Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-05 / nr. 2
Este cunoscut faptul că, ţinînd seama de potenţialul economic realizat pînâ acum şi de cerinţele etapei noi de dezvoltare pe care o parcurge ţara noastră, Congresul al XX-lea al partidului a prevăzut un amplu program de investiţii, de natură să asigure progresul susţinut al economiei naţionale, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ale competiţiei ce se desfăşoară pe plan mondial în domeniul dezvoltării economice şi sociale. Tocmai pornind de la amploarea programului de investiţii din actualul cincinal — circa 540 miliarde lei — şi de la rolul şi importanţa deosebită pe care le au investiţiile în dezvoltarea economico-socială a ţării, conducerea partidului acordă o atenţie permanentă acestui im- portant domeniu. Am încheiat un an bogat în realizări şi ne aflăm la începutul celui de-al doilea an din actualul cincinal, an care pune în faţa unităţilor constructoare şi beneficiare de investiţii sarcini noi, mai complexe, înfăptuirea acestora trebuie să concentreze atenţia factorilor de răspundere asupra unor direcţii principale în care se cere acţionat cu mai multă hotărîre: realizarea ritmică a planului de investiţii, scurtarea duratei de execuţie, respectarea termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor, folosirea intensivă şi raţională a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, gospodărirea judicioasă a materialelor. Sînt sarcini de o deosebită importanţă, determinate de necesitatea înfăptuirii exemplare şi în condiţii de înaltă eficienţă a programului de investiţii prevăzut pentru anull 1972, astfel ca eforturile materiale pe care le face societatea noastră să dea, în cel mai scurt timp, rezultate maxime. La Fabrica de cărămizi şi ţigle ,,7 Noiembrie" din Sighişoara au început încă în cursul anului trecut ample lucrări de dezvoltare a capacităţilor de producţie. în locul cuptorului Hoffmann s-a prevăzut construirea unui cuptor tunel, care va permite obţinerea unei producţii sporite, după o tehnologie mai modernă, iar condiţiile de muncă ale lucrătorilor vor fi mult îmbunătăţite. Totodată, se vor dezvolta capacităţile uscătoarelor şi ale preselor, a reţelei de transport cu vagoneţi, a drumurilor interioare şi a platformei tehnologice în vederea îmbunătăţirii fluxului de fabricaţie. In cursul anului tre-cut, ziarul nostru a analizat în mai multe rînduri stadiul desfăşurării lucrărilor pe acest şantier, criticînd deficienţele existente în organizarea muncii, asigurarea forţei de muncă şi a mijloacelor tehnice aferente. Acum, după încheierea anului, am avut o convorbire cu tovarăşul Fodor Samoilă, directorul fabricii de cărămizi şi ţigle, asupra modului cum a fost îndeplinit planul de investiţii pe anul trecut. — De la bun început trebuie să subliniez ajutorul pe care ni l-a dat presa, prin materialele critice publicate, pentru impulsionarea lucrărilor care la un moment dat au fost mult rămase în urmă. Constructorul, Trustul de construcţii industriale Braşov, şantierul Copşa Mică, în calitate de antreprenor general a luat măsuri corespunzătoare mai ales în a doua parte a anului pentru accelerarea execuţiei şi recuperarea rămînerilor în urmă. Revenind la întrebare,putem spiiite cu satisfacţie că planul valoric de investiţii al anului 1971 a fost îndeplinit. — în ce stadii se află lucrările în prezent? — Stadiile atinse asigură o continuare în ritm susţinut a execuţiei pe toată perioada friguroasă. La cea mai importantă lucrare — hala de fabricaţie — constructorul a asigurat tîmplăria metalică necesară, creîndu-se condiţii pentru închiderea halei şi, implicit, pentru începerea lucrărilor de interior. — Situaţia de pe teren demonstrează însă că în ce priveşte execuţia lucrărilor de instalaţii sint rămîneri în urmă. — Aşa este, întrucît întîrzierile produse de constructor (recuperate ulterior) au limitat mult frontul de lucru al întreprinderii nr. 10 de instalaţii. Cerem antreprenorului general ca în aceste zile de ianuarie favorabile, să accelereze ritmul, creînd avansul necesar pentru desfăşurarea largă a lucrărilor de instalaţii. — Ce ne puteţi spune despre colaborarea Convorbire realizată de M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 2-a) III Noi succese în producţie la început de an I Colectivul Fabricii de cărămizi şi ţigle din Tg.