Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-05 / nr. 2

Este cunoscut faptul că, ţinînd seama de po­tenţialul economic reali­zat pînâ acum şi de cerinţele etapei noi de dezvoltare pe care o parcurge ţara noastră, Congresul al XX-lea al partidului a prevăzut un amplu program de investiţii, de natură să asigure progresul susţi­nut al economiei naţio­nale, în condiţiile revo­luţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ale com­petiţiei ce se desfăşoa­ră pe plan mondial în domeniul dezvoltării e­­conomice şi sociale. Tocmai pornind de la amploarea programului de investiţii din actua­lul cincinal — circa 540 miliarde lei — şi de la rolul şi importanţa deo­sebită pe care le au in­vestiţiile în dezvoltarea economico-socială a ţă­rii, conducerea partidu­lui acordă o atenţie permanentă acestui im-­­ portant domeniu. Am încheiat un an bogat în realizări şi ne aflăm la începutul ce­lui de-al doilea an din actualul cincinal, an ca­re pune în faţa unităţi­lor constructoare şi be­neficiare de investiţii sarcini noi, mai com­plexe, înfăptuirea aces­tora trebuie să concen­treze atenţia factorilor de răspundere asupra unor direcţii principale în care se cere acţionat cu mai multă hotărîre: realizarea ritmică a pla­nului de investiţii, scurtarea duratei de e­­xecuţie, respectarea ter­menelor de punere în funcţiune a obiective­lor, folosirea intensivă şi raţională a mijloa­celor de producţie şi a forţei de muncă, gos­podărirea judicioasă a materialelor. Sînt sar­cini de o deosebită im­portanţă, determinate de necesitatea înfăptui­rii exemplare şi în con­diţii de înaltă eficienţă a programului de inves­tiţii prevăzut pentru a­­null 1972, astfel ca efor­turile materiale pe care le face societatea noas­tră să dea, în cel mai scurt timp, rezultate maxime. La Fabrica de cără­mizi şi ţigle ,,7 Noiem­brie" din Sighişoara au început încă în cursul anului trecut ample lu­crări de dezvoltare a capacităţilor de pro­ducţie. în locul cupto­rului Hoffmann s-a pre­văzut construirea unui cuptor tunel, care va permite obţinerea unei producţii sporite, după o tehnologie mai mo­dernă, iar condiţiile de muncă ale lucrătorilor vor fi mult îmbunătăţi­te. Totodată, se vor dez­volta capacităţile uscă­­toarelor şi ale preselor, a reţelei de transport cu vagoneţi, a drumuri­lor interioare şi a plat­formei tehnologice în vederea îmbunătăţirii fluxului de fabricaţie. In cursul anului tre-­­cut, ziarul nostru a ana­lizat în mai multe rîn­­duri stadiul desfăşurării lucrărilor pe acest şan­tier, criticînd deficien­ţele existente în organi­zarea muncii, asigura­rea forţei de muncă şi a mijloacelor tehnice a­­ferente. Acum, după în­cheierea anului, am a­­vut o convorbire cu to­varăşul Fodor Samoilă, directorul fabricii de cărămizi şi ţigle, asu­pra modului cum a fost îndeplinit planul de in­vestiţii pe anul trecut. — De la bun început trebuie să subliniez a­­jutorul pe care ni l-a dat presa, prin materia­lele critice publicate, pentru impulsionarea lucrărilor care la un moment­ dat au fost mult rămase în urmă. Constructorul, Trustul de construcţii industria­le Braşov, şantierul Copşa Mică, în calitate de antreprenor general a luat măsuri corespun­zătoare mai ales în a doua parte a anului pentru accelerarea exe­cuţiei şi recuperarea ră­­mînerilor în urmă. Revenind la întreba­re,­­putem­ spiiite cu sa­tisfacţie că planul valo­ric de investiţii al anu­lui 1971 a fost îndepli­nit. — în ce stadii se