Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)
1972-03-01 / nr. 50
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT au trap şi grotesc „Şoim-in-zbor Deşi se vorbeşte mai puţin despre ea, discriminarea rasială practicată in Statele Unite împotriva „pieilor roşii‘ nu e cu nimic mai puţin tragică decit cea a negrilor. In ultimul timp insă, aceşti „americani pe cale de dispariţie“ — cum li se spune cvasioficial — au organizat o serie de acţiuni revendicative şi de protest, menite să atragă atenţia opiniei publice asupra situaţiei lor. Iar aceste acţiuni au fost sprijinite şi de o serie de cineaşti, „cazul“ actriţei Jane Fonda fiind, in acest sens, mult prea bine cunoscut. Iată acum că şi regizorul Carol Reed se manifestă ca un sprijinitor al indienilor, realizind un film de reală valoare despre tragedia acestui popor urgisit. Cinema Arta: ULTIMUL RĂZBOINIC Producţie a studiourilor americane .Acţiunea se petrece intr-o rezervaţie, veritabilă închisoare fără gratii, unde indienii, păstrători ai unor nume poetice, încearcă să trăiască in respectul vechilor tradiţii. Dar tradiţia, de care, de fapt, nici nu-şi mai amintesc prea bine, a devenit o tristă caricatură, reală şi palpabilă fiind numai mizeria. De situaţia asta sunt vinovaţi mulţiprintre ei, desigur, şi cei care au transformat pe urmaşii lui Winnetou in vajnici consumatori de „apă de foc“, precum şi acei indieni care nu vor să strice ,,bunele relaţii“ cu albii şi îndeamnă la resemnare), dar mai ales rindiielile sociale. Despre asta însă filmul nu vorbeşte, deşi se pare că romanul lui Clair Huffaker, din care e inspirat scenariul, o făcea, numai că revizorul a eludat o serie de observaţii sociale mai ample şi mai directe, care puneau in discuţie realităţi dintre cele mai grave ale Americi contemporane. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că filmul, deşi ne convinge de situaţia intolerabilă in care sunt obligaţi să trăiască indienii şi de atitudinea de desconsiderare cu care sunt trataţi de albi (cel mai „pornit“ împotriva lor fiind însă un poliţist care e şi el pe jumătate indian, dar nu vrea cu nici■ un preţ să recunoască asta), nu face nimic ca să ne dovedească şi virtuţile reale, şi calităţile efective ale urmaşilor vechilor stăpîni ai acestor pămînturi, cu excepţia umanismului personajului principal şi al unei treziri a conştiinţei şi demnităţii de mult adormite a celorlalţi, in final. Dar, chiar şi cu aceste păcate pe care regizorul le-a făcut, bănuiesc, din raţiuni comerciale (aceleaşi raţiuni care l-au determinat să facă filmul in registru comic’, de multe ori chiar caricatural, deşi drama s-ar fi potrivit, cred, mai bine temei), filmul mi se pare important. Şi el creşte infinit în valoare prin interpretarea de înaltă clasă a lui Anthony Quinn, care, ca întotdeauna, trece cu o surprinzătoare uşurinţă şi precizie prin toate stările posibile, fiind, rinei pe rînd, comic, grotesc, tragic, eroic şi, mai presus de toate, uman. Foarte uman. ZENO FODOR PREMIERELE SĂPTĂMÎNII VIITOARE TIMPUL BERZELOR. — Un film despre tineri, despre răspunderile pe care le implică maturizarea, despre certitudinea că o existență umană nu poate fi trăită sub semnul întîmplării: un film izvorît din convingerea că omul este răspunzător pentru .toate p^ntru iubire,, pentru înţelegere, pentru statornicie, pentru greşeli; un film despre o’frumoasă poveste de dragoste, dar care angajează în fapt o dezbatere etică