Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-04 / nr. 1

im Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Stimaţi tovarăşi şi prieteni. Cetăţeni ai României socialiste, A devenit o tradiţie ca de anul nou să trecem în revistă munca pe care am desfăşurat-o, cu roadele şi bucuriile ei, împlinirile şi neajun­surile din anul încheiat şi, totoda­tă, să scrutăm viitorul cu hotărîrea de a trăi şi munci şi mai bine, de a da viaţă altor şi altor năzuinţe de progres şi prosperitate. Anul pe care îl vom încheia pes­te citeva minute va rămîne în isto­ria patriei ca anul în care am in­trat mu-o r­înă * eiu­ r«» c - -- - — ţiei noastre economico-sociale — etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile primului an al cincinalului 1971 1975 au fost îndeplinite şi depăşi­te. Producţia industrială a conti­nuat să se dezvolte în ritm înalt, cunoscînd o puternică diversificare şi modernizare. Agricultura noastră socialistă a dat anul acesta cea mai înaltă recoltă de cereale din istoria ţării. Au fost luate noi mă­suri pentru dezvoltarea învăţămîn­­tului, ştiinţei şi culturii , factori de seamă ai făuririi noii civilizaţii socialiste în România. Dezvoltarea ascendentă a economiei noastre se reflectă sintetic în creşterea veni­tului naţional — care în acest an este cu circa 12 la sută mai mare decît în 1970 — ceea ce a permis trecerea la realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea privind ridi­carea nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Anul care a trecut s-a caracteri­zat printr-o intensă şi multilaterală activitate de perfecţionare a rela­ţiilor socialiste de producţie, a or­ganizării societăţii. S-a amplificat şi s-a îmbunătăţit cadrul instituţio­nal care permite participarea tot mai activă a maselor de muncitori, ţărani şi intelectuali la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a în­tregii ţări. A fost adoptat un şir de noi legi menite să reglementeze mai bine normele de bază ale acti­vităţii economice şi sociale, drep­turile şi îndatoririle oamenilor mun­cii în calitatea lor de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie de membri ai societăţii socialiste, să întărească ordinea şi legalitatea in întreaga noastră via­ţă publică. Programul adoptat de plenara din 3—5 noiembrie a. c. a trasat jaloanele ridicării nivelului muncii ideologice, dezvoltării cu­noaşterii şi îmbunătăţirii educaţiei socialiste a maselor, formării omu­lui nou, afirmării eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, deschizind o perspectivă largă de participare tot mai activă, conştien­tă, a întregului popor la făurirea propriei sale istorii, a destinului său luminos. Marile succese obţinute în rea­lizarea grandiosului program ela­borat de Congresul al X-lea consti­tuie o nouă confirmare a justeţei politicii creatoare marxist-leniniste a Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar glorios a fost sărbătorit anul acesta de întregul nostru popor — a consecvenţei şi capacităţii cu care el îşi îndepli­­neşte rolul de forţă politică condu­cătoare a societăţii, a tuturor do-Si­meniilor activităţii economice sociale. Aceste realizări sunt rodul muncii pline de eroism şi abnega­ţie a clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oame­nilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, care traduc în viaţă cu fermitate politica partidului nostru corespunzătoare intereselor vitale ale întregii naţiuni. Acum, la sfirşitul unui nou an de avîntată construcţie economică şi socială, care a ridicat patria noastră pe noi trepte de progres, adresez, în numele conducerii par­tidului şi statului, al meu personal, Republicii Socialiste România. Intrăm în noul an cu un pro­gram precis conturat, care deschi­de orizonturi largi de muncă, de creaţie, de noi şi mari înfăptuiri pe calea dezvoltării economice, so­ciale şi culturale a României, pe calea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale tu­turor celor ce muncesc. Planul pe 1972 prevede continuarea în ritm înalt a industrializării, diversifica­rea şi modernizarea şi mai accen­tuată a producţiei, creşterea efi­cienţei economice, ridicarea cali­tăţii produselor şi sporirea produc­tivităţii muncii. Se prevede, de a­­semenea, întărirea bazei tehnico­­materiale a agriculturii, îmbunătă­ţirea organizării muncii