Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-11 / nr. 163

Cumpărătorul - cel mai exigent controlor (Urmare de pag. 1) 350 kg de roşii , 40 kg de vinete. La intervenţia organelor de miliţie, conducerea C.L.F. a fost obligată să-şi ia rămas bun de la el. Dar culmea, acum dn nou Fieraru este la C.L.F. A fost angajat muncitor, dar folosit ca achizitor. Să-şi mai creeze plusul? Plusuri se creează nu numai în comerţul cu egume şi fructe, ci şi în altele. D exemplu, dispunînd de „plusuri" Zaharia Hofner, ma­gazioner la unitatea nr. 10 a sec­ţiei de particaţie Sighişoara, a livrat centrări nr. 2 de pline, ges­tionar Marareta Maier, 80 de cornuri a­u bani bucata şi 15 franzeluţe * 1,25 lei bucata, peste cantităţile e figurau în documen­tele de fhare. De unde aceste plusuri? Fră doar şi poate, din sacii statuii. Dar ce e face cu grăsimea din smîntînă?Punem această întreba­re deoarce analizele de labora­tor efectate în ziua de 7 iulie la Sighişoar au arătat că smîntîna sosită­­ la Tg.-Mureş conţinea numai 2 la sută grăsime, faţă de 25 la stă­cit trebuie să conţină. Cu citea zile în urmă, la 26 iu­lie, s-a constatat numai 22 la sută grsime. Nu ne miră atunci faptul c unii consumatori îşi ma­­nifestă nemulţumirea faţă de cali­tatea mîntînei. Un om­ nu-i bun nici laptele. In una cu zilele trecute întreg oraşul a rămas fără lapte, întreaga can­titate destinată aprovizionării popuaţiei acidulîndu-se. Aceasta se catoreşte neglijenţei de care dau dovadă unităţile agricole în timpi mulsului. Susţinem acest lu­cru lazîndu-ne tot pe analizele de lalocator. In ziua de 1 iunie, de pildi, făcindu-se analiza la laptele mu! la Asociaţia intercooperatis­­ta, espectiv la fermele II Albeşti, III Boiu şi la ferma I.A.S. Boiu, coninea impurităţi de gradul III, adică laptele era aşa de murdar incî nu era corespunzător pentru consum. Şi iată-ne acum prin citeva ma­gazine alimentare din oraş. Stăm de vorbă cu lucrătorii şi cu con­sumatorii. Faţă de calitatea pîinii, acum oamenii sunt mulţumiţi. Pen­tru a se ajunge aici insă a fost nevoie de intervenţia energică a primului-secretar al Comitetului municipal de partid. Ce păzesc a­­tunci cei care au fost împuterniciţi să producă pîine de bună calitate, pentru care activitate de altfel sunt şi plătiţi? Alta este în schimb situaţia cu mezelurile. Agregatele frigorifice sunt goale. Sîntem informaţi că se vor umple după amiază. Aşa e în fiecare zi. Deşi maşina pleacă la Tg.-Mureş dimineaţa, se înapoia­ză de fiecare dată numai după a­­miază. Şi aduce destul de puţin. Singurul sortiment care se găseşte este salamul. Cremvurşti, de pildă, toată luna iunie I.C.R.A. Sighişoara a primit numai 289 ha, aproape întreaga cantitate reparti­­zîndu-se pentru unităţile de ali­mentaţie publică. Dar cum să îm­părţi şi cui cînd la un transport, cum a fost cel din 26 iunie, pen­tru un oraş ca Sighişoara s-au pri­mit de la Tg.