cu multiple sensuri majore. O DUMINICĂ PIERDUTA. — Comedie satirică — continuare a seriei aventurilor familiei Homolka, cunoscută din filmul „O duminică în familie". Regizorul ceh Jaroslav Papousek acuză cu violenţă şi sarcasm, dar şi cu un tragism la care se ajunge pe căile grotescului, filistinismul, egoismul, indiferenţa, odiosul mod mărunt, mărginit şi ridicol de-a trăi al unor mic-burghezi perfecţi. ATUNCI I-AM CONDAMNAT, PE TOŢI, LA MOARTE. — O emoţionantă realizare a regizorului Sergiu Nicolaescu (după nuvela lui Titus Popovici „Moartea lui Iou"), cu Amza Pellea şi tînărul Cristian Şofron (14 ani) în rolurile principale. Un film excelent despre lumea sensibilă şi pură a copilăriei, confruntată tragic cu cea a mizeriei morale, ipocriziei, laşităţii, cruzimii, făţărniciei, indiferenţei, lipsei de scrupule, lumea notabilităţilor satului de odinioară, lumea „condamnaţilor la moarte", în condiţiile războiului, ale ocupației naziste. puteţi cumpăra un cadou frumos pentru cele dragi DE LA MAGAZINELE DE PREZENTARE ŞI DESFACERE ALE COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI TlRGU-MUREŞ — Casa de modă: TIRGU-MUREŞ — Piaţa Trandafirilor 57—61. SIGHIŞOARA — str. Gheorghiu-Dej 23. REGHIN — str. Mihai Viteazul 3; TlRNAVENI — str. Republicii 71, SOVATA — str. Trandafirilor 73. 27 februarie — 8 martie ^DreachL nuv ti s ovulul Magazinele comerțului de stat oferă celor dragi cadouri pentru toate vîrstele din noile produse lansate. POSTA MOLDOVAN PETRU, fierar. Şantierul Luduş. Am 7 copii în întreţinere. După unul dintre ei. Şantierul 3 construcţii Tg.-Mureş, sectorul Luduş, refuză plata alocaţiei de stat. Din scrisoare rezultă că pe copil îl cheamă Lăcătuş Victor, deci nu este pe numele dv. Nu aţi precizat dacă acest copil s-a născut dintr-o altă căsătorie a soţiei sau dacă tatăl copilului primeşte sau nu alocaţie de stat la locul lui de muncă. In conformitate cu dispoziţiunile art. 4 litera C din Decretul nr. 285/ 1900 republicat la 21 august 1971, alocaţia de stat poate fi primită şi de dv. chiar dacă copilul nu este trecut pe numele dv. înainte de a cere plata alocaţiei, trebuie lămurit însă dacă tatăl copilului primeşte alocaţia de stat după copilul pe care îl întreţineţi. Dacă aţi reuşit să lămuriţi această situaţie, conducerea şantierului este obligată să vă achite lunar alocaţia cuvenită şi după copilul cu numele de Lăcătuş Victor. Pentru perioada ce a trecut puteţi să obţineţi retroactiv alocaţia neîncasată numai pe 12 luni, acesta fiind termenul de prescripţie. CURTICAPEAN VASILE, Reghin. Cei doi copii născuţi din căsătoria cu prima soţie, au fost plasaţi la dînsa, iar subsemnatul obligat la plata pensiei alimentare. Cea mare, împlineşte virsta de 18 ani in luna martie 1972 şi este elevă în clasa a XI-a, iar cel mic în virstă de 111 ani este angajat la o întreprindere. La care dintre cei doi copii trebuie să mai plătesc pensia alimentară? Conform Codului Familiei copiii au dreptul la întreţinere, cît timp sînt minori, indiferent de natura nevoii în care se află. In baza acestui principiu, sînteţi obligat la plata întreţinerii pe seama minorului, chiar dacă este angajat. Potrivit principiul Codului Muncii şi Deciziei nr. 2 din 20 februarie 1971, a Plenului Tribunalului Suprem al R.S. România, obligaţia de întreţinere a părinţilor se prelungeşte pina la virsta de 25 ani, dacă copiii continuă studiile. In privinţa cuantumului sumei lunare de întreţinere, puteţi