în vede­rea dezvoltării intensive a produc­ţiei, în special a zootehniei. Va tre­bui să se intensifice participarea activă a oamenilor muncii la gos­podărirea avutului socialist, la conducerea unităţilor economice şi a instituţiilor, la efortul pentru în­tărirea ordinii şi disciplinei în pro­ducţie. Va continua dezvoltarea as­cendentă, pe toate planurile a orînduirii noastre, se vor perfecţio­na planificarea şi conducerea vie­ţii sociale, se vor afirma tot mai puternic principiile socialismului in întreaga societate, se vor lua noi măsuri pentru satisfacerea cerinţe­lor materiale şi spirituale ale ma­selor. Realizarea planului în anul care vine va avea un rol hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a în­tregului cincinal, îndeplinirea pre­vederilor cale cere din partea noas­tră, a tuturor, eforturi sporite, o înaltă conştiinţă revoluţionară, pa­triotică, un profund spirit de răs­pundere în realizarea sarcinilor ce ne revin fiecăruia în postul, în lo­cul de muncă pe care ni l-a încre­dinţat partidul, societatea. Dispu­nem de toate condiţiile necesare pentru a obţine în anul ce vine noi şi importante progrese in toate do­meniile de activitate. Sunt pe de­plin convins că bravul nostru po­por, sub conducerea încercată a partidului comunist, va merge ne­abătut înainte, va face ca anul 1972 să înscrie în cronica contem­porană a României noi şi mari vic­torii pe calea făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Dragi tovarăşi, în anul 1971 s-au produs noi şi profunde schimbări în viaţa in­ternaţională, în raportul de forţe mondial. Politica imperialistă de forţă şi dictat, de amestec în tre­burile interne ale altor popoare a suferit noi eşecuri. S-a afirmat cu tot mai multă putere voinţa popoarelor de a deveni stăpîne pe propriile lor bogăţii naţionale, pe rodul muncii lor, de a-şi asi­gura dezvoltarea de sine stătă­toare pe calea progresului ma­terial şi social. Anul care a trecut a adus noi confirmări justeţei politicii marxist­­leniniste promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţio­nală, a înregistrat o nouă şi puter­nică afirmare a României în lupta pentru progres şi pace, a adus noi prieteni poporului român pe toate meridianele globului. S-au dezvoltat şi adîncit colabo­rarea multilaterală şi prietenia noastră frăţească cu toate ţările socialiste. S-a întărit solidaritatea internaţională a partidului nostru cu celelalte detaşamente ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. S-au intensificat con­tactele, schimburile şi convorbirile cu reprezentanţii mişcărilor de eli­berare naţională, ai forţelor poli­tice democratice şi progresiste de pretutindeni. Anul 1971 a marcat extinderea colaborării României cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, a conlucrării sa­le cu toate statele şi popoarele iu­bitoare de pace în efortul general pentru destindere, pentru însănă­toşirea vieţii internaţionale. Am pornit şi pornim neabătut în poli­tica noastră externă de la premisa că cerinţa actuală vitală, funda­mentală, a tuturor popoarelor, con­diţia esenţială de care depinde salvgardarea păcii pe pămînt este respectarea neştirbită a indepen­denţei şi suveranităţii naţionale a tuturor popoarelor, a dreptului lor de a trăi liber, de a-şi organiza viaţa aşa cum o doresc, respecta­rea egalităţii depline între naţiuni şi neamestecul în treburile inter­ne, eliminarea totală din relaţiile interstatale a folosirii forţei şi a ameninţării cu forţa. Fie ca anul 1972 să ducă la afirmarea şi mai fermă în viaţa internaţională a acestor principii, care constituie singura cale pentru instaurarea u­­nor relaţii de colaborare şi pace în întreaga lume. Concluzia de bază care se des­prinde şi la acest început de an este necesitatea intensificării efor­turilor tuturor statelor — fie ele mari sau mici — pentru a apăra şi impune principiile dreptului şi legalităţii internaţionale, creşterea răspunderii maselor largi populare, a tuturor forţelor politice progre­siste, a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme in­ternaţionale în promovarea unei politici de colaborare și pace între popoare. Unul din imperativele cele mai urgente care trebuie să prevaleze în politica tuturor statelor este stin­gerea focarelor de război, lichida­rea conflictelor, a factorilor de în­cordare și