află lucrările în prezent? — Stadiile atinse asi­gură o continuare în ritm susţinut a execu­ţiei pe toată perioada friguroasă. La cea mai importantă lucrare — hala de fabricaţie — constructorul a asigurat tîmplăria metalică ne­cesară, creîndu-se con­diţii pentru închiderea halei şi, implicit, pen­tru începerea lucrărilor de interior. — Situaţia de pe te­ren demonstrează însă că în ce priveşte exe­cuţia lucrărilor de in­stalaţii sint rămîneri în urmă. — Aşa este, întrucît întîrzierile produse de constructor (recuperate ulterior) au limitat mult frontul de lucru al în­treprinderii nr. 10 de instalaţii. Cerem antre­prenorului general ca în aceste zile de ianua­rie favorabile, să acce­lereze ritmul, creînd a­­vansul necesar pentru desfăşurarea largă a lu­crărilor de instalaţii. — Ce ne puteţi spu­ne despre colaborarea Convorbire realizată de M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 2-a) I­I­I Noi succese în producţie­­ la început de an I Colectivul Fabricii de cără­mizi şi ţigle din Tg.-Mureş,­­ care a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan ale­­ anului trecut, a asigurat o­ bună pregătire producţiei spo­rite din 1972. Ca urmare, re­zultatele primelor zile sunt semnificative. Aşa de pildă, destoinicul colectiv al instala­ţiei de fabricare a granulitu­­lui, urmărind utilizarea inte­grală a capacităţii de pro­ducţie, a depăşit sarcinile de plan aferente zilelor de 1, 2­0 şi 3 ianuarie, dînd peste pre­Atît la Tg.-Mureş, cît şi la Luduş, complicatele instalaţii ale fabricilor de zahăr au funcţionat continuu în aceste prime zile ale anului 1972. In zilele de 1 şi 2 ianuarie, cele două fabrici de zahăr au pre­lucrat cantitatea de 9.400 tone de sfeclă, realizînd o produc­ţie mai mare cu 80 de tone decît sarcina planificată. vedem­ cantitatea granulu­­ de 50 mc Anul XXIV. Nr. 2 (4.287) MIERCURI, 5 ianuarie 1972 4 pagini, 30 de bani In curînd, PRIMUL„DRUGSTORE“ DIN TÎRGU-MUREŞ începutul lunii februarie 1972 va marca o nouă premieră comercială: inaugurarea primului „drugstore“ din Tîrgu-Mureş.­­Experienţa organizării unor ase­menea unităţi, care-şi propun să asigure pe o suprafaţă relativ re­­strînsă o gamă foarte variată de mărfuri, după principiul „din toate cite ceva“, s-a dovedit a fi foarte dinamizatoare pentru comerţ. în afară de literatura de specia­litate care citează numeroase exem­ple din alte ţări, ne putem referi la primul experiment din România, anume la „drugstore“-ul din Timi­şoara, care într-un timp mai puţin de un an a devenit cea mai efi­cientă unitate a reţelei comerciale din judeţ. „Drugstore“-ul din Tîrgu-Mureş — ne asigură Cornel Ceuca, direc­torul Direcţiunii comerciale jude­ţene — a fost conceput ca o uni­tate menită să umple un gol resim­ţit de mult în reţeaua comercială a judeţului, care să colecteze şi să ofere în premieră tot ceea ce e mai nou şi e situat mai sus pe treapta calităţii, din vastul sortiment de mărfuri existent pe piaţa internă. Funcţionînd în 6 încăperi ale clă­dirii clasicizante din Piaţa Tranda­firilor nr. 53, această unitate va desface mărfuri din grupele: muzică, bijuterii, carte, parfumerie, lenjerie fină, galanterie de tip su­perior pentru femei şi bărbaţi, con­fecţii , serii scurte şi blănărie, în­călţăminte de tip superior, ziare, reviste şi, pentru a se încadra în nota absolută a tipului, va dispune şi de un bar de zi. Sarcina definirii personalităţii a­­cestei unităţi nu e de loc uşoară, numeroase