Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-11 / nr. 163
. Nou han turistic La 6 km de Ploieşti, la punctul denumit „Stejarul" din Pădurea Păuleşti, a fost inaugurat un original han turistic, construit în stil specific arhitecturii Văii Prahovei. Turiştii care poposesc aici găsesc preparate specifice, precum şi obiecte de artizanat cu motive folclorice din toate zonele ţării. (Agerpres) PAGINA 2 STEAUA ROȘIE MINIATURI ORIZONTAL 1. Realizat în proporţii minuscule (mase. sing.). 2. Neam de domn (dimin.) — Armăsăraşi. 3. Purcel de lapte — Uşile ! 4. Plantă industrială — Păsări in miniatură. 5. Mîncat cite puţin — în mapă ! 6. Mică atenţie — Ten ! — Mic, dar tare la carte. 7. E şic ! — Lung şi subţire. 8. Asire ! 9. Statui în miniatură (sing.) — Gene ! 10. Gutuie (rar.). VERTICAL: 1. Abia se distinge în ceaţă. 2. Mic acompaniament vocal — Frunză mică — Acul ! 3. Eva-n persoană — Pere ! — Fata din Lugoj ! 4. Aici a domnit Ulise — Un pic, mai mult. 5. Originare din Egipt — Intră în Giurgiu ! 6. Teme ! — Avîntări. 7. Prins pe picior greşit — O şubă ! 8. René ! — Fragment de cerc. 9. Brodată fin pe margini (fern.) — Ger ! 10. Mic, numai de-o șchioapă (fern.). ION GEORGESCU Tg.-Mureş (Urmare din pag. 1) ... Piaţa „Petőfi“ din Tg.-Mureş. Un om grăbit, trece de-a curmezişul. E Hajdú Sándor. — Am plecat de la fabrică să-mi plătesc lumina electrică. Din grabă, am trecut pe aici. Ştiu că nu e bine dar... După cîteva minute, o fetiţă face aceeaşi greşeală — elevă la Şcoala generală nr. 9, clasa a IV-a. Plînge: „Ştiu pe unde trebuie să trec, am învăţat la şcoală, numai pe unde e marcat sau există table indicatoare. Acum sunt foarte grăbită, vă rog să mă iertaţi şi să nu mă spuneţi la tăticu“. Deci, graba se opune regulilor de circulaţie, care sunt, după cum se vede, bine cunoscute ... teoretic, în comuna Ungheni, stop. Oprim o autobasculantă. . La volan, Ioan Riza. Ne spune: — Ştiu foarte bine că în localităţi se circulă sub 40 km/oră. — Cum ne explicaţi încălcarea regulilor pe care le cunoaşteţi atît de bine? — Păi, să vedeţi, şantierul are plan mare şi noi vrem să fim în frunte... Curios răspuns, nimic de zis! Dar şi mai interesantă ni se pare discuţia de pe şosea, din apropierea Iernutului, cu Szabo Adalbert. Conduce un autocamion cu remorcă. In curbă, depăşeşte cu peste 1 metru linia continuă. „Nu se poate“ — se eschivează omul. — Ce marcaj există în curba prin care aţi trecut? — Nu-mi amintesc dacă linia e simplă sau dublă ... — Dacă nu vă amintiţi cum puteţi susţine că nu aţi depăşit linia? Ascunzătoare după deget, eschivă copilărească, care emană uşurinţă, nesocotirea legii. Omul nu-şi aminteşte exact pe unde a trecut în urmă cu cîteva clipe. Ştie foarte bine pe unde e voie să depăşească linia curbei dar acum ... Şi în Tîrnăveni am întîlnit cetăţeni care ştiu cum, pe unde şi cînd se poate circula. Nu am găsit pe nimeni care să nu cunoască legile. Totuşi, abateri sînt aproape la fiecare pas. Un scrîşnet brusc de frină şi o... discuţie în mijlocul străzii. — Vai de mine, era să mă călcaţi ! — se sperie tînărul K. A. — Cine e de vină? — întrebăm. Se uită în dreapta şi-n strigă, socotește, tace. Vede că marcajul de trecere pentru pietoni e cam departe. N-are încotro: „Da, recunosc, eu sunt de vină, nu pe aici trebuia să trec, dar mă grăbeam la film. Cit e amenda?