-Mureş numai 8 ha de cremvurşti? Este deci necesar ca şi aprovizio­narea cu mezeluri să se îmbunătă­ţească. Mult s-ar putea vorbi, dar nu de bine, şi despre felul cum se res­pectă graficele de livrare şi repar­tiţiile. Deocamdată însă ne oprim aici, aşteptînd ca cei răspunzători să tragă concluziile ce se cuvin şi să întreprindă măsurile necesare pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei. In descoperirea multor nereguli şi în luarea unor măsuri eficiente în domeniul aprovizionării, organe­le locale au primit un sprijin pre­ţios din partea cetăţenilor. Consu­matorul s-a dovedit cel mai exi­gent controlor. Şi de acum înainte se cere să nu se admită nici o în­găduinţă faţă de cei care ignorea­ză regulile de comerţ şi interesele cetăţenilor. SPORT ZAGREB IO (Agerpres). — Echipa feminină a României a obţinut o nouă victorie în Bal­caniada de tenis de la Zagreb. Jucătoarele noastre au întrecut cu 3—0 selecţionata Greciei (Dibar—Kalogheropoulos 6—2, 6—2; Kun — Kukouri 6—0, 6—4; Dbar, Kun — Kukouri, Kalogneopoulos 6—2, 6—2). Selegid­ata masculină română se află la egalitate 1—1 cu e­­chipa Iugoslaviei, partida de du­blu fiind întreruptă din cauza întunericului la scorul de 2—6, 13—11, 2—0 în favoarea iugo­slavilor. în jocurile de simplu, Istre Mărmureanu l-a învins cu 2—7, 6—2, 6—2 pe Spear, în î nfip ce Dron a pierdut cu 1—6, -1-6, 6—0 la Jovanovici. ★ STOCKHOLM 10 (Agerpres). — Tenismanii români Ilie Năs­­tase şi Ion Jiriac s-au calificat în finala probei de dublu a turneului internaţional de la Baastad. Ei au învins cu 6—3, 6—4 perechea australiană Car­michael, Ruffels. In sferturile de finală ale probei de simplu, Ilie Năstase l-a eliminat cu 6—2, 4—6, 6—4, 6—2 pe fran­cezul Proisy. ■é NEW YORK 10 (Agerpres).— In prima zi a concursului in­ternaţional de înot de la Santa Clara (California), tinera spor­tivă australiană Shane Gould a stabilit un nou record mondi­al în proba de 400 m liber, cu timpul de 4'21“2/10 (vechiul re­cord, deţinut de compatrioata sa Karen Moras, era de 4' 22" 6'TO). Shane Gould, în vîrstă de numai 14 ani, deţine, de ase­menea, recordul mondial la 200 m liber şi a egalat recordul lu­mii la 100 m liber. Proba de 200 m bras bărbaţi a fost cîştigată de Nikolai Pankin (U.R.S.S.), care, cu timpul de 2’25'7/10, a stabilit şi cea mai bună perfor­manţă mondială a anului. il BUENOS AIRES 10 (Agerpres).­­ Disputat la Rosario, meciul internaţional de fotbal dintre echipele Argentinei şi Paragua­yului s-a terminat cu scorul de 1—0 (1—0) în favoarea jucăto­rilor argentinieni. Unicul gol a fost marcat în minutul 17 de Laraignee din lovitură de la 11 m. ★ VIENA 10 (Agerpres). — Echipa masculină de floretă a Franţei a recucerit suprema­ţia mondială după o oarecare eclipsă, întrecînd în campiona­tele mondiale de la Viena cu 9—7 formația Poloniei, flore­­tiștii francezi adaugă a 7-a me­dalie de aur în palmaresul lor. Supersonicele civile în competiţie Ac­um doi ani, vedeta incon­­testabilă a Salonului aerului şi spaţului de la Bourget (Paris) a fost supersonicul civil Concor­de. Anul acesta in schimb, Sa­­lonul aviaţiei a cunoscut o no­uă, ,stea": vărul oriental al Con­­cqde-ului, supersonicul soviet­ic Tl-144. A­stfel că expozanţii şi vizita­­torii americani ai Salonului au fost nevoiţi să privească cu ui­­trire şi intrigaţi, prezenţa su­personicelor europene şi să con­­sate cu amărăciune lipsa ce- Ior americane, pină la apari­­a cărora vor trebui să mai teacă cel puţin trei sau patru mi. CONCORDE şi TU-144, ace­iaşi linie generală, aceleaşi soluţii generale aerodinamice. Dar asemănările se opresc aici. In ce priveşte aplicarea u­­nor tehnici in probleme de de­taliu... şi nu numai