Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-24 / nr. 174

Anul XXIII. Hr. 174 (4.147) SIMBÄTA, 24 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN . Pagina a 4-a ! ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ! -------------------------------------------------------------------------| VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSTANŢA Ia portul $1 pe şantierul de construcţii navale în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi Şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară o privelişte dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea ,,Bine aţi venit in mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, mochete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiectivele intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tirgovişte" ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte", realizareaconstructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea" se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5.300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniştită de apă de 523 ha, de două ori şi jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine, de mare tonaj, în onoarea sosirii conducătorului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoţeşte pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţia socialistă, industrializarea în ritm rapid a ţării au dus la creşterea considerabilă a schimburilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, maşini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei şi instalaţii chimice complexe. Ponderea României în comerţul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanţa este o veritabilă oglindă a acestei realităţi. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicaţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi noi cheiuri şi dane mineraliere, petroliere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare etc. S-au şi dat în exploatare primele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lingă instalaţiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare, semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori şi jumătate mai mare decit cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit şi modernizat, portul Constanţa se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80.000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Dunărea”, cu un deplasament de 25.000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere şi petroliere de diferite mărimi, realizate în ţară sau pe marile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanţa se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2.000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala maşinilor, în cabine secretarul general al partidului se întreţine cu marinarii asupra condiţiilor de viaţă şi activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea" face legătura între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se pătrunde în oraş şi, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în faţa imenselor instalaţii ale şantierului naval constănţean Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. In faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dezvoltare a navigaţiei maritime, precum şi a celei pe rîurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sarcini de mare importanţă. Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1.920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cuprinse între 25.000— 60.000 tdw, iar, în perspectivă, coloşi plutitori de 150.000 tdw. Ca în atitea alte domenii de activitate, unde termenii de comparaţie — trecut-prezent-viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viaţă a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcţiei de nave arată ce salt uriaş a făcut ţara noastră şi va face pe mai departe în acest important şi complex domeniu al industriei constructoare de maşini. Se vorbeşte de perspectivele industriei construcţiilor navale, potrivit cărora, pînă în 1975, şantierul din Constanţa va construi şi va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60.000 tone şi va trebui să pregătească simultan construcţia altora mai mari. Se detailează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1.850, în prezent, la 4.600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închiderea incintei (Continuare în pag. a 3-a) intîlnire După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresindu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adincul inimii, cele mai calde sentimente cu activul de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra îndeplinirii planului producţiei industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi, că organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestindu-şi deplina aprobare şi adeziunea faţă de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viaţă. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanţa, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lină şi Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Şantierul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rinduri de aplauze prelungite. județean de partid CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60.000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. IAplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cît şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă dir anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atât în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, invăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval cît şi organizaţiile municipiului şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vni aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi in judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute in primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971— 1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari; în acest cincinal, in judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă in 1975 să construiască nave de 60.000 tone şi, in acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective impuse în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin in activitatea lor! (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară. Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel încît să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cîte ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii, pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale d© a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari in realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi corespund cel mai bine necesităţilor dezvoltării activităţii noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretenţiile cresc, deci şi obligaţiile cadrelor — la toate nivelele, de jos şi pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea şi calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătăţirea activităţii ideologico-educative în rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluţionar; am înfăptuit revoluţia şi am trecut la construirea societăţii socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condiţiile pentru a trece la edificarea societăţii comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluţiei socialiste şi comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieţii sociale. Şi procesul de dezvoltare a industriei şi agriculturii este un proces revoluţionar. El incumbă dezvoltarea şi introducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în acelaşi timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societăţii comuniste fără transformarea revoluţionară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societăţii comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluţionar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluţionară. Noi sîntem revoluţionari şi trebuie să râmînem tot timpul revoluţionari dacă vrem să rămînem comunişti ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacţie că atît în cuvîntul tovarăşului Vîlcu cît şi al celorlalţi tovarăşi care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizaţiei de partid din Constanţa privind activitatea ideologico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului şi comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenţia partidului nostru. Numai îmbinînd activitatea de dezvoltare a industriei şi agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conştiinţei socialiste, pentru realizarea unor relaţii noi între oameni, întemeiate pe echitate şi dreptate socială, pe colaborare şi ajutor reciproc, relaţii în care fiecare să-şi înţeleagă răspunderea şi menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societăţii tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cît şi spiritual, pentru înflorirea personalităţii sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societăţii; în acelaşi timp, fiecare membru al societăţii trebuie să se gîndească la faptul că are obligaţii şi îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întilnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educaţia comunistă a maselor. Şi în acest domeniu ne propunem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă şi în sfera activităţii politicoideologice — aşa cum avem în producţia materială, în formarea cadrelor, in cercetarea ştiinţifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activităţii sociale vom reuşi să ţinem sus steagul luptei revoluţionare pentru făurirea comunismului şi, totodată, să ne aducem contribuţia la cai(Continuare în pag. a 3-a)