elemente de finisaj, e­­chipare, ambalare şi publicitate tre­buind să o diferenţieze în sensul cel mai bun, de tot ce s-a făcut pînă în prezent în acest domeniu. După deschidere rămîne să se hotărască ultimul amănunt legat de funcţionarea unei asemenea unităţi, ştiind că pe plan mondial „drug­store“-ul are cel mai lung program de funcţionare, nu rareori de 24 de ore, considerîndu-se că la orele cînd toate magazinele sunt închise, cetăţenii care au de aşteptat trenuri de noapte, care sosesc în oraş la ore matinale sau mult prea tîrziu spre a găsi o cameră la hotel, cei ce ies de la spectacole sau de la anumite locuri de muncă cu noap­­tea-n cap, să aibă posibilitatea de a răsfoi în linişte şi într-un mediu ambiant plăcut, un album de artă, de a-şi face micile şi marile cumpă­rături, fără a-şi irosi timpul prin săli de aşteptare etc. Desigur, problema orarului, în condiţiile­­ concrete ale municipiului Tîrgu-Mureş, urmează a fi studiată şi decisă în ultimă instanţă de co­mitetul oamenilor muncii de la O.C.L. Produse industriale. STEFAN ÎZSAK C.AP. pe panoul fruntaşilor In urma rezultatelor bune obţinute anul trecut în sec­torul vegetal, cooperativele a­­gricole din Reghin, Tg.-Mureş şi Nazna se înscriu cu pro­ducţii sporite de grîu: 3.800 kg; 3.751 kg, respectiv 3.484 kg la hectar. Aceasta ne în­dreptăţeşte ca acum, în pe­rioada bilanţurilor, să le afi­şăm la panoul unităţilor agri­cole fruntaşe din judeţul nos­tru. Tot pe un asemenea panou merită a fi înscrise şi numele altor cooperative agricole printre care cele din Ungheni, Albeşti etc., care au obţinut pe terenurile cultivate cu po­rumb în medie între 5.100— 5.200 kg boabe la hectar. Cîţi aţi auzit de satul Criş? Puţini, desigur! Asfaltul trece încă indiferent prin dreptul său şi la o distanţă care nu prea în­deamnă s-o iei pe jos din Da­­neş pînă acolo, peste... şapte văi şi o vale adîncă. Intr-o a­­semenea situaţie, satul ghe­muit sub coastele unor versanţi împăduriţi ce dau spre judeţele Sibiu şi Braşov ar părea deco­nectat de marile fluxuri ale timpului nostru neliniştit, dina­mic şi dinamizator. Oare ne întîlnim acolo, la capătul dru­mului proverbial altădată prin starea lui deplorabilă, cu ceea ce eram obişnuiţi să numim: li­nişte patriarhală? — Nu, ne răspunde un om bine făcut, puţin repezit în vor­bă ca un indiciu al tempera­mentului impulsiv în stare să dărîme şi munţii dacă-i nevoie. Poartă cizme, haine de lucru, o privire de şoim, o inimă de aur faţă de cei care-i seamănă in dorinţe şi acţiune, o tinereţe ca­re-i radiază din toată fiinţa. Aflăm că se numeşte Alexandru Sochircă, originar de pe lingă obîrşia lui Avram Iancu şi este şeful fermei de la Criş a în­treprinderii agricole de stat din Sighişoara. Caut în memorie unde l-am mai văzut, apărîndu-mi tot mai cunoscut. Mă ajută şi găsesc locul, anul, pricina unei întîl­­niri mai de demult la Sighişoa­ra. Venise la fostul S.M.T. un­de din întîmplare mă găseam, şi mă impresionase prin ardoa­rea de mare suflet însoţită de modestie şi pricepere în ale tehnicii, lucrînd cot la cot cu mecanicii, convingîndu-i de ur­genţa lucrării ce-i minase aco­lo pentru interesele unităţii. Şi a plecat cu treaba rezolvată. Era chiar anul debutului său profesional. — De atunci au trecut cinci ani, — precizează comunistul Sochircă. Iar cinci ani înseam­nă mult, dacă vrei să faci mul­te. Coborîsem la Criş ca pe un tărîm necunoscut. Văzînd dea­lurile abrupte, pantele terenu­lui