atît, s-au înregistrat deosebiri considera­bile. Implantarea aripii şi chiar forma ei precisă (extrem de im­portantă pentru zborurile sub 1 MACH) sunt și ele diferite. In loc să fie grupate două cite do­uă sub aripi, cele patru reac­toare ale avionului TU-144 sunt asamblate sub pintecele navei aeriene, intr-o nacelă lungă de 23 metri. Cu o viteză de croazieră de 2.250 km/h, TU-144 va putea transporta, in funcţie de ame­najările interioare, 100 pină la 121 de pasageri. Primul zbor de încercare a avut loc la 31 decembrie 1968. In noiembrie anul trecut, ,,ulti­mul născut" al lui Andrei şi Alexis Tupolev (tatăl şi fiul) a atins viteza de 2.430 km/h, la altitudinea de 17.000 m. TU-144 va intra in servici, pro­babil, către sfirsitul acestui an, pe linia Moscova — Habarovsk. PITTNER OLIVER in ziua de 9 iulie, a încetat din viaţă, după o boală îndelungată, Pittner Oliver, vechi militant al mişcării muncitoreşti, membru al Partidului Comunist Român. In anii grei ai ilegalităţii, el a parti­cipat ca un comunist conştient la lupta dusă pentru eliberarea cla­sei muncitoare, punindu-şi întregul talent artistic in slujba acesteia. Talentat artist plastic, după anii petrecuti la Baia Mare, timp de peste două decenii el a desfăşurat o fructuoasă activitate artistică la Tîrgu-Mureş, evidenţiindu-se ca pictor, grafician şi ca o persona­litate remarcabilă a vieţii culturale a oraşului. Moartea lui înseamnă o grea pierdere pentru colectivul ale că­rui interese le-a slujit cu credinţă. UN GRUP DE TOVARĂŞI FILIALA TG.-MUREŞ A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI înmormintarea va avea loc du­minică, ora 17, la cimitirul refor­mat din Tg.-Mureș. A dispărut o stradă Este, fără îndoială, curios. Şi to­tuşi faptele atestă că in evidenţele edililor tirgumureşeni a dispărut o stradă. „Şi dacă a dispărut, ce să ne mai interesăm de ea", iată „lo­gica" unora. Numai că strada e­­xistă şi se numeşte RODNEI. Iar locuitorii ei — pe porţiunea din­tre străzile Colentina şi Libertăţii — îşi imaginează că au fost cu desăvirşire uitaţi. Care sînt moti­vele? Cu mai bine de un an în urmă, strada a fost realmente asaltată de constructori şi utilaje. S-a în­ceput într-un ritm rapid răscolirea ei, s-au excavat cantităţi mari de pămînt, care au fost apoi mutate — cine poate explica de ce? — dintr-un loc în altul, iar înapoi şi tot aşa. Pînă cînd constructorul s-a plictisit de acest joc şi şi-a luat tălpăşiţa. Desigur, în mod or­ganizat să nu bată la ochi. De la începutul acestui an strada a ră­mas pustie, ca după o bătălie (aşa cum se vede în fotografia noastră), iar ploile abundente au format a­­devărate bălţi. Nu se mai încume­tă nici un conducător auto să tra­verseze această porţiune. Nici n-ar putea, de altfel, pentru că la in­trare tronează o imensă tablă cu inscripţia: „Drum în construcţie". întrebarea e: cît vor mai aştepta cetăţenii de aici pentru a-şî vedea, în sfîrşit, strada lor în rînd cu ce­lelalte? Un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale (Urmare din pag. 1) întreaga desfăşurare a con­cursului ne-a prilejuit constata­rea îmbucurătoare — de altfel şi aşteptată — a existenţei în rîn­­­dul cadrelor medii din unităţile sanitare ale judeţului a unui interes real faţă de tot ceea ce este nou în domeniul profesiei, pentru acumularea de noi cu­noştinţe şi aprofundarea celor însuşite în anii de şcoală — a încheiat interlocutorul. Dar iată şi cîştigătorii: pedi­atrie: I. Bucur Ţinea (Leagănul de copii Tg.