“ Amenda? Oare acest amănunt e important, sau viaţa? Fiindcă tot ne aflăm în Tîrnăveni, facem un popas în faţa cunoscutului combinat. E ora încetării primului schimb. Pe poartă se revarsă sute de oameni. O parte aşteaptă autobuzul, cealaltă se îndreaptă spre casă, pe jos. Fiecare e grăbit şi uită anumite legi scrise, traversează artera de circulaţie fără să se asigure. Trec fără să se gindească măcar o clipă că, pe undeva, există loc special, marcat, pentru pietoni. Chiar pe axa drumului, două femei păşesc şi discută. Claxonăm, îşi întorc privirea şi merg mai departe. Mai claxonăm, se uită din nou. Abia la a treia claxonare îşi dau seama şi, în sfîrşit, binevoiesc să treacă pe trotuar... La Chendu, o altă scenă, în penumbra minciunii. Urmărim unautocamion de mare tonaj. Surpriză: în plină curbă, se opreşte (oprim şi noi). Din cabină coboară un bărbat şi o femeie. Subliniem: oprire în curbă şi două persoane de ocazie. — Aveţi voie? — îl întrebăm pe conducătorul Teodor Gai. — Nu, nici vorbă, n-am voie! Vă spun sincer că am vrut să-mi reglez relanţiul, e defect... — Tocmai în curbă, cînd se dădeau două persoane jos din cabină? — Care persoane? Nici nu le-am văzut... Ion Constantin Rădău a absolvitşcoala de mecanizatori agricoli şi, după cum spune, cunoaşte regulile de circulaţie. Totuşi, trece prin centrul Sighişoarei, tocmai pe unde nu e marcată strada. — De ce? — Fug la tren, să nu-l pierd. Merg la Copşa Mică ... — Spuneaţi că aveţi cunoştinţe în ale circulaţiei... — Da, sigur că da, peste 10 zile mă duc la Tg.-Mureş să-mi ridic permisul de conducere. După cîteva zeci de metri, un caz identic, de data aceasta o elevă: „Am uitat că nu trebuie să trec pe aici“. De pe trotuar apare profesoara ei să vadă ce s-a întîmplat. „Le popularizaţi legile?“. „Sigur că da, le cunosc toţi elevii noştri“. Oare e suficient doar să le cunoască? Nu e şi mai necesar să le respecte? Reghinul ne oferă aspecte asemănătoare. Căruţa lui A. Mărginean circulă, seara, fără felinar şi faptul are periclitatea lui. „N-am ştiut că o să mă prindă seara pe drum. Dacă bănuiam luam felinarul, că aşa trebuie...“. Tot fără o „licărire de lumină“ călătoreşte, pe strada principală, şi tînărul B. V., cu bicicleta. Cunoaşte restricţiile legii, însă a întîrziat la şantierul casei părinţilor. Ne asigură, în schimb, că mîine, bicicleta sa va avea far ! Dar dacă, pînă mîine ... ... Am parcurs sute şi sute de kilometri prin judeţ, oraşe, comune, cătune. Nenumăraţi au fost oamenii pe care i-am întîlnit în cele mai diverse ipostaze: unii foarte corecţi, respectînd întocmai legea străzii, alţii incălcînd-o. Elocvent este faptul că, începînd de la şcolari şi încheind cu şoferi cu o îndelungată activitate la volan nu am întîlnit măcar unul să nu aibă cunoştinţele necesare privind legile circulaţiei. La fiecare sută de persoane intervievate, doar două-trei nu au dat un răspuns prompt şi categoric. E un indiciu cu largi semnificaţii. Oprit în situaţii neregulamentare, fiecare ne-a explicat cum anume a greşit. Dar, dintr-un motiv sau altul, nesocotea legea. Astfel fiecare, fără excepţie, intră în spaţiul cifrei pe care am încercat s-o pătrundem la început. Să fie, oare, intr-adevăr, vorba de o exigenţă exagerată în domeniul circulaţiei? Răspunsul îl dau tocmai cei care nesocotesc legea, nu e direct, însă, din el se pot desprinde concluzii interesante. Viaţa demonstrează că nu e suficient să cunoaştem legile circulaţiei, mai ales acum, cînd traficul rutier devine din ce