-Mureş, care a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ale anului trecut, a asigurat o bună pregătire producţiei sporite din 1972. Ca urmare, rezultatele primelor zile sunt semnificative. Aşa de pildă, destoinicul colectiv al instalaţiei de fabricare a granulitului, urmărind utilizarea integrală a capacităţii de producţie, a depăşit sarcinile de plan aferente zilelor de 1, 20 şi 3 ianuarie, dînd peste preAtît la Tg.-Mureş, cît şi la Luduş, complicatele instalaţii ale fabricilor de zahăr au funcţionat continuu în aceste prime zile ale anului 1972. In zilele de 1 şi 2 ianuarie, cele două fabrici de zahăr au prelucrat cantitatea de 9.400 tone de sfeclă, realizînd o producţie mai mare cu 80 de tone decît sarcina planificată. vedem cantitatea granulu de 50 mc Anul XXIV. Nr. 2 (4.287) MIERCURI, 5 ianuarie 1972 4 pagini, 30 de bani In curînd, PRIMUL„DRUGSTORE“ DIN TÎRGU-MUREŞ începutul lunii februarie 1972 va marca o nouă premieră comercială: inaugurarea primului „drugstore“ din Tîrgu-Mureş.Experienţa organizării unor asemenea unităţi, care-şi propun să asigure pe o suprafaţă relativ restrînsă o gamă foarte variată de mărfuri, după principiul „din toate cite ceva“, s-a dovedit a fi foarte dinamizatoare pentru comerţ. în afară de literatura de specialitate care citează numeroase exemple din alte ţări, ne putem referi la primul experiment din România, anume la „drugstore“-ul din Timişoara, care într-un timp mai puţin de un an a devenit cea mai eficientă unitate a reţelei comerciale din judeţ. „Drugstore“-ul din Tîrgu-Mureş — ne asigură Cornel Ceuca, directorul Direcţiunii comerciale judeţene — a fost conceput ca o unitate menită să umple un gol resimţit de mult în reţeaua comercială a judeţului, care să colecteze şi să ofere în premieră tot ceea ce e mai nou şi e situat mai sus pe treapta calităţii, din vastul sortiment de mărfuri existent pe piaţa internă. Funcţionînd în 6 încăperi ale clădirii clasicizante din Piaţa Trandafirilor nr. 53, această unitate va desface mărfuri din grupele: muzică, bijuterii, carte, parfumerie, lenjerie fină, galanterie de tip superior pentru femei şi bărbaţi, confecţii , serii scurte şi blănărie, încălţăminte de tip superior, ziare, reviste şi, pentru a se încadra în nota absolută a tipului, va dispune şi de un bar de zi. Sarcina definirii personalităţii acestei unităţi nu e de loc uşoară, numeroase elemente de finisaj, echipare, ambalare şi publicitate trebuind să o diferenţieze în sensul cel mai bun, de tot ce s-a făcut pînă în prezent în acest domeniu. După deschidere rămîne să se hotărască ultimul amănunt legat de funcţionarea unei asemenea unităţi, ştiind că pe plan mondial „drugstore“-ul are cel mai lung program de funcţionare, nu rareori de 24 de ore, considerîndu-se că la orele cînd toate magazinele sunt închise, cetăţenii care au de aşteptat trenuri de noapte, care sosesc în oraş la ore matinale sau mult prea tîrziu spre a găsi o cameră la hotel, cei ce ies de la spectacole sau de la anumite locuri de muncă cu noaptea-n cap, să aibă posibilitatea de a răsfoi în linişte şi într-un mediu ambiant plăcut, un album de artă, de a-şi face micile şi marile cumpărături, fără a-şi irosi timpul prin săli de aşteptare etc. Desigur, problema orarului, în condiţiile concrete ale municipiului Tîrgu-Mureş, urmează a fi studiată şi decisă în ultimă instanţă de comitetul oamenilor muncii de la O.C.L. Produse industriale. STEFAN ÎZSAK C.AP. pe panoul fruntaşilor In urma rezultatelor bune obţinute anul trecut în sectorul vegetal, cooperativele agricole din Reghin, Tg.