Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-14 / nr. 245

EROISMUL II CEI DE TOATE ZI I­E IE Tîrnăveniul, vechi centru mun­citoresc, cu tradiţii, se îmbogă­ţeşte mereu cu noi şi noi o­­biective industriale — prezenţe ale politicii partidului de in­dustrializare socialistă a ţării. Unul din aceste obiective cu care oraşul, toţi oamenii lui se mindresc este noua fabrică de sticlă care, cu cele două uzine noi vine să întregească pe cea veche, să îmbogăţească peisajul industrial al oraşului. ...Zi de vară 1971. Fabrica merge din plin la parametrii prevăzuţi, iar oamenii, sticlarii, aceşti meşteri care-şi transmit meseria din tată in fiu, se în­­virt în jurul noilor cuptoare ca in orice zi obişnuită, atenţi la aparatele care indică mersul normal al producţiei, gata să elaboreze noile şarje pe care le au în plan şi in angajamente. Deodată, uzina III începe să girîie ca o locomotivă ce trage pe urcuş zeci de vagoane în­cărcate, acele manometrelor şi ale altor aparate coborînd din­colo de linia de limită, însemna că undeva, neobservată, s-a strecurat o defecţiune care a dereglat bunul mers al proce­sului productiv, defecţiune ce suna ca un semnal de alarmă şi care chema şi concentra con­ştiinţele celor care pină mai acum citeva clipe stăteau li­niştiţi la locurile lor de muncă. Şeful uzinei, GHEORGHE SI­­MONETTI, unul din cei care s-au înrolat de timpuriu in par­tid şi care a trăit toate momen­tele revoluţiei noastre, unul din milioanele de oameni care şi-a făcut din politica partidului nostru comunist propriul său crez, a studiat atent pulsul u­­zinei a cărei conducere o are in sarcină, s-a consultat cu oa­menii şi a descoperit defecţiu­nea, anume că, camerele rege­neratoare de la arzătoare erau înfundate parţial, ingreunind Îngrijorător producţia. Problema era destul de serioasă şi tre­buia acţionat cu toate mijloa­cele pentru redresarea uzinei, pentru asigurarea mersului nor­mal al producţiei. — Soluţia clasică — ne spu­ne şeful uzinei — oprirea uzi­nei şi schimbarea ampu­ajului (un fel de grătar din cărămidă destul de solid) ar fi însemnat cheltuieli in plus de sute de mii de lei... Cum insă sarcina trasată de partid şi intrată în conştiinţa muncitorilor, şi în primul rind a muncitorilor comunişti, este de a da producţie cit mai multă şi de cit mai bună calitate, oa­menii au chibzuit şi au hotărit scurt intervenţia sub tempera­tură şi sub presiune pentru re­pararea uzinei ,,din mers" fără a opri producţia şi fără a risipi sumele prevăzute pentru ope­raţia aşa-zisă clasică. 11 oa­meni, sudori, mecanici şi zidari printre care Ştefan Batory, Io­sif Székely, Ioan Berki, Paul Simo, Iosif Schweiberger, fraţii Dumitru şi Aron Costea şi Iosif Szakács au intrat ,,în foc" şi timp de opt zile au luptat cu flăcările şi cu temperatura înal­tă, greu de închipuit a fi su­portată, şi în acest timp record au redresat ceea ce la un mo­ment dat părea să cauzeze a­­tîtea greutăţi fabricii. Sînt cîţiva oameni care in­tr-un moment critic au săvîrşit un act de eroism muncitoresc, o frintură din eroismul munci­toresc cel de toate zilele ca­racteristic clasei noastre mun­citoare chemată de istorie să conducă — în frunte cu parti­dul său — destinele acestei so­cietăţi pentru care muncitorii au luptat decenii de-a rîndul. — Şi să nu uitaţi — ne spune tovarăşul Simonetti — că la fel ca ceilalţi care au fost prezenţi în acele momente critice, este şi tov. Venczel Fazakas, zidarul de întreţinere al uzinei, care se pare că regretă că tocmai a­­tunci era un concediu ... ION SIMA Cooperativa agricolă din Cuştelnic trebuie să însămînţe­­ze cu grîu 240 de hectare. Deşi pînă in prezent au fost semă­nate