Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-24 / nr. 174

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Zile hotărîtoare pentru strîngerea recoltei de gr­iu. i sa nu se ici o ora, m 11 $ '*mi I' «if M3* ^ IfBgji agk mk m W: '/ -v’* V'. ■ %■■ Jkh'­w:*%.r.*- i. - V •» 1 |vÂi%f*î»..A '-­v â&S&JîC ’i»V La C.A.P. Gornești se aflau în cîmp peste 500 secerători. în fotografie: secerători din satul Periș. După valul de ploi care a întrerupt lucrările agricole in cîmp, vremea a devenit din nou frumoasă. Avind în ve­dere râminerile în urmă a lucrărilor agricole, în aceste zile se impune mai mult ca oricind un maxim de efort, dublat de o bună organiza­re a muncii pentru a pune la adăpost recolta bună de grîu din acest an, în majoritatea unităţilor agricole, îndată ce s-au oprit ploile şi lanurile s-au zvîntat oamenii au tre­cut operativ cu toate forţele la secerat, la uscarea snopi­lor şi trecerea lor prin com­bine sau batoze. Există însă şi cooperative agricole unde conducerile lor se trezesc greu la realitate, mai aşteap­tă şi acum nejustificat aşa­­zisa coacere a griului (în realitate griul este copt şi chiar răscopt) şi nu iau mă­suri, aşa cum s-au dat indi­caţiile, pentru trecerea cu toate forţele la secerat. Cu ocazia raidului întreprins la 22 iulie am surprins în te­ren o serie de asemenea aspecte pozitive şi negative. Organizare bună, treabă spornică La cooperative agricole ca cele din Ernei, Gorneşti, Petelea şi al­tele s-a înţeles necesitatea că în condiţiile actuale nu mai este ni­mic de aşteptat şi, pentru a se sal­va recolta trebuie să se treacă cu toate forţele şi mijloacele la sece­riş. La cooperativa agricolă din Ernei, de pildă, la ora 9, îndată ce lanurile s-au zvîntat au fost prezenţi în cîmp sute de coopera­tori care, cu seceri şi coase, au re­coltat o însemnată suprafaţă de grîu pînă la ora prînzului cînd au intrat şi combinele în lan. De la această oră mecanizatorii, mînă în mînă cu cooperatorii, zoresc strîn­gerea recoltei de grîu. O organizare şi mai bună a muncii am întîlnit la cooperativa agricolă din Gorneşti. Aici, consi­liul de conducere, ajutat activ de inimosul inginer şef Szabó Ştefan a stabilit suprafeţele care necesi­tau a fi recoltate cu forţe manuale. In acest scop au fost organizate echipe de secerători sau de cosaşi care aveau sarcina să recolteze iniţial 108 ha cu grîu din cele 271 existente. Cei circa 500 de oameni aflaţi joi dimineaţa în cîmp se a­­propiau de sfîrşit cu recoltarea a­­cestor suprafeţe. Ţinînd cont de starea timpului , ne spune ingi­nerul şef, nu ne vom limita cu re­coltarea manuală numai la cele 108 ha stabilite iniţial. Secerătorii şi combinele care au intrat în lu­cru la ora prînzului, îndată ce la­nurile au permis, vor lucra conco­mitent pentru a termina secerişul în maximum 7 zile. Tot ce se sece­ră într-o zi seara se clădește cu grijă pe pari pentru a se înlătura eventualele pierderi ce ar surveni din cauza ploilor Griul secerat zi­lele trecute se transportă acum la arie urmînd să înceapă concomi­tent şi treierişul. Aici totul se des­făşoară în flux continuu începînd cu recoltatul, eliberarea terenului­­ şi pînă la semănat sau executarea arăturilor de vară. Dimineaţa, pînă la zvîntarea lanurilor şi noaptea toate tractoarele intră la arat, iar remorcile şi atelajele la transpor­tul griului din clăi sau al