-Mureş şi Nazna se înscriu cu producţii sporite de grîu: 3.800 kg; 3.751 kg, respectiv 3.484 kg la hectar. Aceasta ne îndreptăţeşte ca acum, în perioada bilanţurilor, să le afişăm la panoul unităţilor agricole fruntaşe din judeţul nostru. Tot pe un asemenea panou merită a fi înscrise şi numele altor cooperative agricole printre care cele din Ungheni, Albeşti etc., care au obţinut pe terenurile cultivate cu porumb în medie între 5.100— 5.200 kg boabe la hectar. Cîţi aţi auzit de satul Criş? Puţini, desigur! Asfaltul trece încă indiferent prin dreptul său şi la o distanţă care nu prea îndeamnă s-o iei pe jos din Daneş pînă acolo, peste... şapte văi şi o vale adîncă. Intr-o asemenea situaţie, satul ghemuit sub coastele unor versanţi împăduriţi ce dau spre judeţele Sibiu şi Braşov ar părea deconectat de marile fluxuri ale timpului nostru neliniştit, dinamic şi dinamizator. Oare ne întîlnim acolo, la capătul drumului proverbial altădată prin starea lui deplorabilă, cu ceea ce eram obişnuiţi să numim: linişte patriarhală? — Nu, ne răspunde un om bine făcut, puţin repezit în vorbă ca un indiciu al temperamentului impulsiv în stare să dărîme şi munţii dacă-i nevoie. Poartă cizme, haine de lucru, o privire de şoim, o inimă de aur faţă de cei care-i seamănă in dorinţe şi acţiune, o tinereţe care-i radiază din toată fiinţa. Aflăm că se numeşte Alexandru Sochircă, originar de pe lingă obîrşia lui Avram Iancu şi este şeful fermei de la Criş a întreprinderii agricole de stat din Sighişoara. Caut în memorie unde l-am mai văzut, apărîndu-mi tot mai cunoscut. Mă ajută şi găsesc locul, anul, pricina unei întîlniri mai de demult la Sighişoara. Venise la fostul S.M.T. unde din întîmplare mă găseam, şi mă impresionase prin ardoarea de mare suflet însoţită de modestie şi pricepere în ale tehnicii, lucrînd cot la cot cu mecanicii, convingîndu-i de urgenţa lucrării ce-i minase acolo pentru interesele unităţii. Şi a plecat cu treaba rezolvată. Era chiar anul debutului său profesional. — De atunci au trecut cinci ani, — precizează comunistul Sochircă. Iar cinci ani înseamnă mult, dacă vrei să faci multe. Coborîsem la Criş ca pe un tărîm necunoscut. Văzînd dealurile abrupte, pantele terenului arabil, culoarea solului, apoi complexitatea unităţii, ceva parcă mă trăgea înapoi. înţelegeţi, n-aş fi vrut să mă fac de ruşine deşi uneori, pentru unii, tinereţea e scuza insucceselor. Dar nu m-am lăsat bătut. Şi nici nu se va lăsa bătut. Azi cunoaşte fiecare palmă de teren ce poate şi cum poate produce mai bine, deşi unele tarlale sunt la distanţă de zeci de km şi greu accesibile. —■ Ştiaţi, venind la Criş, că aveaţi de preluat conducerea unei unităţi aşa-zis nerentabile? — Am aflat şi asta însă n-am zis nimic pînă ce n-am chibzuit problema, de fapt problemele, pe toate laturile, la faţa locului cu oamenii găsiţi acolo. Şi apoi am trecut la treabă. Pornea o luptă aspră, un examen practic de lungă durată în care a atras întregul colectiv după un plan gîndit ca între comunişti — cu îndrăzneală şi încredere, ţinîndu-se seamă isconom... de greutăţi dar şi de posibilităţile reale, de voinţa oamenilor puşi la mare ambiţie de entuziasmul lucid al noului lor conducător. „Să facem din fermă o unitate rentabilă, modernă, cu realizări exemplare în toate sectoarele de producţie!“. în fond, aceasta era chemarea, ţinta mobilizatoare în faţa căreia au şi ajuns astăzi muncitorii fermei complexe de la Criş, români şi germani, umăr la umăr, într-o bătălie ce se anunţă de-acum cîştigată. — Şi cum e cu... mecanica? îl întreb făcînd aluzie la pasiunile ce nu ţin strict da specialitatea inginerului agronom. — Cînd m-aţi întîlnit la Sighişoara prima dată, trebuia să mergem pentru te miri ce, ba într-o parte, ba în alta, fiindcă n-aveam o bază proprie, n-aveam condiţii. între timp ne-am făcut cu forţe proprii ateliere de reparaţii bine dotate, cu compartimente pentru toate nevoile fermei. Cît despre întrebarea pusă, după părerea mea un inginer agronom bun trebuie să fie în acelaşi timp şi un inginer mecanic — nu în totalitatea atribuţiunilor, ci să aibă noţiuni şi dorinţa de a aplica mecanica; la fel să fie şi un inginer zootehnist bun, şi un medic veterinar bun. Cu atît mai mult cînd inginerul agronom e