Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-11 / nr. 163
Cumpărătorul - cel mai exigent controlor (Urmare de pag. 1) 350 kg de roşii , 40 kg de vinete. La intervenţia organelor de miliţie, conducerea C.L.F. a fost obligată să-şi ia rămas bun de la el. Dar culmea, acum dn nou Fieraru este la C.L.F. A fost angajat muncitor, dar folosit ca achizitor. Să-şi mai creeze plusul? Plusuri se creează nu numai în comerţul cu egume şi fructe, ci şi în altele. D exemplu, dispunînd de „plusuri" Zaharia Hofner, magazioner la unitatea nr. 10 a secţiei de particaţie Sighişoara, a livrat centrări nr. 2 de pline, gestionar Marareta Maier, 80 de cornuri au bani bucata şi 15 franzeluţe * 1,25 lei bucata, peste cantităţile e figurau în documentele de fhare. De unde aceste plusuri? Fră doar şi poate, din sacii statuii. Dar ce e face cu grăsimea din smîntînă?Punem această întrebare deoarce analizele de laborator efectate în ziua de 7 iulie la Sighişoar au arătat că smîntîna sosită la Tg.-Mureş conţinea numai 2 la sută grăsime, faţă de 25 la stăcit trebuie să conţină. Cu citea zile în urmă, la 26 iulie, s-a constatat numai 22 la sută grsime. Nu ne miră atunci faptul c unii consumatori îşi manifestă nemulţumirea faţă de calitatea mîntînei. Un om nu-i bun nici laptele. In una cu zilele trecute întreg oraşul a rămas fără lapte, întreaga cantitate destinată aprovizionării popuaţiei acidulîndu-se. Aceasta se catoreşte neglijenţei de care dau dovadă unităţile agricole în timpi mulsului. Susţinem acest lucru lazîndu-ne tot pe analizele de lalocator. In ziua de 1 iunie, de pildi, făcindu-se analiza la laptele mu! la Asociaţia intercooperatista, espectiv la fermele II Albeşti, III Boiu şi la ferma I.A.S. Boiu, coninea impurităţi de gradul III, adică laptele era aşa de murdar incî nu era corespunzător pentru consum. Şi iată-ne acum prin citeva magazine alimentare din oraş. Stăm de vorbă cu lucrătorii şi cu consumatorii. Faţă de calitatea pîinii, acum oamenii sunt mulţumiţi. Pentru a se ajunge aici insă a fost nevoie de intervenţia energică a primului-secretar al Comitetului municipal de partid. Ce păzesc atunci cei care au fost împuterniciţi să producă pîine de bună calitate, pentru care activitate de altfel sunt şi plătiţi? Alta este în schimb situaţia cu mezelurile. Agregatele frigorifice sunt goale. Sîntem informaţi că se vor umple după amiază. Aşa e în fiecare zi. Deşi maşina pleacă la Tg.-Mureş dimineaţa, se înapoiază de fiecare dată numai după amiază. Şi aduce destul de puţin. Singurul sortiment care se găseşte este salamul. Cremvurşti, de pildă, toată luna iunie I.C.R.A. Sighişoara a primit numai 289 ha, aproape întreaga cantitate repartizîndu-se pentru unităţile de alimentaţie publică. Dar cum să împărţi şi cui cînd la un transport, cum a fost cel din 26 iunie, pentru un oraş ca Sighişoara s-au primit de la Tg.-Mureş numai 8 ha de cremvurşti? Este deci necesar ca şi aprovizionarea cu mezeluri să se îmbunătăţească. Mult s-ar putea vorbi, dar nu de bine, şi despre felul cum se respectă graficele de livrare şi repartiţiile. Deocamdată însă ne oprim aici, aşteptînd ca cei răspunzători să tragă concluziile ce se cuvin şi să întreprindă măsurile necesare pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei. In descoperirea multor nereguli şi în luarea unor măsuri eficiente în domeniul aprovizionării, organele locale au primit un sprijin preţios din partea cetăţenilor. Consumatorul s-a dovedit cel mai exigent controlor. Şi de acum înainte se cere să nu se admită nici o îngăduinţă faţă de cei care ignorează regulile de comerţ şi interesele cetăţenilor. SPORT ZAGREB IO (Agerpres). — Echipa feminină a României a obţinut o nouă victorie în Balcaniada de tenis de la Zagreb. Jucătoarele noastre au întrecut cu 3—0 