îngrăşă­mintelor naturale care urmează a fi încorporate în sol. Că organiza­rea muncii la această unitate este ireproşabilă ne-o confirmă rezulta­tele. Pînă acum au fost recoltate peste 100 ha cu grîu şi s-au efec­tuat arături şi insămînţări în mi­rişte pe mai bine de 50 la sută din suprafaţa planificată. Recolta de grîu este bună, de peste 3.000 kg la hectar. ■ ' y,y­ rM J» m In timp ce la Petelea, Iara de Mureş, Beica, combinele n-au in­trat în lanuri motivîndu-se că griul este ud, la C.A.P. Ruşii Munţi, situat în partea de sus a județului, ele au lucrat din plin in ziua de 22 iulie. Cam’nîn­sis nepregătite, şeful de secţie la Reghin Practic nici la C.A.P. Beica nu începuse secerişul la ora 14. La acea oră spre lanuri se îndreptau doar 2—3 secerători, iar combine­le se reglau şi se curăţau de orz pentru a intra în lucru la grîu. N-a fost oare timp pentru aceas­tă operaţie în zilele cînd nu s-a putut lucra în lan, sau cel puţin joi pînă la ora prînzului? Răs­punsul am căutat să-l aflăm de la Traian Ilieş, şeful secţiei de meca­nizare, dar a fost de negăsit. Me­canizatorii spuneau că a plecat la S.M.A. Reghin cu anumite tre­buri. Aşa stînd lucrurile am aş­teptat o oră bună pînă s-au pus la punct combinele pentru a pu­tea intra în lan. Dar cînd totul pă­rea că este în regulă, după mai puţin de o tură, combinele s-au „împotmolit" din nou în lan. Şi aceasta nu din cauza stării griului, ci din a unor defecţiuni, care se puteau evita dacă şeful secţiei era prezent şi lua măsuri din timp. Aceste zile fiind hotărîtoare pentru soarta recoltei se impun luate măsuri urgente pentru folo­sirea din plin a fiecărei ore bu­ne de lucru, pentru evitarea ori­cărei risipe de boabe. TRAIAN GABOR •* ^ .~­­ wM '»Y'â m ' % ~ La C.A.P. Iara de Mureş combinele pierd vremea așteptînd saci și oameni pentru deservire. La Baia de Mureş în lan un singur cosaş, iar combinele aşteaptă saci şi oameni . La Bara de Mureş cooperatorii nu s-au gîndit încă să pună mina­­ pe seceri sau coase. La 22 iulie, în jurul orei prînzului, aici se afla în lanul de grîu doar un singur co­saş, iar cele 4 combine mai aştep­tau încă sacii şi oamenii pentru a putea începe lucrul. Preşedintele C.A.P., Vasile Petca, inginerul M. László şi brigadierul Alexandru Czeke aveau alte preocupări de parcă n-am fi în plină campanie de seceriş. — De ce nu sînt oamenii în cîmp la seceriş — l-am întrebat pe inginerul C.A.P.? — Aseară am avut şedinţa pe brigăzi unde s-a hotărit că azi în­cepem lucrul cu toate forţele, dar nu ştim ce s-a întîmplat, ce mai aşteaptă oamenii. Dacă inginerul nu ştie ce se întimplă am căutat un răspuns de la preşedinte care, fără grija se­cerişului, o făcea pe băgătorul de seamă la transportul cîtorva căpiţe de fin mucegăit din cîmp. „Vom începe de mîine, griul este încă ud şi necopt şi apoi cine răspunde dacă se strică în ma­gazie?" — a fost răspunsul pre­şedintelui. De fapt acest „mîine" şi grîu „necopt" le-am mai auzit pronunţîndu-se de către acest pre­şedinte şi de alţii care din como­ditate nu organizează această ac­ţiune şi sunt în întîrziere cu sece­rişul în timp ce lanurile sunt us­cate şi griul se răscoace în unele locuri. Deci realitatea este alta, conducătorii de la tara n-au luat măsuri de mobilizare a forţelor la lucru în cimp. Chiar şi oamenii ca­re trebuiau să deservească com­binele au fost trimişi de