-Mureş).­­De menţi­onat că deşi se afla un conce­diu pe litoral, s-a reîntors pen­tru a fi prezentă la concurs un­de a dovedit o pregătire foarte bună); II. Santa Ana (Spitalul teritorial Luduş); III. Margareta Székely (Spitalul teritorial Lu­duş); obstetrică-ginecologie; I. Németh Eva (Spitalul clinic nr. 1 Tg.-Mureş). (Concurenta a obţinut punctajul maxim la toa­te întrebările); II. Burlă Florica (Spitalul clinic nr. 1 Tg.-Mureş); III. Bacumencu Olga­­ (Lu­duş); medical: I. Orosan Maria (Luduş); II. Maloş Aurelia (Spi­talul clinic nr. 2 Tg.-Mureş); III. Făgărăşan Elena (Luduş). La clasificarea pe spitale, lo­cul I a revenit Spitalului terito­rial Luduş­i dovadă că condu­cerea spitalului s-a ocupat înde­aproape şi în mod foarte serios de pregătirea tinerelor cadre. Participanţilor la faza judeţeană li s-a acordat şi calificativul de foarte bine pentru activitatea profesională. Se prevede pentru anul viitor o reeditare a concursului, care va constitui un bun prilej de parcurgere a materialului pre­văzut pentru examenele de grad. Mobilizaţi Pentru C.A.P. şi asociaţia inter­­cooperatistă din Sîngeorgi­u de Pă­dure, recondiţionarea finului adu­nat în căpiţe şi recoltarea orzului sunt principalele lucrări care tre­buie efectuate in primă urgenţă. Măsurile pentru uscarea finului a­­dunat în căpiţe prin care apa ploi­lor a pătruns adînc întîrzie, iar re­colta de pe circa 50 ha este amenin­ţată de distrugere. Se vede că gos­­podarii asociaţiei nu vor să ştie ceea ce se petrece înăuntrul căpiţe­lor de fin, iar dacă vor întîrzia cîte­­va zile intervenţia lor va fi inutilă. Cu efortul a citorva zeci de tineri şi femei. într-o singură zi însorită ei ar putea pune la adăpost întrea­ga cantitate de fin recoltată. Recoltarea orzului de pe cele ?C­­a a început atît manual cît şi ev combinele. Această operaţie se poa­te termina în timpul cel mai scurt dacă întregul potenţial material s­ de muncă va fi folosit cu pricepe­re şi simţ gospodăresc. Activitatea de început nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. Din cele patru combine trimise în lan, două au funcţionat sporadic din cauza unor defecţiuni, iar cei cinci cosaşi şi 30 lucrători cu secera sunt insuficienţi pentru recoltarea orzului de pe suprafeţele inaccesibile combinelor. In vederea îmbunătăţirii imediate a activităţii de recoltare am solicitat preşedin­telui C.A.P. Belényesi Andrei, şi inginer Kacso Gaspár, directorul S.M.A. Sîngeorgiu de Pădure — principalii factori de răspundere pentru bunul mers al lucrărilor — măsurile concrete ce vor fi luate chiar a doua zi pentru impulsiona­­rea ritmului de recoltare. — încă din seara aceasta (vineri, 9 iulie a. c.) vom depista parcelele mai zvîntate în care se poate lucra cu combinele pentru ca a doua zi dimineaţa să intrăm în lan cu toa­te forţele — ne spune preşedintele C.A.P. De asemenea, vom dubla nu­mărul cosaşilor cît şi cel al seceră­­torilor şi cerem în acelaşi timp asi­gurarea de către S.M.A. a încă pa­tru combine. — Avem posibilităţi să asigurăm asociaţiei intercooperatiste combine­le solicitate, intervine directorul S.M.A. Miine dimineaţă, toate vor fi în lan. De asemenea, în vederea evitării stagnărilor şi remedierii o­­perative a defecţiunilor accidentale, tot mîine dimineaţă atelierul mobil înzestrat cu piese de schimb de ma­ximă urgenţă, şi cu mecanici de în­treţinere, se va afla în lan. I. CISMAȘ toate forţele în lan! I # • t . y'-V*sv.