selecţionata Greciei (Dibar—Kalogheropoulos 6—2, 6—2; Kun — Kukouri 6—0, 6—4; Dbar, Kun — Kukouri, Kalogneopoulos 6—2, 6—2). Selegidata masculină română se află la egalitate 1—1 cu echipa Iugoslaviei, partida de dublu fiind întreruptă din cauza întunericului la scorul de 2—6, 13—11, 2—0 în favoarea iugoslavilor. în jocurile de simplu, Istre Mărmureanu l-a învins cu 2—7, 6—2, 6—2 pe Spear, în î nfip ce Dron a pierdut cu 1—6, -1-6, 6—0 la Jovanovici. ★ STOCKHOLM 10 (Agerpres). — Tenismanii români Ilie Năstase şi Ion Jiriac s-au calificat în finala probei de dublu a turneului internaţional de la Baastad. Ei au învins cu 6—3, 6—4 perechea australiană Carmichael, Ruffels. In sferturile de finală ale probei de simplu, Ilie Năstase l-a eliminat cu 6—2, 4—6, 6—4, 6—2 pe francezul Proisy. ■é NEW YORK 10 (Agerpres).— In prima zi a concursului internaţional de înot de la Santa Clara (California), tinera sportivă australiană Shane Gould a stabilit un nou record mondial în proba de 400 m liber, cu timpul de 4'21“2/10 (vechiul record, deţinut de compatrioata sa Karen Moras, era de 4' 22" 6'TO). Shane Gould, în vîrstă de numai 14 ani, deţine, de asemenea, recordul mondial la 200 m liber şi a egalat recordul lumii la 100 m liber. Proba de 200 m bras bărbaţi a fost cîştigată de Nikolai Pankin (U.R.S.S.), care, cu timpul de 2’25'7/10, a stabilit şi cea mai bună performanţă mondială a anului. il BUENOS AIRES 10 (Agerpres). Disputat la Rosario, meciul internaţional de fotbal dintre echipele Argentinei şi Paraguayului s-a terminat cu scorul de 1—0 (1—0) în favoarea jucătorilor argentinieni. Unicul gol a fost marcat în minutul 17 de Laraignee din lovitură de la 11 m. ★ VIENA 10 (Agerpres). — Echipa masculină de floretă a Franţei a recucerit supremaţia mondială după o oarecare eclipsă, întrecînd în campionatele mondiale de la Viena cu 9—7 formația Poloniei, floretiștii francezi adaugă a 7-a medalie de aur în palmaresul lor. Supersonicele civile în competiţie Acum doi ani, vedeta incontestabilă a Salonului aerului şi spaţului de la Bourget (Paris) a fost supersonicul civil Concorde. Anul acesta in schimb, Salonul aviaţiei a cunoscut o nouă, ,stea": vărul oriental al Concqde-ului, supersonicul sovietic Tl-144. Astfel că expozanţii şi vizitatorii americani ai Salonului au fost nevoiţi să privească cu uitrire şi intrigaţi, prezenţa supersonicelor europene şi să consate cu amărăciune lipsa ce- Ior americane, pină la aparia cărora vor trebui să mai teacă cel puţin trei sau patru mi. CONCORDE şi TU-144, aceiaşi linie generală, aceleaşi soluţii generale aerodinamice. Dar asemănările se opresc aici. In ce priveşte aplicarea unor tehnici in probleme de detaliu... şi nu numai atît, s-au înregistrat deosebiri considerabile. Implantarea aripii şi chiar forma ei precisă (extrem de importantă pentru zborurile sub 1 MACH) sunt și ele diferite. In loc să fie grupate două cite două sub aripi, cele patru reactoare ale avionului TU-144 sunt asamblate sub pintecele navei aeriene, intr-o nacelă lungă de 23 metri. Cu o viteză de croazieră de 2.250 km/h, TU-144 va putea transporta, in funcţie de amenajările interioare, 100 pină la 121 de pasageri. Primul zbor de încercare a avut loc la 31 decembrie 1968. In noiembrie anul trecut, ,,ultimul născut" al lui Andrei şi Alexis Tupolev (tatăl şi fiul) a atins viteza de 2.430 km/h, la altitudinea de 17.000 m. TU-144 va intra in servici, probabil, către sfirsitul acestui an, pe linia Moscova — Habarovsk. PITTNER OLIVER in ziua de 9 iulie, a încetat din viaţă, după o boală îndelungată, Pittner Oliver, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Partidului Comunist Român. In anii grei ai ilegalităţii, el a participat ca un comunist conştient la lupta dusă pentru eliberarea clasei muncitoare, punindu-şi întregul talent artistic in slujba acesteia. Talentat artist plastic, după anii petrecuti la Baia Mare, timp de peste două decenii el a desfăşurat o fructuoasă activitate artistică la Tîrgu-Mureş, evidenţiindu-se ca pictor, grafician şi ca o personalitate remarcabilă a vieţii culturale a oraşului. Moartea lui înseamnă o grea pierdere pentru colectivul ale cărui interese le-a slujit cu credinţă. UN GRUP DE TOVARĂŞI FILIALA TG.