Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)
1972-03-01 / nr. 50
finul XXIV. fir. 50 (4.335) MIERCURI, 1 martie 1972 fi pagini, 30 de bani LEGUMICULTORII— prezenţă activă în ferme şi grădini Zilele acestea de trecere de la iarnă la primăvară, prielnice lucrărilor agricole, peste tot sunt folosite în fermele I.A.S. şi C.A.P. specializate in legumicultură, îndeosebi la amenajarea răsadniţelor, la însăminţări şi la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru semănatul culturilor direct în cîmp. La I.A.S. Iernut, ferma legumicolă din Cuci, s-au amenajat deja peste 1.800 mp de răsadniţe. Varza timpurie este bună de repicat iar semănarea altor seminţe în răsadniţe este în plină actualitate. Zilnic în fermă, la grădină, muncesc între 25—30 lucrători. Se transportă intens biocombustibilul, pămîntul necesar, se amenajează mereu alte răsadnițe. Peste tot este ordine, ramele complete, fără nici un gol de sticlă. Kovács Ştefan, tehnician principal legumicol la ferma din Cuci, este nelipsit din grădină, insistă pentru efectuarea unor lucrări de calitate. Paralel cu acţiunile operative întreprinse la răsadniţe, la ferma legumicolă din Cuci s-a fertilizat cu azotat şi superfosfat peste 50 la sută din suprafaţa destinată culturilor din urgenţa I. Pe suprafeţele unde terenul a permis, mecanizatorul Incze Francisc a executat pe 10 ha lucrări de nivelare a terenului, iar Vasile Haţegan a grăpat alte 30 ha. Timpul bun de lucru este folosit şi la ferma legumicolă din Cheţani. Şi aici s-au întreprins acţiuni de pregătire şi amenajare a răsadniţelor. S-au efectuat şi unele însămînţări. Cel mai mare neajuns este însă că nu s-au luat măsuri de reparare a ramelor şi completării ochiurilor cu sticlă. Aproape că nu e ramă de la care să nu lipsească sau să fie sparte 2—3 ochiuri. Se pune întrebarea: ce eficienţă mai au acestea în păstrarea căldurii emanate de bălegarul transportat şi aşezat în paturi? La fel, datorită lipsei de control, conductorii de atelaje şi-au croit drum prin semănătura de orz drum pe care l-au lărgit de la 4 m la 18 m şi mai mult, fără ca cineva din conducerea fermei sau a cooperativei să-i tragă la răspundere. Se impune ca amenajării răsadniţelor cît şi lucrărilor de întreţinere a acestora la ferma din Cheţani să li se acorde mai multă atenţie. INVÂŢĂMINTUL AGROZOOTEHNIC se încheie cu corigente? In cadrul propagandei agricole, în vederea îmbunătăţirii activităţii de generalizare a cunoştinţelor tehnico-economice, a ridicării nivelului profesional şi politico-ideologic, al educării socialiste, a ţăranilor cooperatori şi muncitorilor din unităţile agricole de stat — şi în acest an au fost iniţiate cursuri agrozootehnice. Programarea acestora s-a făcut în perioada de iarnă. Un aport însemnat la generalizarea cunoştinţelor agrozootehnice şi-l aduce şi televiziunea unde este în curs prezentarea unui ciclu de lecţii axate pe cele mai importante probleme ale economiei naţionale. Cele mai avansate cu predarea lecţiilor în judeţul nostru sunt staţiunile de maşini şi tractoare unde cursurile de ridicare a nivelului profesional s-au încheiat încă în perioada lunii ianuarie. Predările au fost ţinute pe centrul fiecărei S.M.A. şi s-au încheiat într-o perioadă de 6 zile. La audierea lecţiilor au participat peste 2.370 de mecanizatori. In ceea ce priveşte organizarea învăţămîntului agrozootehnic în cele 169 cooperative agricole din judeţul nostru, această sarcină după cum ne-a informat ing. Boier Gavril, directorul Casei agronomului din Iernut , a revenit în totalitate acestei instituţii. Ce s-a făcut? In primul rînd s-a cerut din partea fiecărui inginer-şef din C.A.P. să trimită Casei agronomului un desfăşurător care să cuprindă cursurile pe profile cu numărul de participanţi. Cu toate că această centralizare a datelor trebuia încheiată pînă la începutul lunii ianuarie, ea nu este terminată nici acum în martie! Inginerii şefi din: Apold, Archita, Ceuaşu de Cîmpie, Fărăgău, Fiica, Grăiaşti-Tîrnavă, Gogan. Mica şi alţii n-au binevoit să dea nici un răspuns Casei agronomului. Alţii (printre care C.A.P. Vînători), au scris Casei agronomului că la ei nu mai sunt cooperatori de şcolarizat, problemele ce ar trebui dezbătute fiind epuizate în anii