conducător de unitate cu profil complex. — Am văzut o serie de motoare care-n alte părţi stau inactive în cea mai mare parte a anului, iar dv. le-aţi asigurat o utilizare continuă prin nişte adaptări ingenioase ? — Da, de exemplu am reuşit să ne construim o hală de sortat fructe dar şi cu alte utilizări al cărei iluminat noi l-am făcut cu lumini fluorescente şi becuri cu vapori de mercur, folosind ... agregatul de tunsoi — respectiv grupul său electrogen. Şi avem curent oricînd e nevoie. Racordarea la reţeaua comunală ne-ar fi costat o „gră- ŞTEFAN NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEJUK SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MIUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ! i în paginile 3— 4. I privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România Iasi Proiectul legiii OBIECTIVE EDILITARE ÎN NOUL AN Convorbire cu ing. Szabó Ladislau, director al Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă Gospodăria comunală şi locativă reprezintă un important sector al vieţii economice, avînd menirea de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la ridicarea nivelului edilitar al localităţilor, la creşterea gradului de civilizaţie. In ultimii ani, prin eforturile statului nostru, în localităţile urbane ale judeţului Mureş, concomitent cu construcţia de locuinţe, o mare amploare au cunoscut lucrările edilitare, extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, modernizarea arterelor de circulaţie etc. La început de nou an, ne-am adresat cu cîteva întrebări tovarăşului ing. SZABÓ LADISLAU, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă, în legătură cu obiectivele edilitare prevăzute a se realiza în 1972 în municipiile şi oraşele judeţului nostru. — Şi pentru acest an — precizează interlocutorul — pe prim plan se vă i.cwrfc.eţ' a dr» ipfsfinte din fondurile statului şi din cele ale populaţiei In zona teatrului din Tg.-Mureş, de pildă, va începe construcţia a trei blocuri de piercuiiţe. Aici vom executa numeroase lucrări de amenajări în vederea dării în folosinţă a acestui impunător edificiu. — Alte obiective? — Considerăm ca obiectiv numărul unu pentru anul 1972 începerea construcţiei noii uzine de apă la Tg.-Mureş. Prin darea în folosinţă a acestui obiectiv, se dublează capacitatea de aprovizionare a municipiului Tg.-Mureş cu apă potabilă. — în prezent, în unele cartiere ale oraşului Tg.-Mureş cerinţele pentru apă au sporit. Cum se vor rezolva, totuşi, pînă la darea în folosinţă a noii uzine? — Ne preocupă îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă în primul rînd a cartierului Aleea Carpaţi. In acest scop în 1972 aici vom construi o staţie hidrofor şi vom instala o conductă separată, care să servească la alimentarea blocurilor înalte. In acest fel se va asigura îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă nu numai a cartierului, ci şi a altora de pe cuprinsul oraşului. Importante lucrări edilitare vom executa în acest an în noul cartier tîrguveureşean Dîmbul Pietros. După cum ştim, în acest an vor continua lucrările de modernizare a unor străzi. Ce ne puteţi spune despre această problemă? — Cele mai mari lucrări de acest gen le executăm în zona depozitelor, în apropierea fabricii de zahăr. Aici sunt prevăzute a se realiza reţelele majore de canalizare, amenajarea de drumuri etc. Vorbind de drumuri mă refer în special la cele două noi artere de circulaţie care vor face legătură din străzile Nicolae Bălcescu şi Libertăţii cu cartierul Mureşeni. La Sovata vor începe lucrările de construcţie la hotelurile turistice şi baza de tratament. Acestea, desigur, vor solicita şi importante lucrări edilitare. Ne-aţi putea aminti cineva? — Da, în acest an la Sovata vom construi o staţie de epurare a apelor menajere, un bazin colector, primul de acest gen din oraş, precum şi un drum de acces spre hotelul şi baza de tratament care se vor construi. Tot aici vom începe construirea unei centrale termice. — In celelalte localităţi ale judeţului care sunt obiectivele edilitare ale anului 