\ C­r­t.i:' ■ As*. I Sgsls La C.A.P. Fintinele se acţionează operativ cu toate mijloacele la transportul snopilor de orz pe aici. PE MARGINEA EXAMENULUI DE ADMITERE LA LICEELE DE SPECIALITATE Sesizările unor pă­rinţi sunt întru totul justificate ? Consemnarea acestor rînduri ne-a fost sugerată de o recentă vi­zită, efectuată la Inspectoratul şco­lar judeţean. Era momentul în ca­re examenele de admitere la li­ceele de specialitate şi de cultură generală abia se sfirşiseră, dar a căror atmosferă de tensiune conti­nua însă să se manifeste (fireşte pe un alt plan) şi aici, fie sub for­ma reclamaţiilor verbale — parve­nite din partea unor părinţi nemul­­miţi de epilogul acestui act — fie concretizate într-un număr relativ mare al unor sesizări scrise. Nu es­te locul şi nici cazul să insistăm a­­supra caracterului şi naturii aces­tor reclamaţii, dat fiind faptul că ele vor primi fiecare — de la caz la caz — un răspuns din partea organului judeţean de specialita­te, dar oricum ne-a interesat, chiar şi sumar, opinia Inspectoratului şcolar cu privire la aceste exame­ne. Şi am aflat-o avînd concursul profesorului Ion Raţîu — inspector şcolar. Red.: Cum apreciaţi atmosfera de ansamblu în care s-au desfă­şurat examenele de admitere din acest an la liceele de specialitate? Ion Raţiu: Aş începe mai întâi cu o remarcă, de altfel, valabilă şi în cazul anilor precedenţi. Este vorba de marea afluenţă a can­didaţilor înspre liceele de specia­litate (Liceul sanitar, Liceul de con­strucţii civile, Liceul pedagogic, Li­ceul industrial pentru construcţii de maşini), opţiune într-un fel jus­tificată dacă avem în vedere ca­racterul practic al pregătirii cu po­sibilităţi imediate de încadrare în producţie. De altfel, aici îşi găseş­te explicaţia şi afluenţa de care vorbeam. Intr-o asemenea si­tuaţie, cum este şi firesc, In­spectoratul şcolar a manifes­tat exigenţă în alcătuirea comi­siilor (de examinare), urmărind ca în fiecare să se respecte instruc­ţiunile şi să existe profesori care — de la caz la caz — să poată e­­xamina şi în limbile maghiară sau germană. In acest fel considerăm că au fost asigurate condiţiile ne­cesare pentru accesul candidaţilor în raport de pregătire, făcînd ab­stracţie de limba în care au stu­diat. Red.: Cum explicaţi totuşi „ne­mulţumirile” unor părinţi adresate Inspectoratului şcolar sau altor or­gane? Ion Raţiu: Este şi firesc ca aco­lo unde pe un loc concurează ze­ce să existe şi nemulţumiri, dar să nu uităm că acestea sunt cel mai adesea subiective. Şi fac această afirmaţie avînd convingerea că ac­tualul sistem de examinare mi se pare foarte bun. Pentru fiecare o­­biect cei doi profesori examinatori au acordat calificativul in funcţie de cunoştinţele candidatului la di­ferite etape ale pregătirii din anii precedenţi. Adevărul este insă, printre altele, că părinţii nu cunosc sistemul de apreciere al lucrărilor scrise. La matematică, de pildă, aprecierea se realizează pe bază de