arabil, culoarea solului, a­­poi complexitatea unităţii, ceva parcă mă trăgea înapoi. înţele­geţi, n-aş fi vrut să mă fac de ruşine deşi uneori, pentru unii, tinereţea e scuza insucceselor. Dar nu m-am lăsat bătut. Şi nici nu se va lăsa bătut. Azi­ cunoaşte fiecare palmă de teren ce poate şi cum poate produce mai bine, deşi unele tarlale sunt la distanţă de zeci de km şi greu accesibile. —■ Ştiaţi, venind la Criş, că aveaţi de preluat conducerea u­­nei unităţi aşa-zis nerentabile? — Am aflat şi asta însă n-am zis nimic pînă ce n-am chibzuit problema, de fapt pro­blemele, pe toate laturile, la faţa locului cu oamenii găsiţi acolo. Şi apoi am trecut la trea­bă. Pornea o luptă aspră, un e­­xamen practic de lungă durată în care a atras întregul colec­tiv după un plan gîndit ca în­tre comunişti — cu îndrăzneală şi încredere, ţinîndu-se seamă isconom... de greutăţi dar şi de posibilită­ţile reale, de voinţa oamenilor puşi la mare ambiţie de entu­ziasmul lucid al noului lor con­ducător. „Să facem din fermă o unitate rentabilă, modernă, cu realizări exemplare în toate sectoarele de producţie!“. în fond, aceasta era chemarea, ţinta mobilizatoare în faţa că­reia au şi ajuns astăzi muncito­rii fermei complexe de la Criş, români şi germani, umăr la u­­măr, într-o bătălie ce se anun­ţă de-acum cîştigată. — Şi cum e cu... mecanica? îl întreb făcînd aluzie la pasiu­nile ce nu ţin strict da speciali­tatea inginerului agronom. — Cînd m-aţi întîlnit la Si­ghişoara prima dată, trebuia să mergem pentru te miri ce, ba într-o parte, ba în alta, fiindcă n-aveam o bază proprie, n-aveam condiţii. între timp ne-am făcut cu forţe proprii ateliere de re­paraţii bine dotate, cu compar­timente pentru toate nevoile fermei. Cît despre întrebarea pusă, după părerea mea un inginer a­­gronom bun trebuie să fie în acelaşi timp şi un inginer me­canic — nu în totalitatea atribu­­ţiunilor, ci să aibă noţiuni şi dorinţa de­ a aplica mecanica; la fel să fie şi un inginer zooteh­nist bun, şi un medic veterinar bun. Cu atît mai mult cînd in­ginerul agronom e conducător de unitate cu profil complex. — Am văzut o serie de mo­toare care-n alte părţi stau in­active în cea mai mare parte a anului, iar dv. le-aţi asigurat o utilizare continuă prin nişte a­­daptări ingenioase ? — Da, de exemplu am reuşit să ne construim o hală de sor­tat fructe dar şi cu alte utili­zări al cărei iluminat noi l-am făcut cu lumini fluorescente şi becuri cu vapori de mercur, fo­losind ... agregatul de tuns­oi — respectiv grupul său electro­gen. Şi avem curent oricînd e nevoie. Racordarea la reţeaua comunală ne-ar fi costat o „gră- ŞTEFAN NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEJUK SOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MIUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ! i în paginile 3— 4. I privind gospodărirea apelor în­­ Republica Socialistă România I­asi Proiectul legiii OBIECTIVE EDILITARE ÎN NOUL AN Convorbire cu ing. Szabó Ladislau, director al Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă Gospodăria comunală şi locativă reprezintă un important sector al vieţii economice, avînd menirea de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la ridicarea nivelului edilitar al localităţilor, la creşterea gradu­lui de civilizaţie. In ultimii ani, prin eforturile statului nostru, în lo­calităţile urbane ale judeţului Mureş, concomitent cu construcţia de locuinţe, o mare amploare au cunoscut