să vă, adresaţi judecătoriei, care este în drept ca în raport de nevoile minorului şi veniturile realizate să modifice suma stabilită iniţial sub titlu de întreţinere. BIRLA VASILE, Luduş. Conform legii nr. 1/1970 transferarea de la o unitate la alta, la cerere, a avut drept urmare întreruperea vechimii în muncă la aceeaşi unitate. Astfel, la aplicarea dispoziţiunilor H.C.M. 914 1968, vechimea neîntreruptă la aceeaşi unitate se socoteşte de la transfer. în consecinţă aveţi dreptul la sporul de vechime socotit din anul 1964, dacă după această dată nu ați mai avut întrerupere. Cercetarea tehnico-ştiinţifică (Urmare din pag. 1) — acelea de utilizare a „atmosferelor controlate" şi generalizarea metodei de „încălzire prin inducţie“ — noi ne-am apropiat de ţările înalt avansate din punct de vedere industrial. In contextul ideii enunţate de interlocutorul nostru, un argument este şi faptul că printre participanţii la consfătuirea găzduită de „Metalotehnica" s-a aflat însuşi preşedintele Societăţii internaţionale de tratamente termice, dr. Meyer Hans Ulrich, din Elveţia. Mărturisindu-ne în ce direcţii şi-a propus să acţioneze Societatea amintită, de curînd creată, oaspetele precizează: — In condiţiile tehnicii de azi, lumea devine din ce în ce mai mică. Fapt este însă că ştiam destul de puţin despre succesele care se înregistrează în România. Se impune, aşadar, cooperarea — o cooperare reciproc avantajoasă, spre beneficiul tuturor, pe baza unui program gîndit în comun. Avem în vedere trei direcţii la elaborarea unui astfel de program: problemele actuale ale tratamentelor termice, problema unităţilor de măsură, a denumirilor, a standardizărilor — respectiv fixarea unor norme în acest domeniu a căror lipsă e resimţită în general în Europa (şi e bine să se facă într-un fel unic în Europa) şi a treia direcţie, problemele de poluare a mediului înconjurător, protecţia muncii etc., de o deosebită importanţă la ora actuală. La toate acestea vrem să cooperăm — sub imperativul unei necesităţi istorice — cu toate ţările europene. Cînd o înaltă apreciere specialiştilor din ţara noastră, condiţiilor şi atenţiei de care se bucură, preşedintele Societăţii internaţionale de tratamente termice a transmis, în încheiere, cele mai calde felicitări locuitorilor din Tg.-Mureş, tuturor locuitorilor din România, pentru că trăiesc într-o ţară atît de frumoasă, făcînd-o tot mai cunoscută şi respectată. m întreprinderea agricolă de stat ZAU de CIMPIE, judeţul Mureş angajează urgent — ŞEF BIROU ECONOMIC — CONTABIL REVIZOR. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute in legea nr 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. întreprinderea asigură locuinţă Informaţii la sediul întreprinderii. întreprinderea Electrocentrale MUREȘ cu sediul în comuna IERNUT, următoarele categorii de personal: — ECONOMIȘTI CU STUDII SUPERIOARE; — REVIZOR CONTABIL; — TEHNICIAN TRANSPORTURI; — MERCEOLOGI PENTRU APROVIZIONARE; — OPERATORI INSTALAŢII TURBINE; — OPERATORI INSTALAȚII CAZANE; ELECTRICIENI CENTRALE ŞI STAŢII. Condiţiile de angajare sunt cele reglementate prin Legea nr. 12/1971. Salarizarea se va stabili in conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 914 11 68. Întreprinderea asigură locuinţă pentru familişti şi cazare pentru cei necăsătoriţi, precum şi masă la cantina întreprinderii. Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la Serviciul personal al întreprinderii, telefon nr. 1.35.28 Tg.