Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-27 / nr. 256

. La UNGHENI se prefigu­rează stadiul final în con­strucţia unui important o­­biectiv energetic: staţia de transformare de 220 KV care va face legătura între termocentralele de la Iernut şi Fîntînele. Respectindu-şi angajamen­tul luat, constructorii, prin­­tr-o fructuoasă colabora­re cu beneficiarul — între­prinderea de reţele electrice Mureş — şi-au asigurat un avans de 3 luni pe şantier. Sunt astfel create condiţii pentru ca obiectivul să fie predat la montajul aparatu­rii şi instalaţiilor cu un tri­mestru mai repede, în acest an. De precizat că termina­rea definitivă a lucrărilor prezintă un interes deosebit pentru actuala şi viitoarea dezvoltare a Combinatului de îngrăşăminte azotoase, din Tg.-Mureş, ca şi pentru COTIDIENE întreaga zonă industrială tîr­­gumureşeană şi a Reghinu­lui, mărind siguranţa în ali­mentarea cu energie electri­că.­ PRODUSELE de artizanat ale cooperativei „Prestarea" din Sighişoara şi-au asigurat un renume binemeritat. Aici se creează, prin munca la domiciliu, peste 100 de mo­dele de pălării şi poşete din paie şi talaj, precum şi po­şete din pănuşi. Pe lista be­neficiarilor din 1971 — nu­­mărind 16 ţări — s-au adău­­gat S.U.A., R.F. a Germaniei, Italia, Cehoslovacia, Dane­marca.★ FORMAŢIILE ARTISTICE din centrul universitar Tg.­­Mureş şi-au prevăzut, in programul reprezentaţiilor, o frumoasă iniţiativă: cinstirea fruntaşilor din fabricile, şco­lile şi facultăţile tîrgumureşe­­ne printr-o serie de specta­cole adecvate. Işi dau con­cursul cunoscuta formaţie ,,Dentes", solişti laureaţi ai festivalurilor studenţeşti, ac­tori de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş. Primele spectaco­le închinate fruntaşilor s-au inaugurat, zilele acestea sub semnul unui frumos succes, la noul club muncitoresc din „Mureşeni". Următoarele vor avea loc în 30 şi 31 octom­brie , la sala festivă a Gru­pului şcolar de construcţii. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureș era de 12 grade. Timpul probabil. Vreme în general frumoasă și relativ căl­duroasă, cu cerul variabil. Tem­peraturile maxime vor fi cu­prinse între 12—18 grade, mi­nimele între 1—6 grade. Vuit cu intensificări temporare din nord-vest. Să recoltăm urgent Cu tot timpul înaintat, se­mănatul griului în C.A.P., pi­na la data de 25 octombrie s-a efectuat doar în propor­ţie de 78,6 la sută. in ulti­mele trei zile însămînţarea griului în cooperativele agri­cole a avansat cu peste 4.000 ha. Sunt 9 C.A.P. prin­tre care Rîciu şi Şăulia fie­care cu cite 480 de ha, De­­drad cu 530 ha, Căluşeri, Ideciu şi altele care au în­cheiat însămînţarea griului. Sunt însă în judeţul nostru C.A.P. printre care Pogă­­ceaua, Pănet, Valea-Largă, Crăciuneşti şi altele, unde griul mai trebuie însăminţat pe suprafeţe cuprinse între 180—210 ha. Pentru ca semănatul griu­lui să fie încheiat în timpul cel mai scurt, este neapăra­tă nevoie să se intensifice scosul sfeclei, recoltarea po­rumbului şi eliberatul tere­nului de coceni sau alte pro­duse de toamnă pentru a se crea cîmp liber de lucru tractoarelor. Situaţia de pe teren, datele centralizate la Direcţia judeţeană a agri­culturii arată că recoltarea porumbului pînă la data de 25 octombrie s-a efectuat in C.A.P. în proporţie de 68,9 la sută. La această lucrare realizările din 23—25 oc­tombrie se ridică la 380 ha. Din harta de mai sus reiese clar realizările pe comune. Un număr de 32 C.A.P. au terminat culesul porumbului. Printre acestea se numără Grebenis, Păulia, Senereus etc. Pe lingă aceste unităţi cu lucrările agricole avansate, sînt C.A.P. ca cele din Că­puş şi Cuci care mai au po­rumbul de cules de De cîte 300 ha, Şincai 190 ha, Trei sate 127 ha. La fel şi la Lucriu porumbul mai trebuie recol­tat de pe 200 ha, şi cu toate acestea, de două săptămini REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) SITUAŢIA RECOLTAM , CAP. LA DATA D£ 25 OCT (În procente pe comune) Telegramă Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, a­uînd cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de rezultatul votului celei de-a 26 a sesieni a Adunări Generale a Organizaşi Naţiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Roman, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştii ? Sofiste « —­S STÄÄLS SS, «,ui­­e Stat R.pu^i Prim­are Chineze şi poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu pSuT restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze , Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebita însemnătate pentru acti­vatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru cauza progresului şi paci în lume- ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaştere a rolu­­lui­­ importantei deosebite a Republicii Populare Chineze in viaţa internaţională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabila şi în conformitate cu aspiraţiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii nu poate fi concepută fără participarea cu drepturi egale a Chinei Populare, a tuturor statelor - fie ele mari. mijlocii Această hotărîre consacră, în mod solemn, realitatea de ne- Sguduica r­ume ex. O singură Chină, guvernul Republicii Popu­­lare Chineze Tind unicul reprezentat legal .