-MUREŞ A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI înmormintarea va avea loc duminică, ora 17, la cimitirul reformat din Tg.-Mureș. A dispărut o stradă Este, fără îndoială, curios. Şi totuşi faptele atestă că in evidenţele edililor tirgumureşeni a dispărut o stradă. „Şi dacă a dispărut, ce să ne mai interesăm de ea", iată „logica" unora. Numai că strada există şi se numeşte RODNEI. Iar locuitorii ei — pe porţiunea dintre străzile Colentina şi Libertăţii — îşi imaginează că au fost cu desăvirşire uitaţi. Care sînt motivele? Cu mai bine de un an în urmă, strada a fost realmente asaltată de constructori şi utilaje. S-a început într-un ritm rapid răscolirea ei, s-au excavat cantităţi mari de pămînt, care au fost apoi mutate — cine poate explica de ce? — dintr-un loc în altul, iar înapoi şi tot aşa. Pînă cînd constructorul s-a plictisit de acest joc şi şi-a luat tălpăşiţa. Desigur, în mod organizat să nu bată la ochi. De la începutul acestui an strada a rămas pustie, ca după o bătălie (aşa cum se vede în fotografia noastră), iar ploile abundente au format adevărate bălţi. Nu se mai încumetă nici un conducător auto să traverseze această porţiune. Nici n-ar putea, de altfel, pentru că la intrare tronează o imensă tablă cu inscripţia: „Drum în construcţie". întrebarea e: cît vor mai aştepta cetăţenii de aici pentru a-şî vedea, în sfîrşit, strada lor în rînd cu celelalte? Un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale (Urmare din pag. 1) întreaga desfăşurare a concursului ne-a prilejuit constatarea îmbucurătoare — de altfel şi aşteptată — a existenţei în rîndul cadrelor medii din unităţile sanitare ale judeţului a unui interes real faţă de tot ceea ce este nou în domeniul profesiei, pentru acumularea de noi cunoştinţe şi aprofundarea celor însuşite în anii de şcoală — a încheiat interlocutorul. Dar iată şi cîştigătorii: pediatrie: I. Bucur Ţinea (Leagănul de copii Tg.-Mureş).De menţionat că deşi se afla un concediu pe litoral, s-a reîntors pentru a fi prezentă la concurs unde a dovedit o pregătire foarte bună); II. Santa Ana (Spitalul teritorial Luduş); III. Margareta Székely (Spitalul teritorial Luduş); obstetrică-ginecologie; I. Németh Eva (Spitalul clinic nr. 1 Tg.-Mureş). (Concurenta a obţinut punctajul maxim la toate întrebările); II. Burlă Florica (Spitalul clinic nr. 1 Tg.-Mureş); III. Bacumencu Olga (Luduş); medical: I. Orosan Maria (Luduş); II. Maloş Aurelia (Spitalul clinic nr. 2 Tg.-Mureş); III. Făgărăşan Elena (Luduş). La clasificarea pe spitale, locul I a revenit Spitalului teritorial Luduşi dovadă că conducerea spitalului s-a ocupat îndeaproape şi în mod foarte serios de pregătirea tinerelor cadre. Participanţilor la faza judeţeană li s-a acordat şi calificativul de foarte bine pentru activitatea profesională. Se prevede pentru anul viitor o reeditare a concursului, care va constitui un bun prilej de parcurgere a materialului prevăzut pentru examenele de grad. Mobilizaţi Pentru C.A.P. şi asociaţia intercooperatistă din Sîngeorgiu de Pădure, recondiţionarea finului adunat în căpiţe şi recoltarea orzului sunt principalele lucrări care trebuie efectuate in primă urgenţă. Măsurile pentru uscarea finului adunat în căpiţe prin care apa ploilor a pătruns adînc întîrzie, iar recolta de pe circa 50 ha este ameninţată de distrugere. Se vede că gospodarii