doar 77 ha (adică 32 la sută din suprafaţa planificată), această lucrare continuă să stagneze. De trei zile nu s-a mai însămînţat nici un bob de griul . Am trimis 9 tractoare la brigada din Subpădure, ne spu­ne tovarăşul Ioan Racoviţă, in­­ginerul-şef al cooperativei. Cinci tractoare execută arături, două sunt la discuit, iar alte două ajută la transportarea po­rumbului. Concentrarea tractoarelor la Subpădure este, desigur, justi­ficată întrucît aici recoltarea porumbului a ajuns într-un sta­diu mai avansat, 40 ha fiind complet eliberate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre brigada din Cuştelnic, unde po­rumbul a fost recoltat doar de pe 30 ha, dintre care numai 5 ha au fost eliberate. Din negli­jenţa unor cooperatori, şi pe a­­ceste 5 hectare cocenii au fost tăiaţi doar după... 12 zile de la terminarea culesului. Un a­­semenea „ritm de muncă" la e- De 3 zile nu s-a insămintat nici un bob... liberarea terenurilor este, desi­gur, inadmisibil. De altfel, nici culesul porumbului nu se des­făşoară într-un ritm satisfăcă­tor. Din cele 208 hectare de porumb, au fost recoltate doar 70 de hectare. Dacă mai adău­găm că din cele 30 ha de sfe­clă de zahăr doar pe 10 ha s-a terminat recoltarea (nici aceas­tă suprafaţă n-a fost încă com­plet eliberată) ne putem da seama de ce stagnează însă­­mînţarea griului. In prezent, peste 100 de coo­peratori din cele două brigăzi lucrează la culesul­ porumbului şi recoltarea sfeclei de zahăr. Se cere însă mai multă ordine, mai multă disciplină. Trebuie combătută practica unor coope­ratori care se grăbesc să re­colteze porumbul, dar „uită" să taie cocenii, barînd astfel calea tractoarelor. Organizaţia de partid din C.A.P., consiliul de conducere (în primul rind pre­şedintele şi inginerul-şef) tre­buie să ia măsuri concrete, efi­ciente pentru impulsionarea lu­crărilor, astfel ca rămînerile în urmă la cules și semănat să fie grabnic recuperate. N. ȘTEFAN ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN I 7 7 V 9 Anul XXIII. Nr. 245 (4.218) Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini 30 de bani ÎNTREGUL COLECTIV se pregăteşte intens pentru producţia anului viitor Am intrat în ultimul trimestru al anului, perioadă în care în faţa unităţilor industriale stau comple­xe şi multiple sarcini de rezolvat. În prezentul articol ne vom opri la două dintre ele, care de altfel sunt şi cele mai importante: înde­plinirea exemplară a tuturor indi­catorilor de plan prevăzuţi pentru anul curent şi pregătirea în cele mai mici amănunte a producţiei anului viitor. Asupra acestor două probleme şi a măsurilor luate în vederea rezolvării lor la timp şi în cele mai bune condiţii, am purtat o discu­ţie cu Al. Ciocan, secretarul comi­tetului de partid şi Mircea Gligor, şeful serviciului plan şi al comisiei economice de pe lîngă comitetul de partid de la Complexul de sti­clă şi faianţă din Sighişoara. La întrebarea: care sunt perspec­tivele şi condiţiile îndeplinirii pla­nului anual de producţie şi ce măsuri s-au luat în acest sens? — interlocutorii noştri au răspuns: — Realizările obţinute în prime­le trei trimestre ale anului ne în­dreptăţesc să spunem că sarcinile planului anual şi angajamentele luate suplimentar vor fi îndeplinite şi chiar depăşite. De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii sep-La Complexul de sticlă şi faianţă din Sighişoara­­embrie entuziastul nostru colectiv, în frunte cu comuniştii, a produs peste prevederi o producţie glo­bală în valoare de 2.730.000 lei şi o producţie marfă în valoare de 1.020.000 lei, concretizată în 249.000 articole din faianţă-menaj, 772.000 butelii şi