social-economică şi politi­că a ţării şi la îmbunătăţirea situa­ţiei materiale a clasei muncitoare şi a ţărănimii, înfăptuirea unităţii statului ro­mân a constituit un cadru propice dezvoltării rapide a forţelor de producţie, a forţelor progresiste ale societăţii, al intensificării mişcării muncitoreşti revoluţionare, în condiţiile luptelor sociale din acei ani, ale confruntărilor politice şi ideologice pentru definirea con­cepţiilor noi revoluţionare privind organizarea politică a clasei mun­citoare şi căile luptei sale de eli­berare, un puternic ecou a avut şi in România triumful Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis o nouă epocă în istoria universală. Afirmîndu-şi spi­ritul său internaţionalist, clasa muncitoare a iniţiat o puternică mişcare de solidaritate pentru apă­rarea tinerei puteri sovietice. Adîncirea contradicţiilor social­­economice ale regimului burghe­­zo-moşieresc determină în anii 1918—1920 o creştere impetuoasă a avintului şi combativităţii revolu­ţionare a maselor muncitoare, cul­­minînd cu declanşarea grevei ge­nerale din octombrie 1920, la care, pentru prima dată, participă între­gul proletariat român. Prin amploarea şi combativitatea ei, prin puternicele sale implicaţii politice, greva generală, una din cele mai importante momente din istoria proletaria­tului, a zguduit din temelii întreaga orinduire bur­­ghezo-moşierească, clasa munci­toare afîrmindu-se ca o forţă na­ţională, capabilă să-şi asume rolul de conducător al poporului in lup­ta pentru transformarea revoluţio­nară a societăţii. Greva generală a marcat acele schimbări calitative în maturizarea proletariatului ro­mân, care duc iminent la necesi­tatea creării partidului comunist. Tovarăşi, Pe fundalul acestui avînt revo­luţionar, activitatea pentru făurirea partidului cunoaşte un curs rapid, intensificîndu-se procesul de cris­talizare ideologică şi politică a modului de constituire a partidu­lui. în acest proces au fost infrînte tezele oportuniste şi reformiste ale aripii de dreapta din partidul lor­ciclist, ajungîndu-se la concluzia creării unui partid consecvent revo­luţionar, pe baze marxist-leniniste. Are o deosebită importantă înţe­legere a necesităţii creării parti­­dului nu prin scindarea vechiului partid, ci prin transformarea aces­tuia, în totalitate, în partid comu­nist şi afilierea la Internaţionala a lll-a Comunistă. Cînd în mai 1921, prin votul lor, delegaţii care reprezentau 540 de mandate ale secţiilor locale, au luat hotărîrea istorică de a trans­forma partidul socialist existent în partid comunist, mişcarea munci­torească din România şi-a semnat marele său act de maturitate poli­tică. Făurirea Partidului Comunist — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a încununat îndelungatul pro­(Continuare în pag. a 2-a) frez­d­ul adunării festive Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu întruniţi în adunarea festivă consacrată săr­bătoririi gloriosului semicentenar al partidului, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid, de stat, cadre de conducere ale or­ganizaţiilor economice, de masă şi obşteşti, muncitori, ţărani, intelectuali — români, ma­ghiari, germani — transmitem Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, dumneavoas­tră personal mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un fierbinte salut, exprimindu-ne şi cu acest solemn prilej dragostea nemărginită şi profundul ataşament faţă de partid, mulţumirile noastre vii pentru înalta grijă pe care condu­cerea de partid şi de stat, dumneavoastră per­sonal, o acordaţi, în contextul întregii ţări, dez­voltării judeţului Mureş. Vlăstar al trunchiului robust al mişcării munci­toreşti şi socialiste din România, partidul comu­niştilor a parcurs un drum plin de jertfe şi de dăruire, dar şi de izbînzi fără de seamă d in is­toria poporului român. Călăuzit de cea mai înaintată ştiinţă despre societate — învăţătura marxist-leninistă — par­tidul a condus poporul, cu clarviziune şi fermi­tate, din victorie în victorie, pe calea zidirii noii societăţi. Trup din trupul patriei, judeţul Mureş a cu­noscut, asemenea tuturor meleagurilor româneşti, o dezvoltare fără precedent a economiei, învăţă­­mîntului, ştiinţei, artei şi culturii. La aniversarea gloriosului semicentenar, oa­menii muncii din judeţul Mureş — români, ma­ghiari, germani — raportează cu mindrie, cu sentimentul datoriei împlinite, că animaţi de un profund patriotism, pătrunşi de dragostea faţă de partid, de marea semnificaţie a aniversării a­­cestuia, antrenaţi în întrecerea socialistă ce a cuprins întreaga ţară, obţin succese de seamă în toate domeniile de activitate. Pregătind temeinic noul cincinal, consacrîn­­du-şi