asociaţiei nu vor să ştie ceea ce se petrece înăuntrul căpiţelor de fin, iar dacă vor întîrzia cîteva zile intervenţia lor va fi inutilă. Cu efortul a citorva zeci de tineri şi femei. într-o singură zi însorită ei ar putea pune la adăpost întreaga cantitate de fin recoltată. Recoltarea orzului de pe cele ?Ca a început atît manual cît şi ev combinele. Această operaţie se poate termina în timpul cel mai scurt dacă întregul potenţial material s de muncă va fi folosit cu pricepere şi simţ gospodăresc. Activitatea de început nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Din cele patru combine trimise în lan, două au funcţionat sporadic din cauza unor defecţiuni, iar cei cinci cosaşi şi 30 lucrători cu secera sunt insuficienţi pentru recoltarea orzului de pe suprafeţele inaccesibile combinelor. In vederea îmbunătăţirii imediate a activităţii de recoltare am solicitat preşedintelui C.A.P. Belényesi Andrei, şi inginer Kacso Gaspár, directorul S.M.A. Sîngeorgiu de Pădure — principalii factori de răspundere pentru bunul mers al lucrărilor — măsurile concrete ce vor fi luate chiar a doua zi pentru impulsionarea ritmului de recoltare. — încă din seara aceasta (vineri, 9 iulie a. c.) vom depista parcelele mai zvîntate în care se poate lucra cu combinele pentru ca a doua zi dimineaţa să intrăm în lan cu toate forţele — ne spune preşedintele C.A.P. De asemenea, vom dubla numărul cosaşilor cît şi cel al secerătorilor şi cerem în acelaşi timp asigurarea de către S.M.A. a încă patru combine. — Avem posibilităţi să asigurăm asociaţiei intercooperatiste combinele solicitate, intervine directorul S.M.A. Miine dimineaţă, toate vor fi în lan. De asemenea, în vederea evitării stagnărilor şi remedierii operative a defecţiunilor accidentale, tot mîine dimineaţă atelierul mobil înzestrat cu piese de schimb de maximă urgenţă, şi cu mecanici de întreţinere, se va afla în lan. I. CISMAȘ toate forţele în lan! I # • t . y'-V*sv.\ Crt.i:' ■ As*. I Sgsls La C.A.P. Fintinele se acţionează operativ cu toate mijloacele la transportul snopilor de orz pe aici. PE MARGINEA EXAMENULUI DE ADMITERE LA LICEELE DE SPECIALITATE Sesizările unor părinţi sunt întru totul justificate ? Consemnarea acestor rînduri ne-a fost sugerată de o recentă vizită, efectuată la Inspectoratul şcolar judeţean. Era momentul în care examenele de admitere la liceele de specialitate şi de cultură generală abia se sfirşiseră, dar a căror atmosferă de tensiune continua însă să se manifeste (fireşte pe un alt plan) şi aici, fie sub forma reclamaţiilor verbale — parvenite din partea unor părinţi nemulmiţi de epilogul acestui act — fie concretizate într-un număr relativ mare al unor sesizări scrise. Nu este locul şi nici cazul să insistăm asupra caracterului şi naturii acestor reclamaţii, dat fiind faptul că ele vor primi fiecare — de la caz la caz — un răspuns din partea organului judeţean de specialitate, dar oricum ne-a interesat, chiar şi sumar, opinia Inspectoratului şcolar cu privire la aceste examene. Şi am aflat-o avînd concursul profesorului Ion Raţîu — inspector şcolar. Red.: Cum apreciaţi atmosfera de ansamblu în care s-au desfăşurat examenele de admitere din acest an la liceele de specialitate? Ion Raţiu: Aş începe mai întâi cu o remarcă, de altfel, valabilă şi în cazul anilor precedenţi. Este vorba de marea afluenţă a candidaţilor înspre liceele de specialitate (Liceul sanitar, Liceul de construcţii civile, Liceul pedagogic, Liceul industrial pentru construcţii de maşini), opţiune într-un fel justificată dacă avem în vedere caracterul practic al pregătirii cu posibilităţi imediate de încadrare în producţie. De altfel, aici îşi găseşte explicaţia şi afluenţa de care vorbeam. Intr-o asemenea situaţie, cum este şi firesc, Inspectoratul şcolar a