dimineaţa acasă spunîndu-li-se că „azi nu se seceră". Aşa stînd lucrurile, numai la intervenţia organelor de control competente, preşedintele şi brigadierul au fost trimişi prin sat să mobilizeze oamenii la lu­cru. La ora 14 însă în lan se gă­sea tot un singur cosaş, iar com­binele stăteau la marginea tarla­lei fără oameni şi saci. Faţă de această lipsă de răspundere pri­vind strîngerea la timp a recoltei se cer luate măsuri contra celor vinovaţi. Transportul finului de pe cîmp să fie grăbit Pînă în prezent, cooperatorii din Cerghid au recoltat 60 de hectare de ghizdei, 91 ha trifoi, 10 ha bor­­ceag şi 160 din cele 190 ha fine­ţe naturale. Toate ar fi fost bune dacă s-ar fi asigurat din timp transportarea şi depozitarea fura­jelor. Din păcate cantităţi însem­nate de furaje (10 ha borceag şi 30 ha fineţe naturale) au rămas în căpiţe sau împrăştiate pe cîmp. La C.A.P. Idrifaia, întreaga re­coltă de trifoi — de pe 170 ha —­ a fost pusă la adăpost, in schimb, din cele 72 ha de fineţe naturale, pe vreo 15 ha final a rămas pe cimp. Situaţie asemănătoare am întîlnit şi în alte cooperative agri­cole. Conducerile cestor unităţi trebuie să ia măsuri grabnice pen­tru terminarea recoltării şi — mai ales — pentru transportarea şi pu­nerea la adăpost, în fînare, a fu­rajelor rămase pe cîmp. Colonel mmn DLAGA In ziua de 23 iulie a. c. a în­cetat din viaţă Ştefan Blaga, adjunct inspector şef al Inspec­toratului de securitate judeţean Mureş. Născut la 17 decembrie 1926 în Bucureşti, dintr-o familie de muncitori, Ştefan Blaga se an­gajează de tînăr ca lucrător la C.F.R. Devine membru al orga­nizaţiei Uniunii Tineretului Co­munist, iar în 1945 este primit in rîndurile membrilor Partidului Comunist Român, luind parte la diferite acţiuni organizate şi conduse de partid. Intre anii 1946—1948 îndepli­neşte mai multe funcţii in ca­drul organizaţiei de tineret şi al unor organe de partid din ju­deţul Mureş, timp în care ur­mează şi cursurile Şcolii supe­rioare de partid. Trimis de partid, lucrează in aparatul de securitate din 1948, unde deţine posturi de răspun­dere. In întreaga sa activitate a muncit cu abnegaţie, spirit de sacrificiu şi devotament, în ve­derea îndeplinirii cu cinste şi demnitate a sarcinilor ce i-au fost încredinţate de partid, adu­­cînd o contribuţie importantă la apărarea cuceririlor revoluţio­nare ale oamenilor muncii. In calitatea sa de activist de partid, membru al biroului Co­mitetului municipal de partia Tg.-Mureş, lucrător cu funcţii de conducere in aparatul de secu­ritate, a constituit un exemplu de dăruire şi abnegaţie, cinste şi corectitudine, consacrîndu-şi întreaga capacitate de muncă înfăptuirii politicii partidului şi statului nostru. Pentru meritele sale deose­bite a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. încetarea din viaţă a colone­lului Ştefan Blaga constituie o grea pierdere pentru lucrătorii Inspectoratului de securitate ju­deţean Mureş, tovarăşii săi de luptă şi de muncă, toţi cei ce l-au cunoscut vor păstra mereu vie amintirea sa. COLECTIVUL DE CONDUCERE AL INSPECTORATULUI DE SECURITATE JUDEŢEAN MUREŞ Corpul defunctului se află depus în incinta Casei Armatei din Tg.