trecuţi Curioasă optică, în aceşti ani caracterizaţi printr-o multitudine de informaţii în toate domeniile, printre care şi agricole, şi totuşi să susţii că nu ai noutăţi. Ele trebuie cunoscute şi făcut totul pentru generalizarea lor în producţie. De altfel, practica a demonstrat că unde se depune interes pentru propagarea noului, de fiecare dată eforturile s-au soldat cu rezultate pozitive în sporirea producţiei. Din datele centralizate se ştie că în ansamblu pe judeţ au fost propuse a funcţiona 351 de cercuri cu un număr de 8.450 de cursanţi, majoritatea cursurilor fiind axate pe teme privind cultura plantelor de cîmp, zootehnia, horticultura şi ale •tele. Controlul şi îndrumarea învăţămîntului agrozootehnic s-a lăsat , după cum reiese din sondajul făcut pe teren, pe seama Casei agronomului. Or, întrucît aici omul de teren este doar directorul, vă puteţi da seama în ce măsură a putut cuprinde şi cunoaşte în toate aspectele realitatea şi eficienţa lecţiilor ţinute. Întrucît încă lucrările agricole de primăvară nu au început peste tot, sau acolo unde se fac la ele sunt antrenaţi mai mult mecanizatorii, se impune ca în toate cooperativele agricole preşedinţii, inginerii şefi din C.A.P. să ia măsuri ca pînă la 10 martie să fie ţinute şi încheiate sau făcute recapitulări la lecţiile din ciclul planificat a se preda în acest an. Paralel cu problemele profesionale de specialitate ce se vor pune în discuţie, se va acorda o deosebită atenţie însuşirii formelor noi de organizare a muncii în acord global, explicării politicii partidului nostru, cunoaşterii şi însuşirii prevederilor hotărîrilor de partid şi de stat, a legilor referitoare la agricultură şi a altor legi care trebuie cunoscute de masa membrilor cooperatori şi a celorlalţi lucrători de la sate. De asemenea, se va urmări educarea permanentă a ţăranilor cooperatori în spiritul datoriei de a participa la muncă, de a dezvolta şi apăra avutul obştesc etc. REMUS CÂMPEAN După noaptea lungă şi rece a iernii a sosit primăvara! Mărţişor — poartă a primăverii, a iubirii şi împlinirii. Imens manifest al naturii in erupţie. Muguri de salcie, ghiocei, viorele. Încep marile prefaceri ale naturii adormite. Florile vor inunda din nou g pădurile, cimpiile , grădinile. Păsările duse presimt de departe moartea iernii şi se pregătesc de întoarcere. Culorile şi miresmele vor îmbăta iară sufletele. Miracolul reînvierii naturii trezeşte sentimentele bucuriei şi fericirii, al dragostei de viaţă. Oamenii se grăbesc să şi se manifeste apelind la lumea miniaturală a mărţişorului. Simbol al primăverii — el înseamnă gingăşie, dragoste, dor, sete de viaţă Femeile şi fetele, gătite la marea sărbătoare a primăverii, işi pun in dreptul inimii un trifoi cu patru foi sau un fluturaş, un coşar negru sau un greiere multicolor, o floare, o potcoavă sau o inimioară însoţit întotdeauna de un şnur alb şi roşu, simbolizind albul zăpezii abia aduse şi roşul soarelui de primăvară, sau albul candorii şi roşul dragostei, mărţişorul se oferă de pe uriaşele inimi de catifea din vitrinele magazinelor , copiilor, adolescenţilor şi tuturor tinerilor de orice virstă. In sclipiri de sticlă sau metal, el parcă te îndeamnă să-l admiri, să-l cumperi, să-l oferi, fiind, alături de ghiocel , primul mesager al primăverii. Una din formele de manifestare a democratismului socialist este posibilitatea acordată oricărui cetăţean al ţării de a-şiexprima părerea, de a sugera luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea unei situaţii sau dezaprobarea faţă de o stare de lucruri. Această posibilitate se poate exercita pe numeroase canale, printre care figurează înscrierile în condicile de sugestii şi reclamaţii, scrisorile sau cererile adresate conducerilor instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor, sesizările sau reclamaţiile verbale, audienţele etc. etc. CONDICA de o simplă Cei vizaţi sunt obligaţi nu numai moraliceşte ci şi prin lege, să soluţioneze cu eficienţă, într-un termen cît mai scurt posibil, problemele ridicate pe aceste căi, bineînţeles, dacă sesizările sunt întemeiate. Am constatat că în numeroase cazuri, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor dau dovadă într-adevăr de multă receptivitate şi