Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)

1972-03-01 / nr. 50

finul XXIV. fir. 50 (4.335) MIERCURI, 1 martie 1972 fi pagini, 30 de bani LEGUMICULTORII— prezenţă activă în ferme şi grădini Zilele acestea de trecere de la iarnă la primăvară, prielnice lucră­rilor agricole, peste tot sunt folo­site în fermele I.A.S. şi C.A.P. spe­cializate in legumicultură, îndeo­sebi la amenajarea răsadniţelor, la însăminţări şi la efectuarea lucră­rilor de pregătire a terenului pen­tru semănatul culturilor direct în cîmp. La I.A.S. Iernut, ferma legumi­colă din Cuci, s-au amenajat deja peste 1.800 mp de răsadniţe. Varza timpurie este bună de repicat iar semănarea altor seminţe în ră­sadniţe este în plină actualitate. Zilnic în fermă, la grădină, mun­cesc între 25—30 lucrători. Se trans­portă intens biocombustibilul, pă­­mîntul necesar, se amenajează me­reu alte răsadnițe. Peste tot este ordine, ramele complete, fără nici un gol de sticlă. Kovács Ştefan, tehnician principal legumicol la ferma din Cuci, este nelipsit din grădină, insistă pentru efectuarea unor lucrări de calitate. Paralel cu acţiunile operative în­treprinse la răsadniţe, la ferma le­gumicolă din Cuci s-a fertilizat cu azotat şi superfosfat peste 50 la sută din suprafaţa destinată cul­turilor din urgenţa I. Pe suprafeţele unde terenul a permis, mecaniza­torul Incze Francisc a executat pe 10 ha lucrări de nivelare a terenu­lui, iar Vasile Haţegan a grăpat alte 30 ha. Timpul bun de lucru este folosit şi la ferma legumicolă din Cheţani. Şi aici s-au întreprins acţiuni de pregătire şi amenajare a răsadni­ţelor. S-au efectuat şi unele însă­­mînţări. Cel mai mare neajuns este însă că nu s-au luat măsuri de reparare a ramelor şi completării ochiurilor cu sticlă. Aproape că nu e ramă de la care să nu lipsească sau să fie sparte 2—3 ochiuri. Se pune întrebarea: ce eficienţă mai au acestea în păstrarea căldurii e­­manate de bălegarul transportat şi aşezat în paturi? La fel, datorită lipsei de control, conductorii de a­­telaje şi-au croit drum prin semă­nătura de orz drum pe care l-au lărgit de la 4 m la 18 m şi mai mult, fără ca cineva din conducerea fermei sau a cooperativei să-i tragă la răspundere. Se impune ca ame­najării răsadniţelor cît şi lucrărilor de întreţinere a acestora la ferma din Cheţani să li se acorde mai multă atenţie. INVÂŢĂMINTUL AGROZOOTEHNIC se încheie cu corigente? In cadrul propagandei agricole, în vederea îmbunătăţirii activităţii de generalizare a cunoştinţelor teh­­nico-economice, a ridicării nivelului profesional şi politico-ideologic, al educării socialiste, a ţăranilor coo­peratori şi muncitorilor din uni­tăţile agricole de stat — şi în a­­cest an au fost iniţiate cursuri a­­grozootehnice. Programarea acesto­­ra s-a făcut în perioada de iarnă. Un aport însemnat la generaliza­rea cunoştinţelor agrozootehnice şi-l aduce şi televiziunea unde este în curs prezentarea unui ciclu de lecţii axate pe cele mai importante pro­bleme ale economiei naţionale. Cele mai avansate cu predarea lecţiilor în judeţul nostru sunt sta­­ţiunile de maşini şi tractoare unde cursurile de ridicare a nivelului profesional s-au încheiat încă în perioada lunii ianuarie. Predările au fost ţinute pe centrul fiecărei S.M.A. şi s-au încheiat într-o pe­rioadă de 6 zile. La audierea lecţii­lor au participat peste 2.370 de mecanizatori. In ceea ce priveşte organizarea învăţămîntului agrozootehnic în cele 169 cooperative agricole din jude­ţul nostru, această sarcină după cum ne-a informat ing. Boier Ga­­vril, directorul Casei agronomului din Iernut , a revenit în totali­tate acestei instituţii. Ce s-a făcut? In primul rînd s-a cerut din par­tea fiecărui inginer-şef din C.A.P. să trimită Casei agronomului un desfăşurător care să cuprindă cursu­rile pe profile cu numărul de par­ticipanţi. Cu toate că această cen­tralizare a datelor trebuia înche­­iată pînă la începutul lunii ianua­rie, ea nu este terminată nici acum în martie! Inginerii şefi din: A­­pold, Archita, Ceuaşu de Cîmpie, Fărăgău, Fiica, Grăiaşti-Tîrnavă, Gogan. Mica şi alţii n-au binevoit să dea nici un răspuns Casei agro­nomului. Alţii (printre care C.A.