lucrările edilitare, extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, canalizarea, modernizarea ar­terelor de circulaţie etc. La început de nou an, ne-am adresat cu cîte­­va întrebări tovarăşului ing. SZABÓ LADISLAU, directorul Direcţiei judeţene de gospodărie comunală şi locativă, în legătură cu obiecti­vele edilitare prevăzute a se realiza în 1972 în municipiile şi oraşele judeţului nostru. — Şi pentru acest an — precizea­ză interlocutorul — pe prim plan se vă i.cwrfc.eţ' a dr» ipfsfinte din fondurile statului şi din cele ale populaţiei In zona teatrului din Tg.-Mureş, de pildă, va începe construcţia a trei blocuri de pier­cuiiţe. Aici vom executa numeroase lucrări de amenajări în vederea dării în folosinţă a acestui impu­nător edificiu. — Alte obiective? — Considerăm ca obiectiv numă­rul unu pentru anul 1972 începerea construcţiei noii uzine de apă la Tg.-Mureş. Prin darea în folosinţă a acestui obiectiv, se dublează ca­pacitatea de aprovizionare a muni­cipiului Tg.-Mureş cu apă potabilă. — în prezent, în unele cartiere ale oraşului Tg.-Mureş cerinţele pentru apă au sporit. Cum se vor rezolva, totuşi, pînă la darea în fo­losinţă a noii uzine? — Ne preocupă îmbunătăţirea a­­provizionării cu apă potabilă în primul rînd a cartierului Aleea Carpaţi. In acest scop în 1972 aici vom construi o staţie hidrofor şi vom instala o conductă separată, care să servească la alimentarea blocurilor înalte. In acest fel se va asigura îmbunătăţirea aprovizionării cu apă potabilă nu numai a cartie­rului, ci şi a altora de pe cuprin­sul oraşului. Importante lucrări edilitare vom executa în acest an în noul cartier tîrguveu­reşean Dîm­bul Pietros.­­ După cum ştim, în acest an vor continua lucrările de moderni­zare a unor străzi. Ce ne puteţi spune despre această problemă? — Cele mai mari lucrări de a­­cest gen le executăm în zona de­pozitelor, în apropierea fabricii de zahăr. Aici sunt prevăzute a se realiza reţelele majore de canali­zare, amenajarea de drumuri etc. Vorbind de drumuri mă refer în special la cele două noi artere de circulaţie care vor face legătură din străzile Nicolae Bălcescu şi Li­bertăţii cu cartierul Mureşeni.­­ La Sovata vor începe lucrările de construcţie la hotelurile turistice şi baza de tratament. Acestea, de­sigur, vor solicita şi importante lu­crări edilitare. Ne-aţi putea aminti cineva? — Da, în acest an la Sovata vom construi o staţie de epurare a ape­lor menajere, un bazin colector, primul de acest gen din oraş, pre­cum şi un drum de acces spre ho­telul şi baza de tratament care se vor construi. Tot aici vom începe construirea unei centrale termice. — In celelalte localităţi ale ju­deţului care sunt obiectivele edili­tare ale anului 1972? — La Sighişoara vom construi cel de-al doilea decantor la uzina de apă şi vom moderniza strada Emi­­nescu, lucrări de mare importanţă pentru acest oraş. La Tîrnăveni, vom începe modernizarea centru­lui oraşului, constînd în înlocuirea reţelelor, sistematizarea şi moderni­zarea părţii carosabile, ceea ce va duce la completa schimbare a în­făţişării centrului oraşului. Totodată vom executa unele lucrări de îm­bunătăţire la staţia de epurare. Pentru oraşul Reghin avem prevă­zut să construim două poduri, unul în zona Apalina şi unul în parcul oraşului. La l­uc­uş vom extinde ba­zinul de la uzina de apă şi înfiinţa un centru de producţie. — Ne aşteptam să auzim ceva despre Reghin în legătură cu apa potabilă. Ce