borcane. Indica­torul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu 3.408.000 lei, iar cel al­ productivităţii mun­cii cu 967 lei pe salariat, faţă de cel prevăzut în plan. De asemenea la fondul pieţii interne şi externe au fost livrate in plus însemnate cantităţi de produse de bună ca­litate. Aceste realizări de prestigiu sunt rezultatul­ îmbinării armonioase a măsurilor tehnico-organizatorice cu munca politico-educativă desfăşu­rată de comitetul de partid şi U.T.C., de organizaţiile de bază, prin membrii lor, de la fiecare loc de muncă. Dintre măsurile tehnico­­organizatorice mai importante a­­plicate, cu influenţă hotăritoare asupra ritmicităţii, a cantităţii şi calităţii producţiei, merită să fie amintite: realizarea a două mașini semiautomate de fasonat farfurii, a unui uscător pentru Tinia de far­ I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) ammmmmmmmmm­mmmmn Respectarea epocii optime la semănat impune o mai bună ÎEREfIUR Unde organizarea este bună, se văd şi rezultatele La cooperativa agricolă din Gă­­neşti au fost insămînţate pînă în prezent 364 hectare cu grîu, alte 186 hectare urmînd să fie însămîn­­ţate în zilele următoare. Numai în cursul zilei de marţi au fost arate 25 ha, au fost pregătite 30 ha şi alte 24 ha au fost însămînţate. Ţă­ranii cooperatori şi mecanizatorii depun eforturi pentru eliberarea şi pregătirea grabnică a terenuri­lor care urmează să fie insămîn­ţate, astfel ca griul să ajungă în pămînt în epoca optimă, în ritm susţinut se desfăşoară mai ales re­coltarea sfeclei de zahăr. Pînă în prezent au fost recoltate 110 ha din cele 120 ha cultivate cu sfe­clă Dintre acestea, 52 au fost pre­gătite şi însămînţate, alte zeci de hectare urmînd să fie eliberate şi arate în zilele următoare, in pre­zent, 3 camioane ale C.A.P. şi o remorcă a secţiei de mecanizare lucrează la transportul sfeclei. In ritm destul de lent se desfă­şoară însă recoltarea porumbului. In cadrul cooperativei din Găneşti, din cele 300 ha aflate în cultură, porumbul a fost recoltat doar de pe 55 ha. Alte 60 ha de porumb au fost recoltate în cadrul celor două asociaţii intercooperatiste. Trebuie luate însă măsuri pentru eliberarea grabnică a acestor su­prafeţe, spre a se putea menţine şi în zilele următoare ritmurile de lucru stabilite în vederea termină­rii însămînţărilor în epoca optimă. SEMĂNATUL GRIULUI LA C.A.P. GĂNEŞTI Se înfăptuiesc obiectivele cu­prinse în planurile de măsuri, la propunerea salariaţilor în a­­dunările generale. Astfel, pe platforma Complexului de pre­lucrare a lemnului din Reghin au fost materializate câteva mă­suri care vin să îmbunătăţească activitatea de transport intern şi să uşureze eforturile fizice ale muncitorilor de la o mare par­te din punctele de lucru. Intrarea in exploatare a sor­­tatorului mecanic pentru che­resteaua de răşinoase aduce o contribuţie însemnată la creşte­rea productivităţii muncii. Au fost înlăturate plimbările mun­citorului cu­ scîndura în braţe. S-a redus numărul sortatorilor. Acum un singur sortator pe schimb răspunde de sortarea şi distribuirea materialului la stive. Lîngă rampa verde se poate stivui tot materialul prelucrat într-o anumită perioadă de timp. Muncitorii fac pachetele de cherestea pînă la înălţimea a care pot, iar autostivuitorul o ridică şi le transportă pe căi betonate pînă la stive. De remarcat că muncitorii îşi desfăşoară activitatea sub aco­periş şi nu se mai plimbă prin PE PLATFORMA C.P.L. DIN REGHIN ploaie ca pînă acum. Deci s-au creat condiţii corespunzătoare de muncă. Din fonduri de mică mecani­zare a fost modernizat şi siste­matizat depozitul de cherestea fag. Aici au fost introduse au­­tostivuitoarele în furci