­P. Vînători), au scris Casei agrono­mului că la ei nu mai sunt coope­ratori de şcolarizat, problemele ce ar trebui dezbătute fiind epuizate în anii trecuţi Curioasă optică, în aceşti ani caracterizaţi printr-o multitudine de informaţii în toate domeniile, printre care şi agricole, şi totuşi să susţii că nu ai noutăţi. Ele trebuie cunoscute şi făcut to­tul pentru generalizarea lor în pro­ducţie. De altfel, practica a de­­monstrat că unde se depune inte­­res pentru propagarea noului, de fiecare dată eforturile s-au soldat cu rezultate pozitive în sporirea producţiei. Din datele centralizate se ştie că în ansamblu pe judeţ au fost pro­puse a funcţiona 351 de cercuri cu un număr de 8.450 de cursanţi, ma­joritatea cursurilor fiind axate pe teme privind cultura plantelor de cîmp, zootehnia, horticultura şi ale •­tele. Controlul şi îndrumarea în­­văţămîntului agrozootehnic s-a lă­sat , după cum reiese din sonda­jul făcut pe teren, pe seama Casei agronomului. Or, întrucît aici o­­mul de teren este doar directorul, vă puteţi da seama în ce măsură a putut cuprinde şi cunoaşte în toate aspectele realitatea şi efi­cienţa lecţiilor ţinute. Întrucît încă lucrările agricole de primăvară nu au început peste tot, sau acolo un­de se fac la ele sunt antrenaţi mai mult mecanizatorii, se impune ca în toate cooperativele agricole pre­şedinţii, inginerii şefi din C.A.P. să ia măsuri ca pînă la 10 martie să fie ţinute şi încheiate sau făcute recapitulări la lecţiile din ciclul planificat a se preda în acest an. Paralel cu problemele profesio­nale­ de specialitate ce se vor pune în discuţie, se va acorda o deo­sebită atenţie însuşirii formelor noi de organizare a muncii în acord glo­bal, explicării politicii partidului nostru, cunoaşterii şi însuşirii pre­vederilor hotărîrilor de partid şi de stat, a legilor referitoare la agricul­tură şi a altor legi care trebuie cu­noscute de masa membrilor coope­ratori şi a celorlalţi lucrători de la sate. De asemenea, se va urmări educarea permanentă a ţăranilor cooperatori în spiritul datoriei de a participa la muncă, de a dezvolta şi apăra avutul obştesc etc. REMUS CÂMPEAN După noaptea lungă şi rece a iernii a sosit primăvara! Mărţişor — poartă a primăverii, a iubirii şi împlinirii. Imens manifest al naturii in erupţie. Muguri de sal­cie, ghiocei, viorele. Încep marile prefaceri ale na­turii adormite. Florile vor inun­da din nou g pădurile, cimpiile , grădinile. Păsările duse presimt de departe moartea iernii şi se pregătesc de întoarcere. Culorile şi miresmele vor îmbăta iară su­fletele. Miracolul reînvierii natu­rii trezeşte sentimentele bucuriei şi fericirii, al dragostei de viaţă. Oamenii se grăbesc să şi se ma­nifeste apelind la­ lumea minia­turală a mărţişorului. Simbol al primăverii — el înseamnă gin­găşie, dragoste, dor, sete de viaţă Femeile şi fetele, gătite la ma­rea sărbătoare a primăverii, işi pun in dreptul inimii un trifoi cu patru foi sau un fluturaş, un coşar negru sau un greiere mul­ticolor, o floare, o potcoavă sau o inimioară însoţit întotdeauna de un şnur alb şi roşu, simbo­­lizind albul zăpezii abia a­duse şi