manifestat exigenţă în alcătuirea comisiilor (de examinare), urmărind ca în fiecare să se respecte instrucţiunile şi să existe profesori care — de la caz la caz — să poată examina şi în limbile maghiară sau germană. In acest fel considerăm că au fost asigurate condiţiile necesare pentru accesul candidaţilor în raport de pregătire, făcînd abstracţie de limba în care au studiat. Red.: Cum explicaţi totuşi „nemulţumirile” unor părinţi adresate Inspectoratului şcolar sau altor organe? Ion Raţiu: Este şi firesc ca acolo unde pe un loc concurează zece să existe şi nemulţumiri, dar să nu uităm că acestea sunt cel mai adesea subiective. Şi fac această afirmaţie avînd convingerea că actualul sistem de examinare mi se pare foarte bun. Pentru fiecare obiect cei doi profesori examinatori au acordat calificativul in funcţie de cunoştinţele candidatului la diferite etape ale pregătirii din anii precedenţi. Adevărul este insă, printre altele, că părinţii nu cunosc sistemul de apreciere al lucrărilor scrise. La matematică, de pildă, aprecierea se realizează pe bază de punctaj testat. Or, in acest caz candidatul chiar dacă a „făcut" ceva, lipsa de finalizare a rezultatului scontat îl poate conduce la obţinerea notei minime (1, 2 sau 3). Si cum departajarea se face la sutime... Red.: In această situaţie există suficiente motive ca un candidat în chiar situaţia obţinerii unor medii mari la examenele orale (8 sau 9 — să zicem) să nu poată „intra”. Ion Raţiu: Evident, pentru că majoritatea candidaţilor au manifestat serioase lacune la capitolul „muncă independentă". Vinovaţi se fac, şi profesorii de la şcolile de provenienţă, dar problema mai are şi o altă faţetă. Există această practică a pregătirii in particular, in care elevii sunt de-a dreptul „dopaţi" cu cunoştinţe teoretice, dar deficitari in realizarea exerciţiului practic-aplicativ. Şi atunci... Red.: Considerăm că există — pe lingă toate acestea — şi o greşeală de optică în cazul multor părinţi, atunci cînd copiii lor, deşi cu rezultate slabe in timpul şcolarizării, nu ţin seama de acest fapt indreptîndu-i înspre şcoli cu şanse minime de reuşită. Ion Raţiu: Acest fapt se intîmplă din păcate în fiecare an, în ciuda eforturilor pe care şcoala le realizează în direcţia orientării şcolare şi profesionale. Mulţi părinţi nu privesc realist o anumită stare de fapt, iar faţă de liceele teoretice manifestă o reţinere nejustificată. Or, despre virtuţile acestei forme de pregătire nu e cazul să vorbim căci sunt cunoscute. Şi apoi, şi in cazul acestei forme de învăţămînt se pune un tot mai mare accent pe diversificarea pregătirii (umanist-realist) în funcţie de aptitudinile manifestate de elev. De altfel, se ştie, în şcolile profesionale s-au şi introdus la examenele de admitere probe de testare a aptitudinilor, diferenţiate, în funcţie de natura şcolii absolvite (cu 8 sau 10 clase). Red.: lată, aşadar, nişte aspecte reale de care părinţii ar trebui să ţină seama atunci cînd îşi „orientează conştient" copilul înspre o şcoală sau alta, altfel consecinţele se cunosc ... Ion Raţiu: Şi aceasta cu atît mai mult cu cît mai există încă părinţi care nu urmează recomandările şcolii manifestînd o inexplicabilă dorinţă de a-şi îndruma copiii în direcţii ce nu sînt pe măsura potenţelor lor reale. GHEORGHE GIURGIU II I I I I I I I I I I I I I II IIII I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I II I I I I I I I INSTRUCŢIUNI DE PUS NERVII LA ÎNCERCARE Spre staţiunea balneoclimaterică din Sovata au început să se îndrepte tot mai mulţi oameni ai muncii din diferite colţuri ale ţării, unii pentru a-şi petrece concediul de odihnă, alţii pentru a urma tratament. Vrînd să scurteze drumul, cei din Bucureşti, Constanţa, Giurgiu etc., la Tg.