laterale care uşurează munca oamenilor. Cheresteaua de fag, care du­pă cum se cunoaşte, este grea, nu mai este stivuită de munci­tori pină la înălţimi de 2—3 m, ci este aşezată in pachete care sunt preluate şi ridicate la înăl­ţime de autostivuitor. Prin siste­matizarea depozitului s-au creat condiţii de lucru din cele mai bune. Tot din fondurile de mică me­canizare a fost reorganizat flu­xul tehnologic la cititoria de lăzi. Utilajele au fost amplasa­te în flux raţional. S-au elimi­nat întoarcerile repetate şi în­crucişările de material. In ace­laşi timp, au fost introduse ae­­roterme pentru încălzirea încă­­perilor. De asemenea, pe platforma complexului a fost realizată ca­mera pentru condiţionarea ma­teriei prime necesare secţiei de articole sport. Camera cu usca­rea în vid a cherestelei va aco­­peri cerinţele secţiei. I TIMPUL PROBABIL. Vremea se menţine frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vint slab pînă la potrivit din nord-est şi est. Temperaturile minime vor fi cu­prinse intre minus 1 şi plus 3 grade, maximele între 19—24 de grade. Dimineaţa ceaţă lo­cală. 80 de ha aşteaptă sămînţa, cine o opreşte ? Cooperativa agricolă din Vînători îşi are greutăţile ei, dintre care nu cea mai mică este lipsa braţelor de muncă, înţelegem acest lucru şi nici nu vrem să fim prea drastici în a­­precierea stadiului lucrărilor care necesită volum mare de muncă ma­nuală. Atît recoltarea sfeclei, cît şi a porumbului este deja în mare întîrziere. Ni s-a spus că în aceste zile s-a lucrat cu toate forţele la recoltarea cartofilor. Forţele elibe­rate au fost abia acum trecute la recoltatul sfeclei şi porumbului. Cu mai multă chibzuinţă, recoltarea a­­cestor culturi putea începe mai de­mult, chiar înaintea cartofilor, ast­fel încît să se cîştige timp. Acum însă, datorită întîrzierii recoltărilor este în pericol să întîrzie şi semă­natul. De altfel, semănatul este de pe acum întîrziat. Din 230 ha pre­văzute în plan au fost înăsmînţate numai 52 de hectare, mult prea puţin pentru a avea garanţia înca­drării în epoca optimă. Dacă anali­zăm mai atent starea de lucruri putem constata că nu lipsa de tere­nuri eliberate a fost cauza întîr­­zierilor de pînă acum la semănat, ci mai de­grabă unele deficienţe în organizarea şi folosirea cu randa­ment sporit a mijloacelor mecani­zate. Dacă acestea ar fi fost folosite mai chibzuit, pînă acum s-ar fi pu­tut însămînţa toate cele 106 ha un­de griul urmează în amploare tot după grîu. De altfel, în ziua cînd am fost în cooperativă, preşedintele ne spunea că are 80 de hectare a­rate şi discuite, bune să intre în orice moment semănătorile. Dacă aşa stau lucrurile, de ce n-au fost însămînţate şi aceste terenuri, pen­tru că după cîte ştim cooperativa are la dispoziţie 4 maşini de semă­nat? In această situaţie credem că este vorba de o defectuoasă dirijare a forţelor mecanice. Pentru a nu periclita soarta viitoarei recolte tre­buie stabilite priorităţile şi să se găsească modalitatea de a mări randamentul maşinilor, eventual chiar prin organizarea de schimburi prelungite, sau a muncii de noapte. STUDENJII BOBOCI, muncitori destoinici Nicăieri frumuseţile şi belşu­gul toamnei nu ne răsfaţă mai mult sufletul ca aici in live­zile fermei din satul Criş, apar­ţinătoare de I.A.S. Sighişoara. Am ajuns în paradisul merelor rumene spre înserat, cînd soa­rele prăvălit după coama dea­lurilor nu ne mai putea mîn­­giia cu razele lui moi. Deşi tirziu, liniştea nu se aşternuse încă peste livezi. Am intilnit oa­meni la tot pasul. Şi ce for­fotă. Era, pare-se, ultima zvîc­­nire, ultima ardere a zilei. Trac­toare mici cu­ bondarii alergau şi ele sprintene să stringă