1972? — La Sighişoara vom construi cel de-al doilea decantor la uzina de apă şi vom moderniza strada Eminescu, lucrări de mare importanţă pentru acest oraş. La Tîrnăveni, vom începe modernizarea centrului oraşului, constînd în înlocuirea reţelelor, sistematizarea şi modernizarea părţii carosabile, ceea ce va duce la completa schimbare a înfăţişării centrului oraşului. Totodată vom executa unele lucrări de îmbunătăţire la staţia de epurare. Pentru oraşul Reghin avem prevăzut să construim două poduri, unul în zona Apalina şi unul în parcul oraşului. La lucuş vom extinde bazinul de la uzina de apă şi înfiinţa un centru de producţie. — Ne aşteptam să auzim ceva despre Reghin în legătură cu apa potabilă. Ce părere aveţi? — Problema apei potabile la Reghin ne preocupă îndeaproape. Deocamdată însă nu putem vorbi nimic de ea, deoarece aceasta depinde de regularizarea rîului Gurghiu. Şi cum aceste lucrări sînt întîrziate, nu este posibil să se treacă la proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă a oraşului Reghin, pe care le preconizăm. — Ce noutăţi ne puteţi spune din domeniul transportului în comun? — Şi în acest an, parcul auto va continua să crească, avînd repartizate 40 de autobuze, cu 10 mai multe decît în 1971. La îmbunătăţirea transportului în comun va contribui baza de transport a cărei construcţie va începe în acest an la Tg.-Mureş, unde se vor executa toate lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele de transport în comun. P. POPŞOR TG.-MUREŞ: Cartierul Tudor Vladimirescu. „CARTIERUL nostru este casa noastră. Să-l îngrijim ca să devină cel mai frumos, cel mai bine gospodărit!“ CHEMARE Asociaţia de locatari nr. 30 (cartierul Săvineşti din Tg.-Mureş) doreşte să contribuie efectiv la aplicarea în viaţă a hotărîrilor luate de conducerea partidului nostru la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 6 iulie 1971, privire imobilizarea cetăţenilor la acţiunile patriotice prin crearea unui curent de masă î această direcţie. In acest scop, în cadrul întrecerii patriotice instituită în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 238/1969, completată cuH.C.M. nr. 38/ 1971, cheamnă la întrecere patritică pe anul 1972 toate asociaţiile de locatari din municipiul Tg.-Mureş, în baza următoarelor OBIECTIVE: 1. Mobilizarea locatarilor la munca patriotică pentru înfrumuseţarea zonelor verzi cu flori şi arbori ornamentali, în aşa fel ca toate spaţiile din zona cvartatelor de blocuri să devină parcuri de odihnă şi joc pentru copii. 2. Organizarea de acţiuni cultural-sportive şi educative cu locatarii din cartiere, prin folosirea unor metode atractive, acordîndu-seo atenţie deosebită tineretului şi copiilor din cartier. Amenajarea şi dotarea terenurilor de sport şi joacă pentru copii cu aparate de sport şi jocuri cît mai variate şi interesante. Studierea posibilităţilor de construire sau amenajare de cluburi şi creşe pentru copii, prin contribuţia locatarilor. 3. întreţinerea şi păstrarea curăţeniei, a ordinei şi disciplinei, precum şi respectarea regulilor de convieţuire socială. 4. Buna întreţinere şi înfrumuseţare permanentă a casei scărilor precum şi cele ale părţilor şi instalaţiilor comune. 5. Achitarea punctuală a obligaţiunilor de plată de fiecare locatar şi organizarea controlului obştesc în cartiere, pentru respectarea întocmai a prevederilor statutare. Dorim ca această întrecere să se desfăşoare sub lozinca: „Cartierul nostru este casa noastră, să-l îngrijim în aşa fel ca să devină cel mai curat, cel mai frumos şi cel mai bine gospodărit“. Ne propunem ca prin această întrecere să contribuim cu toţii la înfrumuseţarea municipiului nostru şi la cîştigarea titlului de „municipiu fruntaş pe ţară“. Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de minus 6 grade; la ora 12, temperatura era de minus 2 grade. Timpul probabil: Vremea se menţine în general frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 şi plus 4 grade, minimele între minus 4 şi minus 7 grade. Vint slab din nord-est şi est. Cu totul izolat dimineaţa ceaţă.