-Mureş. B ! I 1 I I I 1 I I I I I I A Cinema MIERCURI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Select: Abel, fratele tău. Arta: Ultimul răboinic. Progresul: Preţul puterii. Tineretului: Balul de sîmbătâ seara. Unirea: Gioconda fără surîs. Flacăra: Săritoarele de la trambulină. SIGHIŞOARA — Lumina: Aeroportul (ambele serii). Tîrnava: Lupeni ’29. LUDUȘ — Flacăra: Simon Bolivar. IERNUT — Lumina: Cerul n-are gratii. SARMAȘU — Popular: Mireasa era în negru. REGHIN — Patria: Regele Lear (ambele serii). Victoria: D-ale carnavalului. TÎRNĂVENI — Melodia: Bucătăreasa. SOVATA — Doina: In ghearele invizibile ale dr. Mabuse. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular. Fraţii. FÎNTINELE — Patria. Articolul 420. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: 100 de dolari pentru şerif; 9,00 — Telex; 9,05— Teleglob; 9,25 — Prim plan. Alexandru Ciucurencu; 9,55 — Desen animat; 10,00 — Curs de limba franceză; 10,30 — Tele-cinemateca pentru copii şi tineret; 12,00 — Telejurnal; 15,30 — Teleşcoală (chimie, geografia României); 16,30—17,00 — Curs de limba engleză; 17,35 — O viaţă pentru o idee. Fabre; 18,10 — Timp şi anotimp în agricultură; 18,40 — Emisiune de actualitate muzicală; 19,00 — Publicitate; 19,20 — 1.001 de seri; 39,30 — Telejurnal; 20,00 — Telecinemateca. Corabia nebunilor (cu Vivien Leigh, Simone Signoret, Oskar Werner, Lee Marvin, Heinz Rühmann); 22,30 — Interpretul săptămînii: Denis Constantinescu; 22,45 — 24 de ore. JOI, 2 MARTIE In limba română: 6,30—7) Emisiune pentru sate. Umăr la umăr pe drumul indicat de partid. înfăptuirea programului de îmbunătăţiri funciare. Muzică populară. 16,30—18. Cronica actualităţii. Prelucrări de folclor. Orizont economic (Complexul de sticlă şi faianţă Sighişoara). Cîntă orchestra Helmuth Zacharias. Lecturi literare. Baladă pentru bariton, cor şi orchestră simfonică de Mihail Jóra. în limba maghiară: 6—6.30. Intîlnire matinală. Muzică. 18— 19.30. Cronica actualităţii. Cîntece populare. Moment liric: „Cîntare partidului". Cîntece de Birtalan József. Jurnalul tineretului. Muzică. Televiziune Radio Tg.-Mureș I B I I I B I 8 I B B I I Condica de sugestii şi reclamaţii (Urmare din pag. 1) fie „suspectat" de personalul unităţii respective, uneori chiar „interogat" sau tras la răspundere. In alte cazuri (ca de pildă la unitatea de valorificare a ambalajelor din Aleea Carpaţi sau în magazinul alimentar cu autoservire din acelaşi cartier) condica de reclamaţii e aproape inaccesibilă (în primul caz fiind ascunsă într-un ungher invizibil iar în celălalt, tocmai la intrare, vizavi cu biroul responsabilului, care astfel o poate „supraveghea" în permanenţă, în loc să fie amplasată undeva pe la centrul marelui magazin, întrucît după ce a preluat marfa, cumpărătorul nu mai are posibilitatea să se întoarcă la „intrare"). Astfel că datele statistice cu care „se mîndresc“ unii conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii comerciale sau de prestări, din care rezultă că numărul reclamaţiilor făcute într-o perioadă de timp este extrem de redus, sunt iluzorii. Se impune ca în raportul cetăţean — instituţie sau organizaţie, respectiv reclamaţie — rezolvare, formalismul să dispară cu desăvirşire. Aceeaşi întreprindere comunală dă adeseori răspunsuri evazive la sesizările ce-i parvin pe canalul cuvîntului tipărit, adică prin presă. Spre exemplu, în răspunsul adresat redacţiei la data de 