-Mureş, unde i se poate aduce ultimul omagiu azi între orele 9—12, 16—18 şi mîine, în­tre orele 8—11. Adunarea de doliu va avea loc duminică, 25 iulie 1971, ora 11,30. Din partea familiei defunctului Cu adîncă durere anunţăm că la 23 iulie a încetat din via­ţă bunul şi iubitul soţ, tată, fiu, ginere şi rudă — colonel ŞTEFAN BLAGA, în vîrsta de 45 de ani. Inmormintarea va avea loc în ziua de 25 iulie ora 12 în Cimi­tirul reformat din Tg.-Mureş. ÎNDOLIATA FAMILIE Pompa de injecţie cu nr. 5.000 De pe banda de montaj a uzinei din Sinaia a ieşit pompa de injecţie cu nr. 5.000 pentru motoarele tractoarelor de 40 CP. Potrivit prevederilor, pînă la sfîrşitul anului vor fi livrate alte 3.000 asemenea pompe, realizate după proiecte româ­neşti. Gama acestor complexe apa­raturi a fost diversificată perma­nent, astăzi nomenclatorul între­prinderii cuprinzînd pompe de injecţie pentru toate tipurile de motoare Diesel. Calitatea şi randamentul lor le-au făcut competitive pe piaţa mondială, bucurîndu-se de o largă apre­ciere în 40 ţări ale lumii, unde se exportă tractoare şi autoca­mioane româneşti. (Agerpres) Pe biciclete prin ţară La şcoala generală din Sin­­mărtinu de Cîmpie excursiile cu bicicleta au devenit o tradi­ţie. începută cu trei ani în ur­mă, aceasta caută să ciştige popularitate şi să se permanen­tizeze. Astfel, in fiecare vacan­ţă de vară se organizează cite o excursie tip „expediţie" pa itinerare lungi,­in locurile cele mai pitoreşti din ţară. Anul tre­cut de exemplu dornici de a cu­noaşte frumuseţile patriei, 13 e­­­levi din clasele a Vll-a, a Vlll-a şi a IX-a, sprijiniţi de Casa pio­nierului din Tg.-Mureş şi sub îndrumarea tovarăşului director, profesor Vasile Oprea şi a pro­fesorilor loan Manoilă şi loan Ghindea s-au urcat pe bicicle­te şi au pornit intr-o excursie de 12 zile in care au vizitat toa­te monumentele istorice din Moldova. Inapoindu-se cu bogate în­văţăminte şi impresii, temerarii drumeţi pe biciclete au hotă­rit să continue şi în acest an frumoasa şi instructiva excursie. Acum, in plină vacanţă, iubito­rii de drumeţii din Sinmărtin au inceput să se pregătească pen­tru o nouă excursie. De astă da­tă itinerarul cuprinde pitoreasca vale a Oltului cu întoarcere spre casă pe valea Jiului. Ex­cursia va dura 15 zile. Pentru iniţiativă, pentru mijlocul inte­resant ales in scopul educării patriotice a elevilor merită toa­te laudele atit directorul cit şi cele două cadre didactice care s-au îngrijit de procurarea ma­terialelor necesare de la Casa pionierului din Tg.-Mureş şi vor participa alături de cei 12 elevi ce vor să-şi cunoască mai bine patria. ALEXANDRU ULEŞAN Spectacol muzical- coregra­fie Scena Teatrului de vară din Tg.-Mureş va găzdui duminică, 25 iulie, la ora 20:30, spectaco­lul muzical-coregrafic intitulat „Cint şi joc din toată ţara", susţinut de ansamblul tineretu­lui al Consiliului municipal al U.T.C. Sibiu, işi vor da con­cursul colaboratorii Radiotelevi­­ziunii Române: Raveca Săndu­­lescu Lucreția Ciobanu, Ilie Muţiu. Momente vesele de Ze­no Turdeanu. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme în general frumoasă, cu înnorări doar dupâ-amiaza, cu totul izo­lat averse slabe de ploaie. Tem­peratura în creștere, maximele vor fi cuprinse între 20—26 gra­de, minimele între 9—13 grade. Vînt slab din est și sud-est. P20GMMUL manifestărilor sportive FOTBAL. — Iubitorii sportului din Tg.-Mureş vor avea prilejul să vizioneze duminică 25 iulie, pe stadionul „23 August", de la ora 18, un nou meci internaţio­nal amical de fotbal dintre e­­chipele A. S. Armata Tg.