-Mureş sau la Sighişoara coboară din trenuri, cu gîndul de a urca în autobuzele I.T.A. Căci, după cum se ştie, pe biletele pentru staţiunea Sovata există cupoane, fiind achitat transportul, atît pentru C.F.R. cît şi pentru IT.A Dar iată că instrucţiunile aflate la autogările I.T.A, pun nervii oamenilor la grea încercare. Aceste instrucţiuni, deloc clare, fac pe oameni să alerge cînd în staţiile C.F.R. cînd în autogări, pentru a clarifica cum pot ajunge la Sovata. Şi ca să nu piardă timp, oamenii pierd bani, achitînd costul biletelor de autobuz, deşi dispun de cupon de călătorie. Ne adresăm conducerii I.T.A. Tg.-Mureş să lămurească această problemă. Căci altfel, cei care vin la Sovata pentru tratament reumatologie sau ginecologie, trebuie să facă şi unul neurologic. CĂRŢILE PE FAŢA! Desigur nu pentru prima dată, în seara zilei de 5 iulie din nou, Martin Ciurar din Nadeş, Ileana Ciurar din Saschiz, Rozalia Tinu şi Ilie Lăcătuş din Sighişoara s-au adunat la locuinţa lui Alexandru Ciurar din Sighişoara, cătunul Vechi nr. 6/A, pentru a-şi căuta norocul, jucînd la cărţi. Se pare însă că a fost o seară cu ghinion. Pe cind fiecare din ei se aştepta să iasă dama de pică, în casă au intrat lucrătorii de miliţie. Şi i-au lămurit pe cei care îşi căutau norocul jucînd la cărţi pe bani, că această îndeletnicire se numeşte, în baza prevederilor Decretului 153/ 1970, contravenţie şi se sancţionează cu închisoare contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei. „Lamurindu-se“, jucătorii de cărţi au achitat pe loc cîte 1.000 lei amendă. Dar să dăm cărţile pe faţă şi să recunoaştem că astfel de îndeletniciri mai întîlnim pe ici pe colo chiar şi la Tg.-Mureş. Lăsaţi-vă păgubaşi că nu-i exclus ca într-o bună zi, în loc să vă cadă în mînă asul, să scoateţi din buzunar cîte 1.000 de lei ! NU TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA In anul 1969, pensionarul Gyürke Petru din Cristurul Secuiesc, strada Fabricii nr. 39, a primit o scrisoare de la fiul său Dionisie, pe atunci în vîrstă de 18 ani. Scrisoarea era expediată din Timişoara, fiul anunţîndu-şi tatăl să nu-1 aştepte acasă, deoarece el a pornit la drum şi nu se va opri pînă la Roma. De atunci au trecut doi ani. In această perioadă, ocolind munca, Dionisie a umblat mult, făcînd în fiecare lună cîte un circuit închis, vizitind Timişoara, Bucureştiul, Constanţa, Mamaia, Tulcea şi alte localităţi. Şi iată că, recent, aflîndu-se în Bucureşti, în gară, s-a împrietenit cu Florin Şuta de prin părţile Curţii de Argeş. Cît ai bate din palme s-au înţeles să plece spre Cristurul Secuiesc, pentru a ciupi ceva bani de la pensionarul Gyürke Petru. Au călătorit cu trenul fără bilete. La Braşov, fiind prinşi, au fost predaţi. După încheierea formalităţilor, au urcat din nou în tren, continuîndu-şi drumul pină la Vînători. In gara Vînători ei au pus mina pe valiza unui cetăţean. In ea erau obiecte de îmbrăcăminte. Deschizînd valiza, au luat ce le-a convenit iar restul au aruncat. Dar, după noroc, a sosit şi ghinionul. Hoţii au fost prinşi. Acum urmează să dea socoteală de faptele lor. Aşa că, nu toatedrumurile duc la Roma ... DORMIŢI O NOAPTE LA 116 Hotelul „Steaua“ din Sighişoara este socotit ca unul din cele mai moderne şi mai elegante din judeţ. Şi are mulţi oaspeţi, atît din ţară cît şi de peste hotare. Dar să nu ajungeţi să dormiţi o noapte în camera 116. Şi nu numai în 116 ci şi în cele următoare, pînă la 120. Aici, în zori de zi, cînd e somnul mai dulce, pasagerul este trezit cu... ciocanul. Da, da, cu ciocanul de bătut carnea pentru şniţel. Aici funcţionează laboratorul O.C.L. Mixt. Şi de cum începe munca în laborator, pe la ora 5 dimineaţa, s-a dus odihna în camerele respective. Deci, se ridică problema găsirii soluţiei salvatoare contra zgomotului. Rubrică realizată de P. POPSOR II