punctaj testat. Or, in acest caz candidatul chiar dacă a „făcut" ceva, lipsa de finalizare a rezulta­tului scontat îl poate conduce la obţinerea notei minime (1, 2 sau 3). Si cum departajarea se face la sutime... Red.: In această situaţie există suficiente motive ca un candidat în chiar situaţia obţinerii unor me­dii mari la examenele orale (8 sau 9 — să zicem) să nu poată „intra”. Ion Raţiu: Evident, pentru că ma­joritatea candidaţilor au manifes­tat serioase lacune la capitolul „muncă independentă". Vinovaţi se fac, şi profesorii de la şcolile de provenienţă, dar problema mai are şi o altă faţetă. Există această practică a pregătirii in particular, in care elevii sunt de-a dreptul „dopaţi" cu cunoştinţe teoretice, dar deficitari in realizarea exerci­ţiului practic-aplicativ. Şi atunci... Red.: Considerăm că există — pe lingă toate acestea — şi o gre­şeală de optică în cazul multor pă­rinţi, atunci cînd copiii lor, deşi cu rezultate slabe in timpul şcola­rizării, nu ţin seama de acest fapt indreptîndu-i înspre şcoli cu şanse minime de reuşită. Ion Raţiu: Acest fapt se intîmplă din păcate în fiecare an, în ciuda eforturilor pe care şcoala le reali­zează în direcţia orientării şcolare şi profesionale. Mulţi părinţi nu privesc realist o anumită stare de fapt, iar faţă de liceele teoretice manifestă o reţinere nejustificată. Or, despre virtuţile acestei forme de pregătire nu e cazul să vorbim căci sunt cunoscute. Şi apoi, şi in cazul acestei forme de învăţămînt se pune un tot mai mare accent pe diversificarea pregătirii (uma­­nist-realist) în funcţie de aptitudi­nile manifestate de elev. De altfel, se ştie, în şcolile profesionale s-au şi introdus la examenele de admi­tere probe de testare a aptitudini­lor, diferenţiate, în funcţie de na­tura şcolii absolvite (cu 8 sau 10 clase). Red.: lată, aşadar, nişte aspecte reale de care părinţii ar trebui să ţină seama atunci cînd îşi „orien­tează conştient" copilul înspre o şcoală sau alta, altfel consecinţele se cunosc ... Ion Raţiu: Şi aceasta cu atît mai mult cu cît mai există încă pă­rinţi care nu urmează recomandă­rile şcolii manifestînd o inexplica­bilă dorinţă de a-şi îndruma copiii în direcţii ce nu sînt pe măsura potenţelor lor reale. GHEORGHE GIURGIU II I I I I I I I I I I I I I II IIII I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I II I I I I I I I INSTRUCŢIUNI DE PUS NER­VII LA ÎNCERCARE Spre staţiunea balneoclimateri­­că din Sovata au început să se îndrepte tot mai mulţi oameni ai muncii din diferite colţuri ale ţării, unii pentru a-şi petrece concediul de odihnă, alţii pentru a urma tratament. Vrînd să scurteze drumul, cei din Bucu­reşti, Constanţa, Giurgiu etc., la Tg.-Mureş sau la Sighişoara co­boară din trenuri, cu gîndul de a urca în autobuzele I.T.A. Căci, după cum se ştie, pe biletele pen­tru staţiunea Sovata există cu­poane, fiind achitat transportul, atît pentru C.F.R. cît şi pentru I­T.A Dar iată că instrucţiunile aflate la autogările I.T.A, pun nervii oamenilor la grea încer­care. Aceste instrucţiuni, deloc clare, fac pe oameni să alerge cînd în staţiile C.F.R. cînd în autogări, pentru a clarifica cum pot ajunge la Sovata. Şi ca să nu piardă timp, oamenii pierd bani, achitînd costul biletelor de auto­buz, deşi dispun de cupon de că­lătorie. Ne adresăm conducerii I.T.A. Tg.