în ce mai intens. E imperios necesar să le respectăm! Altfel, o simplă nesocotire de moment ne poate costa viaţa. m i 1 POATE COSTA VIATA Pe plajele minunatului litoral românesc, oamenii muncii, printre care şi numeroşi tineri din judeţul nostru, petrec clipe minunate. (Foto: A CZERAN) is Pe adresa Consiliului popular municipal Sighişoara a sosit nu de mult o scrisoare de la Universitatea din Kentucky (S.U.A.), Colegiul de arte şi ştiinţe, Departamentul limbilor şi literaturilor germanice şi clasice. Profesorul Laurence S. Thompson solicita tocmai din îndepărtatul oraş din România, microfilme negative după o lucrare editată în 1877, a lui Johann Hillner, privind obiceiuri şi datini populare ale populaţiei săseşti din Transilvania. Fireşte, dorinţa profesorului universitar american fu îndeplinită, întrucît la Sighişoara ... ... într-o clădire masivă, construită în stilul suratelor sale din piaţa cetăţii, în patru săli spaţioase (între care şi o sală de lectură), se află un veritabil tezaur de cărţi rare (cca. 20.000 de volume), colecţii speciale, manuscrise. Ne aflăm de fapt într-o secţie a Bibliotecii municipale, care cuprinde şi ea 40.000 de volume (fondul de împrumut). Originile acestei biblioteci suigeneris trebuie căutate cu secole în urmă. Ea a fost înfiinţată de fapt între anii 1684—1687 în cadrul Gimnaziului evanghelic din localitate, cînd era rector MARTIN KELP. La început cărţile erau donate de elevi, de profesori şi învăţători, de populaţie. Se primeau şi donaţii în bani iar elevii gimnaziului plăteau o cotizaţie pentru îmbogăţirea fondului de cărţi. Modesta bibliotecă era adăpostită în locuinţa rectorului iar mai tîrziu a primit sălaş în biserica din deal. In anul 1792 rectorul Georg Müller a început întocmirea primelor cataloage, cărţile fiind orînduite după format. In urma revoluţiei dela 1848—49 biserica fiind avariată, cărţile au suferit şi ele. Rectorul Joseph Haltrich a donat şi el multe cărţi. în 1860 biblioteca a fost mutată în biserica Mănăstirii (Klosterkirche). In 1865, fondul de cărţi mărinduse considerabil, a fost transferat în clădirea gimnaziului. Rectorul Friedrich Müller a reorganizat de data aceasta, întreaga bibliotecă. Cam acesta ar fi pe scurt istoricul bibliotecii gimnaziului. Sub îndrumarea lui Boris Şoseanu, directorul Bibliotecii municipale din Sighişoara, aici se desfăşoară acum o activitate fructuoasă în vederea conservării şi valorificării acestei comori. S-au amenajat sălile, s-au pus la punct instalaţiile electrice, cărţile au fost deparazitate. Bibliotecara Hildegard Wulkesch dă dovadă de multă pasiune şi de interes în muncă. Mai întîi s-au făcut fotocopii de pe registrele inventar provenite din anii 1793, respectiv 1865. Cărţile au fost reaşezate în ordinea în care figurau în vechile registre de inventar, care înși le constituie documente valoroase. Apoi, s-a confruntat fondul existent cu registrele vechi, la baza cărora stăteau principiul de inventariere „volum de bibliotecă“ (cîte un volum legat și înregistrat la un singur număr, cuprinzînd de obicei mai multe lucrări). Acum are loc dificilul proces de inventariere — toate titlurile trebuind să fie retranscrise, urmînd ca această lucrare să fie terminată pînă la finele anului. De un mare ajutor se bucură localnicii din partea unor specialiști de la Biblioteca Teleki- Bolyai din Tg.