animozitate. Să se o­­prească războiul dus de Statele Unite împotriva popoarelor din In­dochina; popoarele vietnamez, cambodgian şi laoţian să fie lăsa­te să-şi hotărască singure desti­nul ! Să se lichideze conflictul din Orientul Apropiat pe baza rezolu­ţiei Consiliului de Securitate din 1967! Mai mult ca oricînd este ne­cesar să se facă totul pentru ca diferendele dintre state să se solu­ţioneze pe cale politică, paşnică, pentru a nu se ajunge la ciocniri militare armate, pentru a se evita războiul ! Un obiectiv de seamă căruia ii vom consacra şi in viitor efortul nostru este înfăptuirea dezarmării, eliberarea omenirii de coşmarul u­­nui război termonuclear, reducerea uriaşelor cheltuieli militare. Trăind în Europa şi avind încă proaspătă în memorie experienţa tristă a celor două războaie mon­diale ale acestui secot, poporu nostru acordă un loc central , politica sa internaţională înfăptui­rii securităţii europene, organizării unei conferinţe general-europene, stabilirii unor relaţii de bună veci­nătate şi convieţuire paşnică intre toate popoarele acestui continent. In acest cadru, acordăm o atenţie permanentă dezvoltării colaborării fructuoase între toate ţările din Balcani, transformării acestei re­giuni într-o zonă a păcii şi coope­rării paşnice. Fie ca anul 1972 să ducă la consolidarea colaborării şi păcii în Europa, punîndu-se bazele instaurării trainice a securităţii pe continentul nostru ! Desigur, destinderea inter­naţio­nală, dezvoltarea nestingherită a colaborării între popoare ne e încă multe eforturi, multe stră­dar suntem­ convinşi că forţe clare şi politice antiimped de o amploare fără preces istorie, pot împiedica polit perialistă de agresiune şi pot asigura înfăptuirea as de pace şi progres ale în România, partidul şi guve­­ru sunt ferm hotărite să agg­utUB ^ şi în anul ce vine o inten­tare pentru întărirea unite socialiste, a mişcării cornii azotoase­­muncitoreşti, a forţelor ain.Am petrecut liste, să-şi aducă con frumos, relata cauza colaborării, progur Aurelia Fam­păcii în lume. ,i'ou|ui organi-3 de la I.I.S. uziasmul sl bu-Stimaţi tovarăşi şi cc^^^^____ Peste citeva clipe va. W| A I ■■ I ma bătaie de orologiul If if I 11 începem anul nou c^| | U | U | credere in forţele­­ poporului nostru, în a­fl I ■ de a tidica, ft 1)1]} dului, patria sociali.‘|T| de civilizaţie şi piiUl Ulii inaugurăm noul a' * că luptînd unite, să-şi apere existe , . , , , rdlaza de sub măşti deze pacea s. seceQ feri,citâ a co,egi.­ţională, să creeze câ şi^generaţiei care făurirea unei lumin­e in orele de dis­­drepte. Cu aceste5* strunguri ori paharul în sănătat 'UCrU‘ , . . . r împlinit 18 ani, a­poporulu, roman! f e$te serbarea Pentru pace s. Sn de muncâ _ ^ naţională . Lit, ospătară la bu-Toastez pentru ... , eşti , care deservea mai nobile năzuinţ­e(J mQSa comunâ dintre dumneavoas^ Q continuat ea. Vă urez tuturor,­olt. atJţia tineri din nie, plin de satisfy, ţi cunoscuţi pe socială şi în via^ moj vdzut î n urm­ă cu Multă sănăte'0' la muncâ P°biotică. La mulţi ani, tovarăşi ! A trecut încă un an Din moşi­­strămoşi, păstrăm frumosul obicei de a ne despărţi de anul care îşi îndeplineşte misiunea şi de a în­­tîmpina noul an cu mesele încăr­cate de bucate, cu paharele pline. Şi trec atît de repede anii ! Fie­care din ei aduce, pentru unii, multe, multe satisfacţii, pentru alţii mai puţine. Rupînd ultima filă din calendarul anului care ne părăseş­te ciocnim cu toţii, cu gindul la 1972, pe care il vrem să fie cît mai bogat, să o­­ucă numai fericire, belşug şi voie bună în toate cămi­nele. Dar să însoţim pe bătrînul 1971 la capotul drumului său. E ultima lui zi. Străzile municipiului Tîrgu- Mureş cunosc o mare animaţie, pieţele şi magazinele sînt arhipline . __ Peste tc. întîlnim numai oamr/­entru grăbiţi, cu curcani în braţe, c­u cosele ş, damigenele plina,mare? Avem mmd ,° sio iStrca- arsese o fetiță/ ajunul anului ,n c ,­­record la c'^'0 Forca? f1 Constantin magazin, la' se privesc reciProc- Nu nr. 1, s-au resc să-și destăinuie gin­come, afurr tăcere care spune mult. Fie proaspătă, h'ceas buni e .