roşul soarelui de primăvară, sau albul candorii şi roşul dra­gostei, mărţişorul se oferă de pe uriaşele inimi de catifea din vi­trinele magazinelor , copiilor, adolescenţilor şi tuturor tineri­lor de orice virstă. In sclipiri de sticlă sau metal, el parcă te îndeamnă să-l admiri, să-l cumperi, să-l oferi, fiind, a­­lături de ghiocel , primul me­sager al primăverii. Una din formele de manifestare a democratismului socialist este posi­bilitatea acordată oricărui cetăţean al ţării de a-şi­­exprima părerea, de a sugera luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea unei situaţii sau dezaprobarea faţă de o stare de lucruri. Această posibilitate se poate exercita pe numeroase cana­le, printre care figurează înscrierile în condicile de sugestii şi reclama­ţii, scrisorile sau cererile adresate conducerilor instituţiilor, întreprin­derilor, organizaţiilor, sesizările sau reclamaţiile verbale, audienţele etc. etc. CONDICA de o simplă Cei vizaţi sunt obligaţi nu numai moraliceşte ci şi prin lege, să solu­ţioneze cu eficienţă, într-un termen cît mai scurt posibil, problemele ri­dicate pe aceste căi, bineînţeles, da­că sesizările sunt întemeiate. Am constatat că în numeroase ca­zuri, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor dau dovadă într-adevăr de multă receptivitate şi seriozitate în studierea şi rezolvarea acestor probleme. Astfel, de pildă, la 11 ianuarie, la Direcţia sanitară judeţeană a sosit o sesizare din care a rezultat că medicii din circumscripţiile Chiher, Băla, Măgherani, Găieşti etc., re­fuză să elibereze certificate me­­dicale-tip pentru membrele coope­ratoare care au născut. La 18­ ianuarie, Direcţia sanitară a emis o circulară prin care a atras din nou atenţia asupra obligaţiei respectării de către medicii de cir­cumscripţie a normelor privind drepturile membrilor C.A.P. şi a dispus examinarea cazurilor sem­nalate şi luarea de măsuri în con­secinţă. Din păcate, cu toate acestea, unii medici de circumscripţie au neso­cotit în continuare una din îndato­ririle lor, cum a fost cazul de la Crăciuneşti, şi ca urmare, în mod foarte just, de data aceasta Direc­ţia sanitară judeţeană a­­reacţionat mai energic, medicul implicat fiind mustrat în următorii termeni. „Este cazul să cunoască că adeve­rinţele nu înlocuiesc certificatele. Numai până în prezent, noi am tri­mis 3 circulare referitor la acest aspect, la sesizarea U.J.C.A.P. Este cazul să răspundă cei care nici mă­car actele de bază nu le cunosc". La cererea unui număr mare de muncitori de la cooperativa „Me­talul“, conducerea întreprinderii co­munale din Tg.-Mureș a dispus pre­lungirea traseului de autobuze cu nr. 17 pînă în str. Livezeni, la cursele cu sosirea la ora 5.48 dimi­neaţa şi la amiază cu plecarea la ora 14,31, la terminarea schimbului. Au fost rezolvate de asemenea fa­vorabil cererile privind îmbunătăţi­rea transportului în comun a unui colectiv de la Fabrica de maşini de calculat, respectiv a locuitorilor din Sîncraiu de Mureş (în cazul acesta din urmă s-a introdus un autobuz pe traseul 15, cu cap de linie: I.A.S. Sîncraiu). In urma unei reclamaţii înscrise în condica de sugestii şi reclamaţii la data de 3 ianuarie, vînzătoarea Molnár Maria de la unitatea C.L.F. nr. 37 (Aleea Carpaţi), care a refu­zat să restituie contravaloarea u­­nor sticle de bere, încercând să presioneze clienţii să facă cumpă­rături în valoarea respectivă, a fost mustrată şi a primit dispoziţii clare în legătură cu comportamentul fa­ţă de cumpărători şi atribuţiile ei de serviciu. Avînd şi alte abateri, şeful unităţii a propus ulterior schimbarea vînzătoarei, ceea ce s-a şi făcut. Asemenea