seriozitate în studierea şi rezolvarea acestor probleme. Astfel, de pildă, la 11 ianuarie, la Direcţia sanitară judeţeană a sosit o sesizare din care a rezultat că medicii din circumscripţiile Chiher, Băla, Măgherani, Găieşti etc., refuză să elibereze certificate medicale-tip pentru membrele cooperatoare care au născut. La 18 ianuarie, Direcţia sanitară a emis o circulară prin care a atras din nou atenţia asupra obligaţiei respectării de către medicii de circumscripţie a normelor privind drepturile membrilor C.A.P. şi a dispus examinarea cazurilor semnalate şi luarea de măsuri în consecinţă. Din păcate, cu toate acestea, unii medici de circumscripţie au nesocotit în continuare una din îndatoririle lor, cum a fost cazul de la Crăciuneşti, şi ca urmare, în mod foarte just, de data aceasta Direcţia sanitară judeţeană areacţionat mai energic, medicul implicat fiind mustrat în următorii termeni. „Este cazul să cunoască că adeverinţele nu înlocuiesc certificatele. Numai până în prezent, noi am trimis 3 circulare referitor la acest aspect, la sesizarea U.J.C.A.P. Este cazul să răspundă cei care nici măcar actele de bază nu le cunosc". La cererea unui număr mare de muncitori de la cooperativa „Metalul“, conducerea întreprinderii comunale din Tg.-Mureș a dispus prelungirea traseului de autobuze cu nr. 17 pînă în str. Livezeni, la cursele cu sosirea la ora 5.48 dimineaţa şi la amiază cu plecarea la ora 14,31, la terminarea schimbului. Au fost rezolvate de asemenea favorabil cererile privind îmbunătăţirea transportului în comun a unui colectiv de la Fabrica de maşini de calculat, respectiv a locuitorilor din Sîncraiu de Mureş (în cazul acesta din urmă s-a introdus un autobuz pe traseul 15, cu cap de linie: I.A.S. Sîncraiu). In urma unei reclamaţii înscrise în condica de sugestii şi reclamaţii la data de 3 ianuarie, vînzătoarea Molnár Maria de la unitatea C.L.F. nr. 37 (Aleea Carpaţi), care a refuzat să restituie contravaloarea unor sticle de bere, încercând să presioneze clienţii să facă cumpărături în valoarea respectivă, a fost mustrată şi a primit dispoziţii clare în legătură cu comportamentul faţă de cumpărători şi atribuţiile ei de serviciu. Avînd şi alte abateri, şeful unităţii a propus ulterior schimbarea vînzătoarei, ceea ce s-a şi făcut. Asemenea exemple am putea da multe. Din păcate sînt încă destul de frecvente cazurile cînd condicile de sugestii şi reclamaţii, scrisorile şi celelalte mijloace puse la îndemîna cetăţenilor, de a se adresa cu doleanţele lor unor instituţii, sînt considerate ca o simplă formalitate. In unele locuri se mai întîmplă ca cel ce se încumetează să ceară condica de sesizări şi reclamaţii, să ŞTEFAN IZSÁK (Continuare în pag. a 2-a) sugestii şi reclamaţii - formalitate ? PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ 11 * Cercetarea tehnico-ştiinţifică 99 şi „caratele“ tratamentelor termice Urmărind, timp de trei zile, Consfătuirea pe ţară în domeniul tratamentelor termice a cărei gazdă apreciată a fost Fabrica „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, nenumărate argumente ne-au convins de ampla emulaţie înnoitoare din industria ţării în care se afirmă, ca o puternică pîrghie de prestigiu mondial, tezaurul inteligenţei proprii. Probleme prioritare ce confruntă tehnica contemporană la capitolul abordat de consfătuire au avut consacrate peste 20 de comunicări şi referate, ca şi discuţii fructuoase, susţinute de specialişti din întreaga ţară şi de peste hotare cu competenţa gîndirii practice, novatoare. In această ordine de idei, pornind de la scopul atribuit de organizatori intilnirii, am dorit să consemnăm cîteva precizări, opinii, concluzii ale unor oaspeţi. Primul intervievat, ing. Ştefan Ene, director tehnic al Centralei industriei utilajelor textile şi articolelor casnice, a ţinut să sublinieze: — Ecou direct al îndemnului ce ne-a fost adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi în Consfătuirea pe ţară cu cadrele de bază din economia ţării, întîlnirea tehnicoştiinţifică de la Tg.