părere aveţi? — Problema apei potabile la Re­ghin ne preocupă îndeaproape. Deo­camdată însă nu putem vorbi nimic de ea, deoarece aceasta depinde de regularizarea rîului Gurghiu. Şi cum aceste lucrări sînt întîrziate, nu este posibil să se treacă la pro­iectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă a oraşului Re­ghin, pe care le preconizăm. — Ce noutăţi ne puteţi spune din domeniul transportului în comun? — Şi în acest an, parcul auto va continua să crească, avînd reparti­zate 40 de autobuze, cu 10 mai multe decît în 1971. La îmbunătă­ţirea transportului în comun va contribui baza de transport a cărei construcţie va începe în acest an la Tg.-Mureş, unde se vor executa toate lucrările de întreţinere şi reparaţii la mijloacele de transport în comun. P. POPŞOR TG.-MUREŞ: Cartierul Tudor Vladimirescu. „CARTIERUL nostru este casa noastră. Să-l îngrijim ca să devină cel mai frumos, ce­l mai bine gospodărit!“ CHEMARE Asociaţia de locatari nr. 30 (cartierul Săvineşti din Tg.-Mu­reş) doreşte să contribuie efectiv la aplicarea în viaţă a hotărîri­­lor luate de conducerea partidu­lui nostru la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 6 iulie 1971, privire i­mobilizarea cetăţenilor la acţiunile patriotice prin crearea unui curent de ma­să î­­ această direcţie. In acest scop, în­ cadrul între­cerii patriotice instituită în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr­. 238/1969, completată cu­­H.C.M. nr. 38/ 1971, ch­eamnă la întrecere patritică pe anul 1972 toate asociaţiile de locatari din municipiul Tg.-Mureş, în baza următoarelor OBIECTIVE: 1. Mobilizarea locatarilor la munca patriotică pentru înfru­museţarea zonelor verzi cu flori şi arbori ornamentali, în aşa fel ca toate spaţiile din zona cvarta­­telor de blocuri să devină parcuri de odihnă şi joc pentru copii. 2. Organizarea de acţiuni cul­tural-sportive şi educative cu lo­catarii din cartiere, prin folosi­rea unor metode atractive, acor­­dîndu-se­­o atenţie deosebită ti­neretului şi copiilor din cartier. Amenajarea şi dotarea terenu­rilor de sport şi joacă pentru copii cu aparate de sport şi jocuri cît mai variate şi intere­sante. Studierea posibilităţilor de construire sau amenajare de clu­buri şi creşe pentru copii, prin contribuţia locatarilor. 3. întreţinerea şi păstrarea cu­răţeniei, a ordinei şi disciplinei, precum şi respectarea regulilor de convieţuire socială. 4. Buna întreţinere şi înfrumu­seţare permanentă a casei scări­lor precum şi cele ale părţilor şi instalaţiilor comune. 5. Achitarea punctuală a obli­gaţiunilor de plată de fiecare locatar şi organizarea controlului obştesc în cartiere, pentru res­pectarea întocmai a prevederilor statutare. Dorim ca această întrecere să se desfăşoare sub lozinca: „Car­tierul nostru este casa noastră, să-l îngrijim în aşa fel ca să de­vină cel mai curat, cel mai fru­mos şi cel mai bine gospodărit“. Ne propunem ca prin această întrecere să contribuim cu toţii la înfrumuseţarea municipiului nostru şi la cîştigarea titlului de „municipiu fruntaş pe ţară“. Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la­­ Tg.-Mureş a fost de minus 6 grade; la ora 12, temperatura era de minus 2 grade. Timpul probabil: Vremea se menţine în general fru­moasă, cu cerul puţin noros. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 şi plus 4 grade, minimele între minus 4 şi minus 7 grade. Vint slab din nord-est şi est. Cu totul izolat dimineaţa ceaţă.

Next