exemple am putea da multe. Din păcate sînt încă destul de frecvente cazurile cînd condicile de sugestii şi reclamaţii, scrisorile şi celelalte mijloace puse la îndemî­­na cetăţenilor, de a se adresa cu doleanţele lor unor instituţii, sînt considerate ca o simplă formalitate. In unele locuri se mai întîmplă ca cel ce se încumetează să ceară con­dica de sesizări şi reclamaţii, să ŞTEFAN IZSÁK (Continuare în pag. a 2-a) sugestii şi reclamaţii - formalitate ? PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ’ 1­1 * Cercetarea tehnico-ştiinţifică 9­9 şi „caratele“ tratamentelor termice Urmărind, timp de trei zile, Con­sfătuirea pe ţară în domeniul tra­tamentelor termice a cărei gazdă apreciată a fost Fabrica „Metalo­­tehnica“ din Tg.-Mureş, nenumărate argumente ne-au convins de ampla emulaţie înnoitoare din industria ţării în care se afirmă, ca o puter­nică pîrghie de prestigiu mondial, tezaurul inteligenţei proprii. Probleme prioritare ce confruntă tehnica contemporană la capitolul abordat de consfătuire au avut con­sacrate peste 20 de comunicări şi referate, ca şi discuţii fructuoase, susţinute de specialişti din întreaga ţară şi de peste hotare cu compe­tenţa gîndirii practice, novatoare. In această ordine de idei, pornind de la scopul atribuit de organizatori intilnirii, am dorit să consemnăm cîteva precizări, opinii, concluzii ale unor oaspeţi. Primul intervievat, ing. Ştefan Ene, director tehnic al Centralei industriei utilajelor texti­le şi articolelor casnice, a ţinut să sublinieze: — Ecou direct al îndemnului ce ne-a fost adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi în Consfătui­rea pe ţară cu cadrele de bază din economia ţării, întîlnirea tehnico­­ştiinţifică de la Tg.-Mureş a slujit din plin preocupării noastre de a facilita cunoaşterea reciprocă a bo­gatei experienţe acumulate, implicit a succeselor dobîndite în comparti­mentele de tratamente termice exis­tente la toate nivelele, din toate ra­murile economice sau institute de cercetare. E un pas dintr-o acţiune mai lar­gă atit pentru o bună informare în­tre specialişti, cît şi pentru impul­sionarea căutărilor, a gîndirii în­drăzneţe spre soluţionarea a noi şi noi deziderate tehnice pe care le impun modernizarea şi ridicarea la eficienţă maximă a proceselor de producţie. Faptul că grupul de cer­cetare uzinală de la „Metalotehni­­ca", condus de dr. ing. Kolozsvári Zoltán, a fost în măsură să rezolve­­probleme-cheie,­­privind tratamente­le termice sau alte domenii cum ar fi turnarea de precizie cu modele fuzibile), dispunînd între altele şi de trei invenţii brevetate, atestă şi cît e de necesar să se cunoască ex­perienţa întreprinderilor, extinderea pină la generalizare a acesteia. Veteran şi reputat specialist în domeniul tratamentelor termice, ing. Ioan Burcioiu­ a reprezentat la Con­sfătuirea de la Tg.-Mureş Institutul de cercetări tehnologice pentru con­strucţii de maşini din Bucureşti. Aflăm că se ocupă de peste 40 de ani cu tratamentele termice. „ E o relevaţie pentru noi, cei din institutele de cercetări, nive­lul tehnico-ştiinţific înalt al lucră­rilor la care am participat. N-o spun ca pe-o surpriză deoarece şti­am unde venim — drept pentru ca­re ne-am pregătit temeinic aducînd şi trei referate cu experienţa din la­boratorul pe care îl conduc. — Cum apreciaţi interesul deose­bit faţă de tratamentele termice în actuala rezoluţie tehnico-ştiinţifică, în ansamblul ritmurilor înalte de dezvoltare continuă a industriei noastre socialiste? — Tocmai ca urmare a factorilor pe care i-aţi menţionat, tratamente­le termice îşi ocupă locul de prima importanţă între celelalte comparti­mente tehnice. Progresul realizat la noi în ţară este de-a dreptul isto­ric, atît prin dotarea cu mijloace de cercetare şi aplicare dintre cele mai perfecţionate, cît şi prin rezul­tatele obţinute în promovarea de procese tehnologice noi. Am rămas plăcut impresionat că unul din pro­cedeele foarte moderne de sulfizare la temperatură joasă, pe care vo­iam să-l obţinem din străinătate, după cum am aflat acum , este cercetat şi stabilit chiar ca proces tehnologic aici la Tg.