-Mureş să lămurească această problemă. Căci altfel, cei care vin la Sovata pentru trata­ment reumatologie sau ginecolo­gie, trebuie să facă şi unul neu­rologic. CĂRŢILE PE FAŢA! Desigur nu pentru prima da­tă, în seara zilei de 5 iulie din nou, Martin Ciurar din Nadeş, Ileana Ciurar din Saschiz, Roza­lia Tinu şi Ilie Lăcătuş din Si­ghişoara s-au adunat la locuinţa lui Alexandru Ciurar din Sighi­şoara, cătunul Vechi nr. 6/A, pentru a-şi căuta norocul, jucînd la cărţi. Se pare însă că a fost o seară cu ghinion. Pe cind fie­care din ei se aştepta să iasă da­ma de pică, în casă au intrat lu­crătorii de miliţie. Şi i-au lămu­rit pe cei care îşi căutau norocul jucînd la cărţi pe bani, că aceas­tă îndeletnicire se numeşte, în baza prevederilor Decretului 153/ 1970, contravenţie şi se sancţio­nează cu închisoare contraven­ţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei. „Lamurindu-se“, jucătorii de cărţi au achitat pe loc cîte 1.000 lei amendă. Dar să dăm cărţile pe faţă şi să recunoaştem că astfel de îndeletniciri mai întîl­­nim pe ici pe colo chiar şi la Tg.-Mureş. Lăsaţi-vă păgubaşi că nu-i exclus ca într-o bună zi, în loc să vă cadă în mînă asul, să scoateţi din buzunar cîte 1.000 de lei ! NU TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA In anul 1969, pensionarul Gyürke Petru din Cristurul Se­cuiesc, strada Fabricii nr. 39,­­ a primit o scrisoare de la fiul său Dionisie, pe atunci în vîrstă de 18 ani. Scrisoarea era expediată din Timişoara, fiul anunţîndu-şi tatăl să nu-1 aştepte acasă, deoa­rece el a pornit la drum şi nu se va opri pînă la Roma. De atunci au trecut doi ani. In această pe­rioadă, ocolind munca, Dionisie a umblat mult, făcînd în fiecare lună cîte un circuit închis, vizi­­tind Timişoara, Bucureştiul, Con­stanţa, Mamaia, Tulcea şi alte localităţi. Şi iată că, recent, a­­flîndu-se în Bucureşti, în gară, s-a împrietenit cu Florin Şuta de prin părţile Curţii de Argeş. Cît ai bate din palme s-au înţe­les să plece spre Cristurul Secu­iesc, pentru a ciupi ceva bani de la pensionarul Gyürke Petru. Au călătorit cu trenul fără bilete. La Braşov, fiind prinşi, au fost pre­daţi. După încheierea formalităţi­lor, au urcat din nou în tren, continuîndu-şi drumul pină la Vînători. In gara Vînători ei au pus mina pe valiza unui cetăţean. In ea erau obiecte de îmbrăcă­minte. Deschizînd valiza, au luat ce le-a convenit iar restul au a­­runcat. Dar, după noroc, a sosit şi ghinionul. Hoţii au fost prinşi. Acum urmează să dea socoteală de faptele lor. Aşa că, nu toate­­drumurile duc la Roma ... DORMIŢI O NOAPTE LA 116 Hotelul „Steaua“ din Sighişoa­ra este socotit ca unul din cele mai moderne şi mai elegante din judeţ. Şi are mulţi oaspeţi, atît din ţară cît şi de peste hotare. Dar să nu ajungeţi să dormiţi o noapte în camera 116. Şi nu nu­mai în 116 ci şi în cele urmă­toare, pînă la 120. Aici, în zori de zi, cînd e somnul mai dulce, pasagerul este trezit cu... cio­canul. Da, da, cu ciocanul de bă­tut carnea pentru şniţel. Aici funcţionează laboratorul O.C.L. Mixt. Şi de cum începe munca în laborator, pe la ora 5 dimi­neaţa, s-a dus odihna în camere­le respective. Deci, se ridică pro­blema găsirii soluţiei salvatoare contra zgomotului. Rubrică realizată de P. POPSOR II

Next