12 februarie, în loc să se fi arătat concret măsurile luate pentru o recepţionare mai operativă a abonamentelor de la întreprinderea poligrafică, semnatarii se plîng de dificultăţile privind numărarea lor, de parcă redacţiei i-ar reveni sarcina să rezolve o asemenea problemă care cade în competenţa celor două întreprinderi cointeresate. Sau, asemenea răspunsuri, formulate la modul general, ca „reclamaţiile călătorilor de la şantierul I.C.M. au fost studiate şi s-au luat măsurile cuvenite1, fără ca să se arate concret ce măsuri s-au luat, desigur că nu pot mulţumi nicidecum petiţionarii (data răspunsului: 19 ianuarie a.c.). In registrul de audienţe al aceleiaşi întreprinderi, în legătură cu o reclamaţie înregistrată la 19 ianuarie, la data de 23 februarie rubrica „Modul de rezolvare“ era încă necompletată. Uneori, chiar dacă se manifestă mult interes pentru rezolvarea unor sesizări, după cum a reieşit şi din exemplele citate mai sus în legătură cu Direcţia sanitară judeţeană, se păcătuieşte în altă direcţie, tergiversîndu-se, în mod nepermis, timp îndelungat, soluţionările. O sesizare înregistrată la această direcţie la 29 ianuarie, în care un cetăţean din Răstoliţa reclamase că doctoriţa de la circumscripţia sanitară nu s-a deplasat la un copil bolnav, la 1 februarie a fost transferată pentru anchetă la Spitalul unificat teritorial din Reghin, dar la 24 februarie (data vizitei noastre) nu se ştia nimic despre soarta petiţiei, cu toate că Direcţia judeţeană fixase ca termen pentru întocmirea referatului respectiv, cu concluzii: data de 15 februarie. In plus, Direcţia sanitară judeţeană, se foloseşte prea mult de circulări, în loc să se ocupe de munca directă, vie cu oamenii. Mai mult decit atît, unele întreprinderi şi instituţii nesocotesc pur şi simplu o asemenea obligaţie elementară ca rezolvarea unor sesizări. Spre exemplu, la o reclamaţie a lui Mihai Băieţan de la ferma I.A.S. Singer, privind drepturile ce i se cuvin, trimisă Direcţiei generale agricole judeţene la data de 19 august, nici pînă în prezent nu s-a primit răspuns. (Este vorba de o perioadă de o jumătate de an!!). De altfel, cel menţionat nu e unicul caz în care Direcţia agricolă judeţeană manifestă o asemenea neglijenţă. U.J.C.A.P., la rîndul ei, nici pînă la sfîrşitul acestei luni n-a dat curs reclamaţiei lui Ioan Stuparu din Bahnea, în legătură cu lotul ajutător, din data de 24 septembrie 1971. Indiferenţa de care dă dovadă U.J.C.A.P. faţă de sesizări e cu atît mai gravă cu cit la finele anului trecut, redacţia a revenit printr-o adresă, cerînd acestei instituţii, rezolvarea a cel puţin 10 sesizări, înaintate cu luni în urmă, deşi se cunoaşte faptul că legea prevede clar termene pentru soluţionarea operativă a sesizărilor oamenilor muncii. De asemenea, la reclamaţia unor cetăţeni privind lipsa unor cantităţi îndestulătoare de publicaţii, printre care figurează şi „Steaua roşie" la unitatea nr. 1.112 — „Dacia“, oficiul P.T.T.R. n-a binevoit să răspundă, cu toate că, după cum ne informează conducerea O.C.L. „Produse industriale“, sesizări similare provenite de la clienţi şi de la echipele de control obştesc au fost transmise oficiului şi prin adresele nr. 10.992 şi 10.440 din anul 1971. Fenomene ca cele amintite sînt cu totul incompatibile cu conţinutul şi spiritul normelor legislative ale statului nostru socialist; ele sînt străine principiilor democraţiei socialiste, indicaţiilor şi hotărîrilor partidului. Ar fi de dorit ca cei vizaţi să reflecteze asupra problemelor arătate ,mai sus,şi nu,mumai să, reflecteze, ci să ia măsuri concrete, hotărîtej /^eht/fjiT/tlă’turar'şa carenţelor ‘ semnalate, dînd dovadă de mai multă solicitudine şi respect faţă de cererile întemeiate ale celor ce muncesc, ale tuturor cetățenilor țării. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine relativ călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit din sud-est. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10—14 grade, minimele între 1—5 grade.I TRATAMENT LA DOMICILIU îndeplinind funcţia de medic veterinar la circumscripţia sanitară din Pănet, Enyedi Samuilă cunoştea mai bine decît oricine situaţia animalelor. Şi manifesta o grijă deosebită faţă de porcine. Aflăm acest lucru dintr-un dosar penal de la Procuratura locală din Tg.-Mureş. Intr-o perioadă de circa o jumătate de an, medicul veterinar a luat sub „grija" sa 24 de purcei din cooperativele agricole de producţie din Pănet, Berghia şi Sîntioana. Ii lua şi-i achita. După puţin timp, însă, II valorifica. Achitînd 500 lei pentru 6 purcei cumpăraţi de la C.A.P. Pănet, după mai puţin de trei luni, patru i-a valorificat, încasînd 2.000 lei. Alţi 5 purcei, cumpăraţi cu 530 lei, i-a vîndut după două luni cu 2.550 lei. A realizat un beneficiu de 1.100 lei şi după cei 5 purcei cumpăraţi de la C.A.P. Sîntioana cu 700 lei. In faţa organelor de urmărire penală, precum şi a justiţiei, medicul veterinar motivează că a luat purceii pentru a-i trata. Insă, bazîndu-se pe prevederile Codului penal, aceste organe au calificat îndeletnicirea medicului drept speculă. Această „boală“ nu se poate trata la domiciliu. PREZENT.VŢI-VA DUPA OBIECTE! Lenuţa Roiban este elevă în clasa a Xll-a la un liceu din Tg.-Mureş, dar domiciliază în satul Dileul Vechi, comuna Ogra. în ziua de 18 februarie a.c., întorcîndu-se de la şcoală, fata s-a întîlnit cu ... norocul. A găsit nişte obiecte, precum şi o suma de bani. Fata le-a predat la poetul de miliţie din Ogra. Şi s-a stabilit că ele aparţin cetăţeanului Gyöngyösi Emil din Tg.-Mureş, strada Bălcescu nr. 6. Despre acest lucru ne-a înştiinţat şeful postului de miliţie, rugîndu-ne ca la rîndul nostru să înştiinţăm pe păgubaş pentru a se prezenta pentru a-şi ridica obiectele. Mai înştiinţăm şi şcoala pentru nota la purtare cuvenită elevei. MAI GREU DECIT PLUMBUL Cit de greu este plumbul vă ■ poate spune loan Morar din Cucerdea. El a ridicat foarte mult. Fiind sudor la Combinatul chimic din Tîrnăveni, loan Morar timp de un an de zile a adunat mereu plumb, în total 5.290 kg. O parte din plumb a fost valorificat prin I.C.M. Tîrnăveni, iar altă parte prin cooperativa de consum din Cucerdea. Din această ultimă parte, şi-a făcut parte şi loan Turcu, fiind gestionar la cooperativă. Dar, într-o bună zi s-a dus apa de la moara lui Ioan Morar. El a fost descoperit că sustrage plumbul din avutul statului. Astfel, sarcina de a împărţi i-a revenit justiţiei, condamnîndu-1 la doi ani închisoare şi obligîndu-1 la despăgubirea Combinatului chimic cu suma de 25.892 lei. Rubrică realizată de P. POPSOR Cooperativa „ARTA LEMN“ cu sediul în Tirgu-Mureş, şoseaua Livezeni nr. 6 angajează de urgenţă — UN MERCEOLOG PRINCIPAL; — UN CONTABIL PRINCIPAL; — UN TEHNICIAN PRINCIPAL — RAMURA LEMN; — PATRU STICLARI. Salarizarea se face conform hotăririi nr. 5 din 1971 a UCECOM. Informaţii suplimentare la sediul cooperativei