-Mureş. Printre comorile bibliotecii sighişorene se află şi 9 incunabule, cel mai vechi datînd din 1471 (o lucrare în limba latină, de Hermes TRISMEGITUS). Găsim aici şi o carte filozofică, editată la Veneţia, în 1480 (Diogenes Laertius: Vitae et Sententiae philosophorum). Remarcăm frumuseţea şi condiţiile excelente în care s-a conservat incunabulul provenit de la Nürnberg, din 1486 (Epistulae Familiares), avînd iniţiale executate cu un colorit strălucitor de foiţe aurii. Iată şi lucrarea celebrului matematician Euclid (Euclides: Elemento in artem geometria» — Venezia, 1482). O valoare aparte îi conferă bibliotecii cărţile referitoare la istoria locală, la obiceiurile vechi ale populaţiei săseşti, cărţi ştiinţifice, filologice, şi cu caracter de folclor. Un manuscris cu litere gotice (fără autor) e intitulat „Das Fürstentum Siebenbürgen“ (Principatul Transilvania), dar găsim aici şi un protocol al Uniunii agrare locale din 1872; lucrarea lui Martin Schnell: „Saşii în Transilvania“ (Braşov— 1844); „Istoria gimnaziului evanghelic din Sighişoara“ — de G. D. Teutsch (1851) şi, multe altele. Solicitanţii, aidoma profesorului american citat, sînt mulţi. Iată numai cîţiva dintre ei, înregistraţi în ultimul timp în analele bibliotecii: lectorul univ. Heinz Stănescu, de la Facultatea de limbi germanice din Bucureşti a studiat aici volumul „Legende transilvănene“ — de Fr. Müller (fost rector al gimnaziului din localitate), tipărit la Braşov în 1857; Thomas Nägler, cercetător ştiinţific la Centrul academic din Sibiu; Ioan Comşa, de la Editura Minerva din Bucureşti şi mulţi alţii. Tată înfăţişate prin prisma unei biblioteci, doar numai cîteva aspecte ale bogăţiei vieţii spirituale a naţionalităţii germane din patria noastră, care alături de poporul român a pornit pe drumul unei înfloriri fără de precedent. ŞTEFAN IZSÁK ›yv A-X-Vo v**toc' * 1 [ 'vt. - ' '... i n:„:: fx "* н rYv lift* 9KM »XW** »*'*»•* I L.tt SJM î: •' •: niJil'STC - !”•' н!.- - ' ”*"»» ««» Sk-mk. P**»..!» i. (-« ^ J» t : :*:•:% .5; ri ii-: ai Două din cărțile rare ale bibliotecii M Is MI s *s \ As AN A S A S r /»r r s~r a r r * sar s w iirr r mst r oxr s jpxr tr rrsr r mv * 47 * jsbt r 4» * mi* r \s AS Is *s Is AS A S \ As Is A\ A\ A S As A Cinema DUMINICĂ, 11 IULIE TG.-MUREȘ — Arta: Pe cometă. Select: Trec zilele. Progresul: Renegata. Tineretului: Tunelul. Unirea: Canarul și viscolul. Flacăra: Tiffany memorandum. SIGHIŞOARA — Lumina: Ultimul drum. LUDUŞ — Flacăra: Călugăriţa din Monza. IERNUT Lumina: La patru paşi de infinit. SÂRMAŞU — Popular: Pomul de Crăciun. REGHIN — Patria: Ultima vacanţă. Victoria: Ultimul mohican. TÎRNĂVENI — Melodia: Placido. SOVATA — Doina: O întîmplare. SÎNGEORGIU DE PADURE — Popular: Străinul. FÎNTÎNELE — Patria: Să ucizi o pasăre cîntătoare. MIERCUREA NIRAJULUI —Nirajul. King Kong evadează. LUNI. 12 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: O floare și doi grădinari (ambele serii — la orele 11—14—17—20). Select: Regele Lear (ambele serii). Progresul: Haiducii lui Şaptecai. Zestrea domniţei Ralu. Tineretului: Pomul de Crăciun. Unirea: Canarul şi viscolul. Flacăra: Noul angajat. SIGHIŞOARA — Lumina: Cinci pentru infern. LUDUŞ — Flacăra: Departe în Apus. IERNUT — Lumina: Pomul de Crăciun. SÂRMAŞU — Popular: Olandezul zburător. REGHIN — Patria: Preţul puterii. TÎRNAVENI — Melodia: Familia Toth. SOVATA — Doina: Intrusa. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Salariul groazei. FÎNTÎNELE — Patria: în ghearele invizibile ale doctorului Mabuse. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Fraţii Saroian. Televiziune DUMINICĂ, 11 IULIE g30 — Sport şi sănătate; 9,00 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,15 — Albumul compozitorilor români: Tudor Jarda; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Selecţiuni din „Revista operetei“ (reluare); 13,00 — Emisiune în limba maghiară; 14,30 — Sport, Regata Snagov la caiac-canoe; 15,30 — Magazin; 18,10 — Planeta giganţilor; 19,00 — Vetre folclorice. „Ca pe Someş“; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,00 — „Aici a fost cîndva un golf“ (reportaj); 20,15 — Film artistic: Feroviarul; 22,05 — Recital Ruxandra Ghiață; 22,25 — Telejurnalul de noapte, telesport. LUNI, 12 IULIE 18,00 — „Patriei“, emisiune de versuri; 18,15 — Scena; 18,45 — Stop-cadru; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — Roman foileton: Mizerabilii; 21,05 — Idei contemporane. Sociologia astăzi; 21,35 — Steaua fără nume. Muzică ușoară; 22,35 — Telejurnalul de noapte, telesport. Radio Tg.-Mureș LUNI: 12 IULIE In limba română: 6,30—7: Muzică de estradă. Imagini contemporane. Din programul săptămînii: 16,30—18: Cronica de luni. Muzică de dans. Carnet săptămînal. Scene din operete. Sport. Muzică de promenadă. In limba maghiară. 6—6,30: Din programul săptămînii. Cîntece populare. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şcoala părinţilor. Sport. Muzică populară. MARŢI, 13 IULIE In limba română: 6,30—7: Emisiune pentru sate. La strîngerea recoltei. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică populară. Jurnal cultural-artistic: Artişti amatori la microfon. Comentariu literar. Interviu cu Anca Giurchescu, cercetător. Cronica filmului. Recital de pian Chilf Nicolae. Reflecţii pe teme economice: Reducerea cheltuielilor de producţie. In limba maghiară: 6—6,30: Muzică uşoară. Cronica industrială: 18—19,30: Cronica actualităţii. Prelucrări de folclor. Trei reporteri în trei judeţe. Şlagăre. Moment liric. Muzică de balet. DMDA DESENE DIN EPOCA DE BRONZ Regizorul francez de scurt metraje Jean-Pierre Baux a realizat de curînd un film despre gravurile rupestre din Valea Minunilor din Alpii Maritimi in apropiere de Tende. Aici, la 2.000—2.800 m altitudine, se află încrustate în stînci 100.000 de desene — primele aparţinînd omului preistoric din epoca de bronz — precum şi texte grave de romani, asemănătoare cu acelea descoperite la Pompei. întrucît desenele riscă a fi distruse de intemperii, regizorul Baux a hotărît să le imortalizeze pe o peliculă cinematografică. CAFEAUA ÎN PERICOL Plantaţiile de cafea din Brazilia, ţară care furnizează un sfert din întreaga producţie de cafea a lumii, sunt ameninţate de o ciupercă cunoscută sub numele de „rugina cafelei“. Pînă în prezent au fost cheltuiţi 50 milioane cruzeiros pentru construirea unor cordoane sanitare, însă toate măsurile s-au dovedit ineficiente: ciuperca se întinde spre nordul ţării, cuprinzînd plantaţie după plantaţie. Ştirile venite in capitala Braziliei din regiunile cu plantaţii de cafea sunt alarmante: boala a cuprins 200.000 arbori de cafea de pe 66 de plantaţii din regiunile Sao Paulo şi Parana, regiuni care produc 90 la sută din cantitatea de cafea braziliană. Deoarece cordoanele de fungicide ridicate în calea ruginei cer investiţii masive, guvernul intenţionează să sporească preţul cafelei. ÎN ATENŢIA