forţele lor creatoare realizării tuturor sar­cinilor ce le revin, toate întreprinderile judeţului şi-au îndeplinit înainte de termen planul pe primele patru luni ale anului, la toţi indica­torii. Producţia marfă realizată peste plan se cifrează la aproape 106 milioane lei, depăşin­­du-se cu 47 de milioane lei angajamentele luate in cinstea glorioasei sărbători. Comuniştii din judeţ, ceilalţi oameni ai muncii sînt hotărîţi să muncească cu acelaşi elan pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe a­­nul 1971 şi ale cincinalului. Exprimindu-şi unanima încredere în măsurile de mare însemnătate adoptate de conducerea partidului şi statului in vederea perfecţionării, organizării, planificării şi conducerii agriculturii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă,­ co­operatorii din judeţul Mureş, toţi lucrătorii din agricultură participă mai activ, cu întreaga lor pricepere la efectuarea la timp a lucrărilor a­­gricole, fiind hotărîţi să dea ţării produse mereu mai multe, să contribuie la dezvoltarea continuă a agriculturii noastre, la sporirea avuţiei obşteşti. Conştienţi de menirea lor, intelectualii jude­ţului, cadre didactice, ingineri, oameni de ştiinţă, artă şi cultură îşi aduc aportul la educarea vii­toarelor generaţii, la rezolvarea sarcinilor de pro­ducţie, la oglindirea — prin operele lor — a realităţii zilelor noastre. La a cincizecea sa aniversare, Partidul Comu­nist Român se prezintă mai puternic şi mai unit ca oricînd, bucurindu-se de adeziunea unanimă a întregii naţiuni, a cărei coeziune şi forţă vi­tală creşte şi sporeşte mereu, dînd naştere la noi potenţe creatoare. Continuatoare a tradiţii­lor muncitorimii mureşene, organizaţia judeţeană de partid, cuprinzînd 63 de mii de comunişti, se angajează să devină şi mai mult catalizatorul întregii vieţi economice şi social-culturale din judeţ, factorul dinamizator al tuturor acţiunilor întreprinse, al transpunerii în viaţă a programu­lui ştiinţific al partidului. Pilduitorul exemplu de muncă al conducerii de partid, al secretarului general al partidului, spi­ritul de dăruire şi înaltă responsabilitate pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste, statornica preocupare pentru promovarea noului, pentru perfecţionarea întregului ansamblu so­cial, constituie pentru organizaţia noastră de partid un însufleţitor îndemn la o muncă plină de abnegaţie, la devotamentul total faţă de ca­uza socialismului şi comunismului. Ne exprimăm şi cu acest prilej totala adeziune la politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru, pătrunsă de răspundere şi grijă pentru destinul poporului român, pentru cauza generală a socialismului, pentru unitatea şi întărirea le­găturii internaţionaliste dintre ţările socialiste fră­ţeşti, pentru promovarea spiritului de încredere între toate popoarele, pentru apărarea păcii în lume. In aceste momente, cînd gîndurile tuturor se îndreaptă cu recunoştinţă şi veneraţie spre fău­ritorul şi înfăptuitorul idealurilor de libertate şi fericire ale poporului român, asigurăm Comite­tul Central al partidului, pe dumneavoastră iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că noi, comu­niştii, toţi oamenii muncii din această minunată parte a frumoasei şi bogatei noastre patrii — români, maghiari, germani — nu ne vom precu­peţi capacitatea şi energia pentru a ne aduce contribuţia la ridicarea României socialiste pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei contempo­rane. ACTIVUL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PARTIDULUI COMUNIST­ ROMAN N CINSTEA GLORIOSULUI SEMICENTENAR **V. Salutul Organizaţiei pionierilor adresat Comitetului judeţean de partid intîlnirea tovarăşului NICOLAE VEREŞ cu redactori şi scriitori ai revistei „Igaz Szó“ Ieri după-amiază, tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid s-a întîlnit cu redactori şi scrii­tori ai revistei literare „Igaz Szó". In numele celor prezenţi, Hajdú Győző, redactor-şef al revistei a rostit un cuvînt de sa­lut, înmînînd apoi tovarăşului Nicolae Vereş numărul festiv al revistei, consacrat semicentena­rului Partidului Comunist Ro­mân. Apreciind numărul festiv a­l revistei „Igaz Szó", tovarăşul Nicolae Vereş a subliniat con­tribuţia scriitorilor tîrgumure­­şeni în editarea acesteia, urîn­­du-le noi succese în activitatea de viitor. Ca o expresie a unanimei aprecieri nutrită faţă de glorio­sul nostru partid — aflat în pragul aniversării semicentena­rului — ieri, la sediul Comite­tului judeţean de partid, într-o atmosferă entuziastă, mesagerii celor peste 45.000 de pionieri ai judeţului Mureş au adresat un emoţionant cuvînt de salut Co­mitetului judeţean de partid, to­varăşului Nicolae Vereş. Cuvintele emoţionante, rosti­te de solii celor mai tinere vlăs­tare ale tineretului studios, ex­primau recunoştinţa şi profun­dul ataşament al pionierilor fa­ţă de înţeleaptă politică a parti­dului, faţă de România socia­listă. Iar ca o expresie a iden­tificării acestor inimi tinere cu idealurile partidului şi poporu­lui, albumul oferit în dar Comi­tetului judeţean de partid a avut semnificaţia ilustrării pre­ocupărilor educative şi creatoa­re ale celor care mîine vor con­tinua realizările prezente. 