­ Întregul», popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezenţa Republicii Populare țTuS"înmpromovarea principiilor independenţei şi suverani- WNaţionale, deplinei care’trebuie să guverneze relaţiile dintre state. X­ , • ace­st mrileî centru a ne reafirma convingerea ca relaţiile Folosim ace P ^ multilaterală dintre partidele şi ţările noas­te ^întemeiate trainee pe stimă şi respect reciproc, pe principiile mar­­’ ^SsmulS şi internaţionalismului socialist, vor cunoaşte o dez­­votere contonă, în interesul celor două popoare al întăririi forţelor timnorialiste al cauzei socialismului şi pacii în lume. ItP din toată inima succes deplin în activitatea pe care Repu­blica P­ulară Chineză o va desfăşura în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în celelalte organisme internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU general al Partidului Comunist Român Secretar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! TEMA DE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ ’ * ’ Anul XXIII. Nr. 256 (4.229) Miercuri, 27 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani C­inste şi omenie Micul ecran a redimensionat mă­reţia acelei zile emoţionante care, prin frumuseţea ei, a ridicat puri­tatea lăuntrică­ a sentimentului mai presus decit imaginaţia; a re­compus, în milioane de case, cu întreaga-i putere fascinantă, stră­lucirea unui poem ţesut cu atîta demnitate de oameni vreme de o jumătate de veac. Oricit ar fi de meşteşugit, cu­­vintul nu poate reda vibraţia ade­vărată a momentului şi mireasma acelor clipe plenare. Marea săr­bătoare a soţilor Ioan şi Maria Pop din casa cu nr. 161 a comunei Cristeşti a trecut cu mult dincolo de hotarul geografic, a intrat în inimile şi in respectul nostru, a­­colo unde nutrim cel mai curat simţămint faţă de oamenii care ştiu atit de bine să transforme ano­timpul şi viitoarea vieţii in frumu­seţi fără seamăn pentru a sădi mlodiţe pline de vigoare. A fost o zi acoperită de bucurii şi de e­­moţii pentru soţii Pop, o zi a marilor satisfacţii şi împliniri, oas­peţii i-au sărbătorit aşa cum se cuvine iar dumnealor, cu timplele ridicate in­meri înfloriţi, au simţit mai mult ca de obicei căldura vlăstarelor pe care le-au crescut. Multe, foarte multe cadouri şi vor­be din inimă li s-au adresat: re­cunoştinţă pentru demnitatea, dă­ruirea şi exemplul lor. S-au săr­bătorit 50 de ani de muncă, 50 de nestemate prinse in respectul şi stima noastră. In semn de pre­ţuire, printre alte daruri era şi un coş, un coş simbolic, cu 50 de spice de aur între care, înge­mănate, 10 margarete albe. Adică, o jumătate de veac de cînd Maria şi loan au devenit soţi, 10 marga­rete albe — cei 10 copii. Undeva, in aceleaşi spice, se află şi recunoştinţa noastră, a tu­turor ... IN ZIUA NUNŢII DE AUR I.A.S. Tirgu-Mureş a terminat semă­natul griului Dintre cele 4 întreprinderi a­­gricole de stat din judeţul nos­tru mari cultivatoare de griu, prima care a încheiat însămîn­ţarea griului este cea din Tg.­­Mureş. Această importantă lu­crare a fost terminată cu suc­ces cu puţine zile după limita optimă , pe o suprafaţă de 1.900 ha. încheind această lucrare, con­ducerea I.A.S. Tg.-Mureş (di­rector inginer Ioan Catarig)­­ şi-a propus să suplimenteze planul de însămînţare a griului cu încă 100 de ha şi să con­centreze toate forţele spre re­coltarea culturilor de toamnă, fertilizarea terenului și intensi­ficarea arăturilor de toamnă. Sarcinile primului se realizează cu Sarcinile celui dintii an al cin­cinalului se înfăptuiesc cu succes. Potrivit datelor centralizate, planul producţiei globale industriale, pe primele nouă luni, a fost realizat în proporţie de 102,1 la sută, e­­forturile oamenilor muncii, din în­treprinderile industriale, concreti­­zîndu-se într-o producţie suplimen­tară evaluată la 5 miliarde lei. an al cincinalului succes Şi în ultimul trimestru al anu­lui activitatea productivă se des­făşoară sub semnul aceloraşi e­­forturi generale. încă