ro­dul adunat de cei peste 400 de culegători care au impînzit de citeva zile livada. Funicu­­larul, o realizare a inginerului Alexandru Sochirea, şeful fer­mei, este de acum înţepenit pe toată lungimea lui. Se vede treaba că şi-a făcut datoria pe ziua de azi. Cele opt contai­nere, de cite 2.000 kg fiecare, intr-un continuu dute-vino au adus în spinarea lor de peste dealuri şi văi, din locuri unde doar piciorul omului se simte sigur pe el, zeci de tone de fructe. Acum oamenii forfotesc mai mult in hala de sortare, o rea­lizare nouă şi ea, după gîndul şi fapta şefului de fermă, de unde banda transportoare duce in camioane ultimele lăzi de mere ce vor lua drumul benefi­ciarilor. Un grup de fete şi bă­ieţi ne atrage atenţia prin vo­ioşia ce o Împrăştie în jurul lor. Se pare că sunt ultimii care se pregătesc să părăsească livada.­­ Sunt studenţii anului I de la Institutul pedagogic din Tg- Mureş, ne spune inginerul A­­lexandru Micu. încercăm, cu tot riscul, să facem o fotografie. Adunăm doar cîţiva. Cu toţii sunt peste 70 de studenţi, care înainte de a-şi ocupa locurile în amfiteatre au venit să-şi măsoare forţele la strînsul recoltei. O fac cu multă plăcere şi chiar cu pri­cepere. Ne-o mărturisesc des­chis şi ne-o confirmă apoi lec­torul Kicsi Antal, care împreună cu lectorii Alexandru Toşa şi Ni­­colae Herdean însoţeşte gru­pele de studenţi in practică. Pentru ca lucrul să fie spornic şi bine făcut, studenţii s-au or­ganizat in 3 brigăzi. Două din ele, cu un efectiv de 52 de stu­denţi lucrează la recoltat, iar alta cu 23 de studenţi îşi in­­cearcă indemînarea la sortare. — Nu este primul nostru con­tact cu munca fizică, ne spun viitorii profesori. Ceea ce fa­cem aici insă ne place in mod deosebit şi sintem­ bucuroşi să putem da o mină de ajutor la strîngerea recoltei. Studenţii lucrează cu sirg. E şi acesta, desigur, un ciştig. Dar, cel mai important lucru ni se pare a fi faptul că studenţii trăiesc şi muncesc cot la cot cu muncitorii, că văd pe viu stră­dania lor de a obţine producţii bune. In condiţiile de aici, cu sol sărac şi dealuri gata să se prăvălească în vale, trebuie pri­cepere şi eforturi, nu glumă, ca să se obţină ceea ce se ob­ţine. Acum n-am putut vedea truda investită de oameni în toate zilele iernii, ale primă­verii şi verii, in toate clipele scurse de la recolta lui '70. Am putut însă să o măsurăm in numărul lăzilor de mere des­prinse de pe fiecare pom, in mărimea, sănătatea şi frumuse­ţea fructelor. Tovarăşul inginer Alexandru M­­icu ne-a spus cîte ceva din munca oamenilor, o muncă devotată, fără menaja­mente, pe care noi am numit-o eroică. Din toate vom aminti doar că pentru mulţi pomi in­­grăşămintele au fost cărate cu coşul, cu spatele. Pentru a feri recolta de boli, de tot ce-i poa­te deprecia calitatea, s-au apli­cat 20 de stropiri. Trebuie să fii de meserie, sau să fii mă­car martor ocular dacă nu şi , părtaş pentru a înţelege ce în­seamnă toate acestea. Răsplata vine acum, în a 365-a zi de efor­turi şi de nelinişti. Din cele 154 ha de livezi s-au adunat pină acum 160 de tone de prune, cu aproape 20 de tone peste plan, au fost livrate 100 tone de mere şi alte 60 de tone aşteaptă in hale. Şi ce recoltă, să o mă­­nînci cu ochii nu alta! Studenţii ne asigură că cu­nosc acum mai bine, mai direct efortul ce-l depun făuritorii da bunuri materiale. Mai mult, o simt in bătăturile mîinilor prin care trec zilnic 400 kg de mere şi 170 de lăzi grele de rod, in sudoarea zilei şi oboseala ce-i adună seara tăcuți in jurul ci­nei. Acesta este marele ciştig. ( M. BALDEANU F f&kZy': ■ TSf&S&SS&i: -& '*"• ii „Nocturnă" cu un grup de studenţi aflaţi în practică.

Next