1 GLORI­O­SUL SEMICENTENAR 230 de garnituri de mobilă peste prevederi La începutul anului, colectivul de muncă de la Iprofil „23 August" Tg.-Mureş, s-a angajat să întîmpine ziua de 1 Mai şi semicentenarul partidului cu re­zultate deosebite în muncă. In urma elanului deosebit cu care s-a desfăşurat întrecerea socia­listă, angajamentele luate s-au transformat în fapte. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la a­ceastă unitate raportează cu satisfacţie că faţă de angaja­mentul de 1,5 milioane lei pro­ducţie globală au realizat peste plan 2,7 milioane lei, iar la pro­ducţia marfă faţă de 1,2 mili­oane lei au realizat 4 milioane lei, valoare echivalentă cu 230 garnituri convenţionale de mo­bilă. De asemenea, la total mo­bilă au dat peste prevederi 1.340 mii lei. m / mm / mm * mm * mm * mm * mm / mm / mm * * *r / m m / mmr / mm * mm * mm / mm / mm / mm / mm / mmm / mm / a­­ V N slslsIs Is *V IsIV­­­S La Fabrica de pielărie şi mănuşi ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş şi-a ciştigat un binemeritat renume în ţară şi străinătate. Produsele acesteia se remarcă prin calitatea şi varietatea modelelor, prin exe­cuţia ireproşabilă etc. Iată a­­tuurile ce au impus marca fa­bricii tîrgumureşene. Ele se da­­toresc inimosului colectiv de aici, care nu a precupeţit nici un efort în vederea realizării unor asemenea articole care să rivalizeze cu oricare altele din lume. Succesele sunt cu atit mai mari cu cit au fost obţinute în faţa cumpărătorilor din S.U.A., U.R.S.S., Franţa, Olan­da, Belgia, Danemarca, Suedia, Austria, R.F.G., Elveţia şi din alte ţâri de pe glob. Ele nu sunt întîmplâtoare şi se datoresc pri­ceperii, iscusinţei, fanteziei şi hărniciei oamenilor care au creat şi executat variatul sor­timent de articole din piele în care s-au materializat acumulă­rile cantitative şi calitative fă­cute an de an în pegătirea pro­fesională a salariaţilor. Alături de muncitoare comuniste ca Olga Szabó, care de 23 de ani se îndeletniceşte cu confecţio­­natul mănuşilor, lucrează şi multe tinere dintre care amin­tim pe Iulia Szeke, şi astfel ex­perienţa îmbinată cu elanul ti­neresc dau rezultate remarca­bile în procesul de fabricaţie. Gradul înalt de calificare a colectivului nostru — ne spunea ing. Virgil Puia, inginerul şef al fabricii — se reflectă în re­zultate tot mai meritorii de la an la an şi în special în con­tinua creştere a cererilor la ex­port. La aceasta trebuie să mai adaug preocuparea continuă pentru îmbunătăţirea tehnolo­giei de fabricaţie îndreptată spre valorificarea superioară a materiei prime şi finalizată în realizarea de produse de cali­tate superioară. Rezultate bune am obţinut şi în scurtarea ci­clului de fabricaţie în general şi in mod special la tăbăcărie un­de acesta a fost redus cu 20 de zile. Adăugind la cele spuse pînă aici şi munca entuziastă depusă de colectivul nostru a­­vem o explicaţie mai completă a rezultatelor bune obţinute în primele patru luni din acest an, rezultate pe care le închinăm gloriosului semicentenar al par­tidului. Angajamentele luate peste plan în cinstea zilei de 1 Mai, nu numai că au fost îndeplinite ci şi cu mult depăşite. Pînă la 1 Mai am realizat peste preve­deri o producţie globală in va­loare de 800.000 lei şi o pro­ducţie marfă în valoare de 1.450.000 lei. In unităţi naturale depăşirile obţinute peste plan la producţia marfă sunt echiva­lente cu 5.000 de perechi de mănuşi, cu 800 de m. p. de piei moi, cu 2.000 kg de lînă tăbăcărească, cu 13.100 perechi mănuşi de protecţie pentru ex­port şi multe altele. Obţinerea acestor rezultate se datoresc organizării unei largi întreceri socialiste în care pe primele locuri s-au situat un număr mare de muncitoare şi muncitori dintre care amintim: Olga Szabó, Maria Ungur, Iu­lia Szeke, Ana Nemeş, Marga­reta Bartuş din secţiile confecţii mănuşi, Dezideriu Szász, Vaier Negrea, Mihai Pastor, Tiberiu Csiki, Ioan Man, Alexandru Achim, Alexandru Crişan, Ioan Făgărăşan, Augustin Gherman din secţiile croit, Petru Dan, Atila Enghel, Iuliu Szabó de la tăbăcărie şi mulţi alţii. IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 3-a) "Is Is Is II Is* V­I

Next