-Mureş a slujit din plin preocupării noastre de a facilita cunoaşterea reciprocă a bogatei experienţe acumulate, implicit a succeselor dobîndite în compartimentele de tratamente termice existente la toate nivelele, din toate ramurile economice sau institute de cercetare. E un pas dintr-o acţiune mai largă atit pentru o bună informare între specialişti, cît şi pentru impulsionarea căutărilor, a gîndirii îndrăzneţe spre soluţionarea a noi şi noi deziderate tehnice pe care le impun modernizarea şi ridicarea la eficienţă maximă a proceselor de producţie. Faptul că grupul de cercetare uzinală de la „Metalotehnica", condus de dr. ing. Kolozsvári Zoltán, a fost în măsură să rezolveprobleme-cheie,privind tratamentele termice sau alte domenii cum ar fi turnarea de precizie cu modele fuzibile), dispunînd între altele şi de trei invenţii brevetate, atestă şi cît e de necesar să se cunoască experienţa întreprinderilor, extinderea pină la generalizare a acesteia. Veteran şi reputat specialist în domeniul tratamentelor termice, ing. Ioan Burcioiu a reprezentat la Consfătuirea de la Tg.-Mureş Institutul de cercetări tehnologice pentru construcţii de maşini din Bucureşti. Aflăm că se ocupă de peste 40 de ani cu tratamentele termice. „ E o relevaţie pentru noi, cei din institutele de cercetări, nivelul tehnico-ştiinţific înalt al lucrărilor la care am participat. N-o spun ca pe-o surpriză deoarece ştiam unde venim — drept pentru care ne-am pregătit temeinic aducînd şi trei referate cu experienţa din laboratorul pe care îl conduc. — Cum apreciaţi interesul deosebit faţă de tratamentele termice în actuala rezoluţie tehnico-ştiinţifică, în ansamblul ritmurilor înalte de dezvoltare continuă a industriei noastre socialiste? — Tocmai ca urmare a factorilor pe care i-aţi menţionat, tratamentele termice îşi ocupă locul de prima importanţă între celelalte compartimente tehnice. Progresul realizat la noi în ţară este de-a dreptul istoric, atît prin dotarea cu mijloace de cercetare şi aplicare dintre cele mai perfecţionate, cît şi prin rezultatele obţinute în promovarea de procese tehnologice noi. Am rămas plăcut impresionat că unul din procedeele foarte moderne de sulfizare la temperatură joasă, pe care voiam să-l obţinem din străinătate, după cum am aflat acum , este cercetat şi stabilit chiar ca proces tehnologic aici la Tg.-Mureş. Cum vedeţi, „tratamentiştii" răspund obiectivelor principale ale economiei noastre naţionale. Aportul lor face să se utilizeze mai judicios materialele, să se înlocuiască materiale mai scumpe şi deficitare cu altele mai ieftine şi la îndemînă. Tot ei sunt aceia care pot înnobila materialele valoroase cu calităţi în plus. Nu se concep indici tehnico-funcţionali fără un tratament termic optim. Amintind şi numai cîteva cuceriri rezultate din atacarea celor mai moderne domenii ŞTEFAN NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) DE LA CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID JOI, 2 MARTIE ORA 17, VA SFEA LOC — LA SEDIUL DIN ST. LUNGA — PREGĂTIREA LECTORILOR ŞI PROPAGANDIŞTILOR DIN INVIAMENTI’I. CF. PARTID DIN MUNICIPIUL TG.- MUREŞ. EXPOZIŢIE cu cartea social-politică Astăzi, la Tg.-Mureş, va avea loc inaugurarea „Săptăminii cărţii social-politice“, manifestare organizată în cadrul „Anului internaţional al cărţii“. In strînsă legătură cu acest eveniment, ieri, în cursul dimineţii, în sala de consiliu a Institutului de medicină şi farmacie din localitate, în prezenţa unui numeros public format din cadre didactice universitare, studenţi şi oameni ai muncii, a avut loc deschiderea unei expoziţii cu cartea social-politică, organizată de către Centrul de librării din Tg.Mureş. Expoziţia va fi deschisă şi în cursul zilei de astăzi. Noul hotel turistic din Miercurea Ciuc îşi aşteaptă oaspeţii participanţi la ediţia 1972 a Campionatului mondial de hochei pe gheaţă grupa C PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCILISTE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a analizat activitatea desfăşurată de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste şi de organizaţiile componente pentru intensificarea muncii cultural-educative, precum şi pentru mobilizarea oamenilor muncii în vederea îndeplinirii angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Atît raportul cît şi participanţii la dezbateri au subliniat faptul că, în perioada analizată, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiile componente din judeţul nostru, sub conducerea organelor de partid, au desfăşurat o bogată activitate cultural-educativă în rîndul maselor, în scopul ridicării conştiinţei socialiste, pentru formarea omului nou, demn constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, întreaga activitate cultural-educativă a fost axată pe sarcinile reieşite din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi activităţii politice şi cultural-educative, precum şi din programul adoptat de Plenara CC. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In colaborare cu Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste au desfăşurat, în toate localităţile judeţului, atit la oraşe cît şi la sate, la căminele culturale, cluburi, case de cultură etc., o intensă activitate de informare a maselor despre politica internă şi externă a partidului nostru, de educare a oamenilor muncii în spiritul cerinţelor eticii şi echităţii socialiste, a respectului faţă de avutul obştesc şi legile statului, de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi combaterea misticismului şi concepţiilor retrograde. In centrul activităţii consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste a stat mobilizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea obiectivelor primului an al actualului cincinal şi a angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, organizind in această direcţie acţiuni concrete, de amploare. Astfel, oamenii muncii din judeţul nostru au realizat planul producţiei industriale la 17 decembrie, obţinînd pînă la finele anului 1971 o producţie marfă fabricată peste plan in valoare de 364 milioane lei. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste au desfăşurat o permanentă activitate şi în direcţia mobilizării cetăţenilor de la oraşe şi sate pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor. In concluzii tovarăşul Nicolae Vereş a schiţat sarcinile ca,re stau în faţa consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialele in perioada următoare, subliniind necesitatea intensificării activităţii cultural-educative pentru ducarea marxist-leninistă a mas,efort, largi de oameni ai muncii, pentru mobilizarea oamenilor muncii din toate domeniile la realizarea sarcurilor de plan şi a angajamentelor pe acest an. La punctul doi din ordinea de zi, plenara a rezolvat unele probleme organizatorice. Astfel, tovarăşul Gheorghe Bezdadea a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, alegîndu-se în această funcţie tovarăşul ing. Ioan Florea, director general al C.E.I.L. Tg.-Mureş. De asemenea, a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste tovarăşul Albert Faul, alegîndu-se în funcţia respectivă tovarăşul Fodor Géza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Studii de igienizare si salubrizare Specialiştii Inspectoratului sanitar de stat judeţean, au întreprins in ultimul timp numeroase acţiuni sanitaro-antiepidemice, de igienizare şi salubrizare a condiţiilor de mediu, de muncă şi de trai, contribuind în acest fel la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la atenuarea şi înlăturarea unor stresuri provocate de agenţi externi. Brigăzi de medici, igenişti, ingineri, fizicieni şi psihologi au întreprins ample investigaţii de profilaxia muncii privind depistarea şi atenuarea surselor de zgomot şi trepidaţii, cercetări privind radioactivitatea unor factori de mediu în zone cu ford natural radioactiv crescut, cercetări de fiziologia muncii şi microclimatului locului de muncă etc. In urma unor asemenea studii, la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş au fost introduse la un mare număr de locuri de muncă scaune ergonomie", în locul celor obişnuite, fapt ce asigură pe lingă o capacitate de muncă sporită a muncitorilor şi o productivitate a muncii ridicată. Importante studii se întreprind şi la sate pentru depistarea şi stabilirea unor surse de apă potabilă corespunzătoare alimentării acestor localităţi, cît şi alte studii legate de dezvoltarea urbanistică a acestor localităţi. Studiile întreprinse cît şi măsurile concrete propuse şi aplicate de către factorii de răspundere au contribuit mult la reducerea numărului de boli transmisibile cît și al unor îmbolnăviri profesionale.