-Mureş. Cum vedeţi, „tratamentiştii" răspund o­­biectivelor principale ale economiei noastre naţionale. Aportul lor face să se utilizeze mai judicios materialele, să se în­locuiască materiale mai scumpe şi deficitare cu altele mai ieftine şi la îndemînă. Tot ei sunt aceia care pot înnobila materialele valoroase cu calităţi în plus. Nu se concep indici tehnico-funcţionali fără un trata­ment termic optim. Amintind şi nu­mai cîteva cuceriri rezultate din a­­tacarea celor mai moderne domenii ŞTEFAN NEAGU (Continuare în pag. a 2-a) DE LA CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID JOI, 2 MARTIE ORA 17, VA SFEA LOC — LA SEDIUL DIN ST. LUNGA — PREGĂTIREA LECTORILOR ŞI PROPAGANDIŞTI­LOR DIN­ INV­­IAMENTI’I. CF. P­ARTID DIN MUNICIPIUL TG.-­ MUREŞ. EXPOZIŢIE cu cartea social-politică Astăzi, la Tg.-Mureş, va avea loc inaugurarea „Săptăminii căr­ţii social-politice“, manifestare organizată în cadrul „Anului in­ternaţional al cărţii“. In strînsă legătură cu acest e­­veniment, ieri, în cursul dimineţii, în sala de consiliu a Institutului de medicină şi farmacie din lo­calitate, în prezenţa unui nume­ros public format din cadre di­dactice universitare, studenţi şi oameni ai muncii, a avut loc des­chiderea unei expoziţii cu cartea social-politică, organizată de că­tre Centrul de librării din Tg.­­Mureş. Expoziţia va fi deschisă şi în cursul zilei de astăzi. Noul hotel turistic din Miercurea Ciuc îşi aşteaptă oaspeţii partici­panţi la ediţia 1972 a Campionatului mondial de hochei pe gheaţă grupa C PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL FRONTU­LUI UNITĂŢII SOCILISTE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş ple­nara Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, preşedintele Con­siliului judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste. Plenara a analizat activitatea desfăşurată de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socia­liste şi de organizaţiile componente pentru intensificarea muncii cultu­ral-educative, precum şi pentru mo­bilizarea oamenilor muncii în vede­rea îndeplinirii angajamentelor lua­te ca răspuns la Chemarea Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Atît raportul cît şi participanţii la dezbateri au subliniat faptul că, în perioada analizată, consiliile lo­cale ale Frontului Unităţii Socialis­te şi organizaţiile componente din judeţul nostru, sub conducerea or­ganelor de partid, au desfăşurat o bogată activitate cultural-educati­­vă în rîndul maselor, în scopul ridi­cării conştiinţei socialiste, pentru formarea omului nou, demn con­structor al societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, întreaga activi­tate cultural-educativă a fost axată pe sarcinile reieşite din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi activităţii politice şi cultural-educa­tive, precum şi din programul a­­doptat de Plenara CC. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In colabo­rare cu Comitetul judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socia­liste au desfăşurat, în toate locali­tăţile judeţului, atit la oraşe cît şi la sate, la căminele culturale, clu­buri, case de cultură etc., o intensă activitate de informare a maselor despre politica internă şi externă a partidului nostru, de educare a oa­menilor muncii în spiritul cerinţelor eticii şi echităţii socialiste, a res­pectului faţă de avutul obştesc şi legile statului, de răspîndire a cu­noştinţelor ştiinţifice şi combaterea misticismului şi concepţiilor retro­grade. In centrul activităţii consiliilor lo­cale ale Frontului Unităţii Socialis­te a stat mobilizarea oamenilor muncii pentru îndeplinirea obiecti­velor primului an al actualului cin­cinal şi a angajamentelor luate ca răspuns la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, organizind in această di­recţie acţiuni concrete, de amploa­re. Astfel, oamenii muncii din ju­deţul nostru au realizat planul pro­ducţiei industriale la 17 decembrie, obţinînd pînă la finele anului 1971 o producţie marfă fabricată peste plan in valoare de 364 milioane lei. Consiliile locale ale Frontului U­­nităţii Socialiste au desfăşurat o permanentă activitate şi în direcţia mobilizării cetăţenilor de la oraşe şi sate pentru realizarea şi depăşi­rea angajamentelor luate în între­cerea pentru înfrumuseţarea şi bu­na gospodărire a localităţilor. In concluzii tovarăşul Nicolae Vereş a schiţat sarcinile ca­,­re stau în faţa consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socia­lele in perioada următoare, subli­niind necesitatea intensificării acti­vităţii cultural-educative pentru ducarea marxist-leninistă a­ mas,efort,­­ largi de oameni ai muncii, pentru mobilizarea oamenilor muncii din toate domeniile la realizarea sarcu­­rilor de plan şi a angajamentelor pe acest an. La punctul doi din ordinea de zi, plenara a rezolvat unele probleme organizatorice. Astfel, tovarăşul Gheorghe Bezdadea a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, alegîndu-se în a­­ceastă funcţie tovarăşul ing. Ioan Florea, director general al C.E.I.L. Tg.-Mureş. De asemenea, a fost e­­liberat din funcţia de secretar al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste tovarăşul Albert Faul, alegîndu-se în funcţia respec­tivă tovarăşul Fodor Géza, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Studii de igienizare si salubrizare­­­ Specialiştii Inspectoratului sanitar de stat judeţean, au întreprins in ultimul timp numeroase acţiuni sa­­nitaro-antiepidemice, de igienizare şi salubrizare a condiţiilor de me­diu, de muncă şi de trai, contribuin­d în acest fel la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, la atenua­rea şi înlăturarea unor stresuri pro­vocate de agenţi externi. Brigăzi de medici, igenişti, ingineri, fizicieni şi psihologi au întreprins ample in­vestigaţii de profilaxia muncii pri­vind depistarea şi atenuarea surse­lor de zgomot şi trepidaţii, cerce­tări privind radioactivitatea unor factori de mediu în zone cu for­d natural radioactiv crescut, cercetări de fiziologia muncii şi microclima­tului locului de muncă etc. In urm­a unor asemenea studii, la Fabrica de pielărie şi mănuşi din Tg.-Mureş au fost introduse la un mare număr de locuri de muncă scaune ergonomie", în locul celor obişnuite, fapt ce a­­sigură pe lingă o capacitate de mun­că sporită a muncitorilor şi o pro­ductivitate a muncii ridicată. Importante studii se întreprind şi la sate pentru depistarea şi sta­bilirea unor surse de apă potabilă corespunzătoare alimentării acestor localităţi, cît şi alte studii legate de dezvoltarea urbanistică a acestor localităţi. Studiile întreprinse cît şi măsurile concrete propuse şi aplicate de către factorii de răspundere au contribuit mult la reducerea numărului de boli transmisibile cît și al unor îmbolnă­viri profesionale.

Next