-Mureş —Vörös Meteor Budapesta. ★ Sâmbâtă, de la ora 17.30, pe terenul mic din Tg.-Mureş, for­maţia Viitorul din localitate va susţine un meci amical cu echi­TIR CU ARCUL.­­ Simbătă de la ora 10 şi duminică de la ora 9 pe terenul „7 Noiembrie" (fostul hipodrom) din Tg.-Mureş se vor desfăşura întrecerile fi­nale ale „Cupei României" la tir cu arcul la care vor partici­pa cei mai buni arcaşi din ţară de la clubul şi asociaţiile spor­tive Olimpia Bucureşti, Voinţa Satu Mare, Parîngul Petroşani, A.S.A. Cluj, Avintul Reghin, Mu­reşul, P.T.T.R., Voinţa şi Sănăta­tea Tg.-Mureş. La „Cupa Româ­niei" la tir cu arcul participă sportivi de categoria a ll-a, a lll-a şi celelalte categorii infe­rioare. Concomitent pentru maeştri şi sportivii de categoria I, se va desfăşura un alt con­curs. La de tineret-rezerve a Armata Tg.-Mureş. A. S. v I\ l\ *s Is MI \\ \S * * Jk. A apărut numărul 4 al revistei „Vatra ,ti Proaspătul număr al tinerei re­viste mureşene „Vatra" apare in momentul dens al dezbaterii pro­gramului ideologic şi politico-edu­­cativ elaborat de secretarul ge­neral al partidului nostru, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Ideile cu­prinse in aceste documente de excepţională valoare teoretică şi practică, străbat paginile număru­lui 4 al revistei. Conştient de rolul ce revine re­vistei de cultură, colectivul redac­ţional înmănunchează in citeva ar­ticole ideile esenţiale care privesc educaţia ideologică a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. In ace­laşi timp, redactorii fac legămint să slujească cu devotament cauza nobilă a socialismului, milicind cu fermitate pentru o literatură an­gajată, o literatură pentru popor. Se remarcă articolele: Partinita­te şi patriotism, semnat de redac­­torul-şef al revistei — Romulus Gu­­ga, „Eroi ai zilelor noastre" sem­nat de Kemény János, „Literatură angajată", de Dan Culcer, „As­piraţii limpezi" de Ion I. Mileşan. Cititorii vor avea prilejul să cu­noască şi in numerele viitoare as­pecte inedite ale strădaniei oa­menilor de litere din judeţul nos­tru de a crea o literatură şi artă pentru popor, care să fie străbă­tută de ideologia şi concepţia re­voluţionară a clasei muncitoare. Proaspătul număr al revistei, cu o remarcabilă ţinută grafică, se e­­videnţiază şi prin noile creaţii de versuri şi proză. „Vatra" recoman­dă cititorilor pe poeţii Valeriu Pan­ta­zi şi Constantin Duică. In ace­laşi timp, inserează fragmentul „De ce trăieşti?" din romanul „Recviem", al scriitorului Romulus Guga, care se află in curs de apa­riţie. Figura poetului-patriot Vasi­le Alecsandri, luptător devotat pen­tru unitate naţională, işi găseşte o aleasă prezentare. Cititorul află, de asemenea, despre „Drum spre oameni" — din romanul inedit al lui Ion Vlasiu, despre călătorul Gala Galaction, despre „Un ame­rican pe Mureş" — de vorbă cu Jon Harold Brunwad, profesor la universitatea din Utah, S.U.A. La rubrica de Ştiinţă apar: „Ima­ginar şi posibil" sub semnătura lui George Botez şi „Filozofia limbii" de Alexandru Toşa. Interesante şi bogate fapte inedite sunt şi ru­bricile: Cutia ... pandorei şi Babei. Mica publicitate CUMPĂR STRUNG de cel pu­țin 1500 mm între chernere. O­­ferte la ziar. (telefon 1­­4 96). DE VlNZARE un apartament cu confort. Tg.-Mureş str. Horea nr. 22. Informații la telefon 1 18 78.

Next