de la 15 octombrie, numeroase întreprinderi au anunţat îndeplinirea cu suc­ces a planului pe zece luni, esti­­mînd importante depăşiri. (Agerpres) a Perfecţionarea continuă pregătirii profesionale - o înaltă îndatorire patriotică Perfecţionarea continuă a pregăti­rii profesionale a lucrătorilor con­stituie o latură esenţială a politicii Partidului Comunist Român de edi­ficare a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Împrospătarea şi îmbogăţirea sis­tematică a cunoştinţelor profesiona­le în pas cu noile cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii constituie o înaltă îndatorire patriotică a tuturor ce­tăţenilor ţării, reprezintă o condiţie fundamentală a participării active a oamenilor muncii — în calitatea lor de producători şi de proprietari ai mijloacelor de producţie, de stă­­pîni ai puterii de stat — la dezvol­tarea şi propăşirea societăţii, la conducerea construcţiei socialiste. In acelaşi timp, este bine cunos­cut faptul că în orînduirea noastră, fiecare cetăţean poate promova — atît în producţie, cît şi în viaţa so­cială şi politică — numai preocu­­pîndu-se continuu de ridicarea cu­noştinţelor, de însuşirea a tot ce este nou în domeniul lui de activi­tate. In scopul desfăşurării sistematice a acestei activităţi, începînd cu anul 1971, s-a organizat sistemul naţio­nal de perfecţionare a pregătirii profesionale a tuturor lucrătorilor. Acest program, potrivit căruia în­treaga ţară învaţă, a început să de­vină faptă şi în întreprinderile din judeţul nostru. O investigaţie efectua­tă la C.P.S. Reghin demonstrează că marea majoritate a cadrelor teh­nice direct productive sunt „şcolari". O privire de ansamblu arată că perfecţionarea profesională este bi­ne organizată, că se desfăşoară pe baza unui program cadru elaborat de Ministerul Industriei Lemnului. O caracteristică principală a tema­ticii este aceea că ea înarmează ca­drele cu principiile moderne ale or­ganizării producţiei şi muncii, ale relaţiilor cu salariaţii, le transmite cunoştinţe de ergonomie, noţiuni cu privire la noi tehnologii de ex­ploatare a utilajelor, la calitatea produselor, la calculul salariilor muncitorilor etc.­­ Cu privire la nivelul calitativ al organizării perfecţionării cadrelor şi desfăşurării cursurilor am solicitat şi răspunsul şefului serviciului per­sonal din C.P.L. — Vasile Lihăt. — Practic în luna martie s-a tre­cut la înfăptuirea programului na­ţional. S-a început cu instruirea maiştrilor. La cursuri, pe care le ţine un specialist din C.E.I.L. Tg.­­Mureş, pregătit la CEPECA, parti­cipă 48 de maiştri. Din luna aprilie a început cursul de perfecţionare a personalului C.T.C. la care participă 28 de sala­riaţi. Responsabilii C.T.C. se pregă-GH. BĂRBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) ■ M­UNCA teren fertil de formare şi afirmare muncitori a tinerilor Vine în întreprindere un tînăr. Vin zece. Vin o sută. Unii cu şcoala profesională, alţii pentru a se califica la locul de muncă. Unii au liceul terminat, alţii numai şcoala generală. Ce fac şi ce ar trebui să facă colectivele de muncă, organizaţiile de partid şi U.T.C. pentru ca tinerii să se integreze armonios în munca productivă, să-şi însuşească temeinic nu numai meseria pe care au învăţat-o sau doresc s-o înveţe, ci şi trăsăturile etico-profesionale ale clasei noastre muncitoare? Cui le sunt încre­dinţaţi tinerii pentru a-i face să înţeleagă de la bun început că munca este izvorul tuturor condi­ţiilor de existenţă umană, materiale şi spirituale, terenul fertil de formare şi afirmare? Care sunt mij­loacele materiale şi morale de stimulare a tinerilor muncitori? Iată cineva din întrebările la care au răspuns participanţii la masa rotundă organizată recent în municipiul Sighişoara. Au participat: Mihai Hofner, maistru principal la întreprinderea „Nicovala", Mircea Purenciu, secretarul comitetului U.T.C. de la aceeaşi întreprindere, Boca Virginia, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecţii „Tirnava“, Mihai Web­er, şeful secţiei de cor de la Complexul de faianţă şi sticlă, Mie Boitoş, secre­tarul comitetului de partid de la Fabrica de cărămizi şi ţigle „7 Noiembrie", Ioan Dordea, maistru in­structor la Școala profesională „Nicovala" și Petru Eftimie, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. (Continuare in pag. a 3-a) v Cine ina Iul 1971 -1975 CRESTEREA PRODUCȚIEI GLOBALE (ÎN MILIARDE LEI) ÎN RAMURILE­­ ENERGIE ELECTRICA Sl TERMICA 10,6 16-16,3 llmmm­m 1971 1975 CONSTRUCT,// DE MASINI SI PRELUCRAREA METALELOR D­e l­p..............* 85,71 ■ ii1 1971 1975 CHIMICA 65,8-69,7 1971 1975

Next