° pe.z bufetul „Expres“ aceeaşi 7,,Ziya j^Tyie- .. . din primele ,,a plaCuta­­nă seara planei Pavel Croitoru: Ca In ,,Hermes“, ,,R continuăm pe o treaptă unităţi cometna/fă şirul rezultatelor din mii şi mii d­zionîndu-ce---------------------------------------------­ne, samp — Noi lion pest Seuca, B declară f de la R*t La ac j alte cî#J magaziM gazinelq­­incărcali noului Cutr^ res dej (Continuare in pag. a 3-a) 8 ! bucul colă, I condiţiuni. * Intre timp, V cerea ia pro, ’’t s-a decis foarte %­­dină întreagă a .‘Nfj 0 singură floare, greu fiindcă toate si tuşi... se numeşte F­aleasa serif de Kev — Cum se simte soţul Licse Pal? — Bucuros şi emoţionat. Mă tot gindesc cum să răsplătesc juriul. Cred că fără citeva cupe de vin n-am portiţă de scăpare. N-am încotro. La o altă masă, soţii Nagy Bela şi Maria. Noi vrem ca şi in 1972 să fim la fel de fericiţi ca in 19711 ... in loc de comentarii. Reghin, 1 ianuarie 1972, ora 15. — An nou fericit, Toaderel — Mulţumesc, la fel. — Cind ai plecat de la „Regin“. Toadere? — Nu mai ţin minte. — Se făcuse ziuă? — Habar n-am. A fost tare fru­mos ... P. GIURGIU culegind belşugul ogoarelor pe tarlalele I.A.S. de la Sînpaul şi Berghia. Serbarea de la cantina stu­denţească prilejuită de Anul nou am putea să o numim ser­barea celor 18 ani, căci cei mai mulţi dintre participanţi erau la primul revelion. Bucătăreasa şe­fă, cea care stabilea cîtă sare şi piper să pună în sarmale, este Susana Bucur. Are 18 ani şi este elevă în clasa a X-a la liceul seral. Tinere care în urmă cu citeva zile au sărbătorit ma­joratul sunt şi Maria Hoţa, mun­citoare la secţia de covoare din cadrul întreprinderii Prod­­complex, Irina Marton, în curs de calificare, ludich­ Józsi, mun­citoare la cooperativa „Arta lemn". La o altă masă am recunos­cut „familia" Togănel, Elena, ospătară, Ioan, conducător auto la I.T.A. Tg.-Mureş, Silvia, stu­dentă în anul III la I.M.F. Printre meseni era şi studen­tul Mare Mircea din anul V al Facultăţii de chimie alimentară de la Galaţi. Moldovean de ori­gine, a venit să petreacă reve­lionul printre cei pe care i-a cunoscut în timpul practicii de producţie efectuată la Fabrica de conserve şi întreprinderea „Vinalcool", în cuvinte simple, dar pline de o emoţionantă sinceritate, tinerii şi-au exprimat bucuria dar şi hotărîrea angajării res­ponsabile de a munci cu şi mai multă pasiune în 1972, şi a întîmpina pe 1972 peste 240 de tîrgumureşeni, muncitori, ingi­neri, tehnicieni, maiştri şi funcţio­nari de la Combinatul de îngrăşă­minte azotoase, de la „Metaloteh­­nica", I.U.I.U., I prof­il ,,23 August" şi de la alte multe întreprinderi şi instituţii, împreună cu familiile, cu rude şi prieteni. Noul an a gă­sit aici, cu paharele pline, şi tu­rişti din Elveţia, Italia, Republica P. POPŞOR O noapte de basm i I I I I ■ B 5 I I I I I I I I I 1 Cine va fi norocosul? Şoferul Ion Borda, cu taximetrul lui, a fost la datorie pentru cei... întîrziaţi sau prea ... grăbiţi /« PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ ! rama asm ORGAN! AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN l ’ Anul XXIV. Nr. 1 (4.286) Marţi, 4 ianuarie 1972 4 pagini, 30 de bani REVELION 1972 La carnavalul tineretului Carnavalul 1971, cel de-al 50-lea an de existenţă'' şi luptă al Partidului Comunist Român, 1972, anul semicentenar al organizaţiei re­voluţionare de tineret. Ani de încununare şi cinstire a luptei şi muncii oamenilor români, ma­ghiari, germani, care înflăcăraţi de conştiinţa revoluţionară a comuniştilor au făurit istoria, pun azi temeliile de granit ale marilor înălţimi viitoare. Păstră­tori şi continuatori de tradiţii, tinerii şi vîrstnicii familiei noas­tre socialiste s-au adunat în ju­rul meselor încărcate pentru a se cinsti pe ei, pentru a sărbă­tori roadele efortului şi dăruirii de un an, ale anului de început al urcuşului pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate , marcat de acest cincinal. La masa revelionului organi­zată de Comitetul municipal U.T.C. la Casa de cultură a stu­­denților din Tg.-Mureş, s-au u­­nit, cum uniţi sînt în muncă, sute de tineri din întreprinderile şi instituţiile tîrgumureşene. Muncitori şi ingineri, medici, lu­crători din comerţ, elevi şi stu­denţi au venit să sărbătorească împreună cu conducătorii orga­nizaţiei municipale de tineret B. MIRCEA (Continuare in pag. o 3-a) Cei mai mici au avut şi ei Revelionul lor Echipa de manevră şi deranjamente — conducător auto Milăşan Nicolae, electricienii Tulbure Aurel şi László Iosif, gata de a pleca la depanare în noaptea Anului nou.

Next