PARTICIPANŢILOR LA CONCURSUL: „ROMÂNIA ÎN CIRCUITUL MONDIAL AL VALORILOR SPIRITUALE" Tragerea la sorţi a premiilor oferite participanţilor la concursul pe bază de buletine cu tema: „România în circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale", organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, va avea loc în Capitala in ziua de 11 iulie, ora 9, la Casa de cultură a sectorului II din str. M. Eminescu nr. 89. Revista „Pentru Apărarea Păcii“ va publica în nr. 8/1971 textul răspunsurilor exacte şi lista completă a cîştigâtorilor premiilor. Cereţi în librării 1. SLAVICI: Nuvele lei 7,50 1. REBREANU: Răscoala „ 1. EMILIAN şi ŞERBAN MIROIU: An 7.— de buzunar maghiarromán „ 20.— P. CONSTANTINESCU: Jocuri şi probleme distractive „ 6 —cheta din iulie „ SANDA GHEORGHE: Ghidul enigmistului „ * * * Dicţionar 11,50 4.— Mica publicitate VIND casă compusă din 2 camere, ocupabilă: Tg.-Mureș, str. 7 Noiembrie nr. 119. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ, COMUNICĂ PREŢURILE DE CONTRACTARE ŞI CU AMĂNUNTUL PLAFON LA UNELE LEGUME ŞI FRUCTE, STABILITE PRIN DECIZIA NR 352/1971, ASTFEL: Preţurile cu amănuntul la piersici toate soiurile şi calităţile intrărn vigoare la data de 11 iulie 1971, ora zero, iar la restul produselor la data de 13 iulie 1971, ora zero. Cu data de 11 iulie 1971, se abrogă preţul cu amănuntul plafon la piersici din mutaţii — decizia nr. 321/1971, precum şi preţul de contractare la ceapă verde cu frunza retezată maximum 25 cm — decizia nr. 312/1971, iar cu data de 13 iulie 1971, preţul cu amănuntul plafon la fasole verde păstăi alte soiuri, din mutaţii — decizia nr. 321/1971 şi ceapă verde cu frunza retezată maximum 25 cm — decizia nr. 321/ 1971. Preţurile de contractare int 1971, ora zero, în vigoare la data de 11 iulie Denumirea produsului Roşii sortate amănuntul Cartofi timpurii şi de vară amănuntul Fasole verde păstăi alte soiuri amănuntul Conopidă contract amănuntul Ceapă verde cu frunza retezată şi ceapă semiuscată contract amănuntul Piersici altoite cu pulpa galbenă, din mutaţii amănuntul Piersici rest soiuri, din mutaţii amănuntul Unit. de calitatea măsură Extrat II kg 3,65 3 — 2,35 kg— 1,55 1,25 kg— 1,75— kg 3,60 3— 1,90 kg 5,20 4,30 2,80 kg 1,60 1,15 kg 2,45 1,80 kg 6,20 5,10 3,90 kg 4,70 3,85 2,95 Biroul de turism pentru tineret AGENŢIA MUREŞ organizează URMĂTOARELE EXCURSII: 1. R.D.G. în perioada 23 septembrie — 6 octombrie, pe itinerariul: Drezda — Halle — Freyburg — Berlin. — Prețul 1.935 lei in care sint incluse toate serviciile. — 250 lei, bani de buzunar. — înscrieri pînă la 20 iulie 1971. 2. R.P.U. în perioada 15—18 septembrie 1971, cu ocazia Expoziţiei Mondiale de Vinatoare de la Budapesta. Preţul 490 lei in care se includ toate serviciile. 150 lei bani de buzunar, înscrieri pînă la 15 iulie 1971. Informaţii şi înscrieri la Agenţia B.T.T., Tg.-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 26, telefon: 1-52-00. Cooperative „CONSTRUCTORUL“ Tg.-Mureş RECRUTEAZĂ tineri absolvenţi a 8—10 clase elementare, între 16—18 ani din raza judeţului pentru calificare la locul de muncă cu pregătire teoretică de scurtă durată în meseriile: — TINICHIGII INDUSTRIALI — ELECTRICIENI IN CONSTRUCŢII — INSTALATORI TEHNICO-SANITARI — DULGHERI — MOZAICARI-FAIANTARI — ZIDARI Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la sediul cooperativei, Serviciul personal învăţământ, sau la telefon 1-45-42, 300-46.