Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)

1972-03-01 / nr. 50

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT • TUR DE ORIZONT au­ trap şi grotesc „Şoim-in-zbor Deşi se vorbeşte mai puţin despre ea, discriminarea rasia­lă practicată in Statele Unite îm­potriva „pieilor roşii‘ nu e cu nimic mai puţin tragică decit cea a negrilor. In ultimul timp insă, aceşti „americani pe cale de dis­pariţie“ — cum li se spune cvasi­­oficial — au organizat o serie de acţiuni revendicative şi de pro­test, menite să atragă atenţia o­­piniei publice asupra situaţiei lor. Iar aceste acţiuni au fost sprijinite şi de o serie de cine­aşti, „cazul“ actriţei Jane Fonda fiind, in acest sens, mult prea bine cunoscut. Iată acum că şi regizorul Carol Reed se mani­festă ca un sprijinitor al indie­nilor, realizind­ un film de reală valoare despre tragedia acestui popor urgisit. Cinema Arta: ULTIMUL RĂZBOINIC Producţie a studiourilor americane .Acţiunea se petrece intr-o re­zervaţie, veritabilă închisoare fără gratii, unde indienii, păstră­tori ai unor nume poetice, în­cearcă să trăiască in­ respectul vechilor tradiţii. Dar tradiţia, de care, de fapt, nici nu-şi mai a­­mintesc prea bine, a devenit o tristă caricatură, reală şi palpa­bilă fiind numai mizeria. De si­tuaţia asta sunt vinovaţi mulţi­­printre ei, desigur, şi cei care au transformat pe urmaşii lui Winnetou in vajnici consumatori de „apă de foc“, precum şi acei indieni care nu vor să strice ,,bu­nele relaţii“ cu albii şi îndeam­nă la resemnare), dar mai ales rindiielile sociale. Despre asta însă filmul nu vorbeşte, deşi se pare că romanul lui Clair Huffa­­ker, din care e inspirat scenariul, o făcea, numai că revizorul a eludat o serie de observaţii so­ciale mai ample şi mai directe, care puneau in discuţie realităţi dintre cele mai grave ale Ameri­ci contemporane. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că filmul, deşi ne convinge de si­tuaţia intolerabilă in care sunt obligaţi să trăiască indienii şi de atitudinea de desconsiderare cu care sunt trataţi de albi (cel mai „pornit“ împotriva lor fiind însă un poliţist care e şi el pe­ jumătate indian, dar nu vrea cu nici■ un preţ să recunoască asta), nu face nimic ca să ne dovedeas­că şi virtuţile reale, şi calităţile efective ale urmaşilor vechilor stăpîni ai acestor pămînturi, cu excepţia umanismului personaju­lui principal şi al unei treziri a conştiinţei şi demnităţii de mult adormite a celorlalţi, in final. Dar, chiar şi cu aceste păcate pe care regizorul le-a făcut, bă­nuiesc, din raţiuni comerciale (aceleaşi raţiuni care l-au deter­minat să facă filmul in registru comic’, de multe ori chiar carica­tural, deşi drama s-ar fi potrivit, cred, mai bine temei), filmul mi se pare important. Şi el creşte infinit în valoare prin interpre­tarea de înaltă clasă a lui An­thony Quinn, care, ca întotdeau­na, trece cu o surprinzătoare u­­şurinţă şi precizie prin toate stă­rile posibile, fiind, rinei pe rînd, comic, grotesc, tragic, eroic şi, mai presus de toate, uman. Foar­te uman. ZENO FODOR PREMIERELE SĂPTĂMÎNII VIITOARE TIMPUL BERZELOR. — Un film despre tineri, despre răs­punderile pe care le implică ma­turizarea, despre certitudinea că o existență umană nu poate fi trăită sub semnul întîmplării: un film izvorît din convingerea că omul este răspunzător pentru .­toate p^ntru­­ iu­bire,, pentru în­ţelegere, pentru statornicie, pen­tru greşeli; un­ film despre o’fru­­moasă poveste de dragoste, dar care angajează în fapt o dezbate­re etică cu multiple sensuri ma­jore. O DUMINICĂ PIERDUTA. — Comedie satirică — continuare a seriei aventurilor familiei Ho­­molka, cunoscută din filmul „O duminică în familie". Regizorul ceh Jaroslav Papousek acuză cu violenţă şi sarcasm, dar şi cu un tragism la care se ajunge pe căi­le grotescului, filistinismul, egois­mul, indiferenţa, odiosul mod mărunt, mărginit şi ridicol de-a trăi al unor mic-burghezi per­fecţi. ATUNCI I-AM CONDAMNAT, PE TOŢI, LA MOARTE. — O emoţionantă realizare a regizorului Sergiu Nicolaescu (după nuvela lui Titus Popovici „Moartea lui Iou"), cu Amza Pellea şi tînărul Cris­tian Şofron (14 ani) în rolurile principale. Un film excelent despre lumea sensibilă şi pură a copilăriei, confruntată tragic cu cea a mi­zeriei morale, ipocriziei, laşităţii, cruzimii, făţărniciei, indiferenţei, lipsei de scrupule, lumea notabil­ităţilor satului de odinioară, lumea „condamnaţilor la moarte", în condiţiile războiului, ale ocupației naziste. puteţi cumpăra un cadou frumos pentru cele dragi DE LA MAGAZINELE DE PREZENTARE ŞI DESFACERE ALE COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI TlRGU-MUREŞ — Casa de modă: TIRGU-MUREŞ — Piaţa Trandafirilor 57—61. SIGHIŞOARA — str. Gheorghiu-Dej 23. REGHIN — str. Mihai Viteazul 3; TlRNAVENI — str. Republicii 71, SOVATA — str. Trandafirilor 73. 27 februarie — 8 martie ^Dreach­L nuv ti s ovulul Magazinele comerțului de stat oferă celor dragi cadouri pentru toate vîrstele din noile produse lansate. POSTA MOLDOVAN PETRU, fierar. Şan­tierul Luduş. Am 7 copii în întreţi­nere. După unul dintre ei. Şantierul 3 construcţii Tg.-Mureş, sectorul Lu­duş, refuză plata alocaţiei de stat. Din scrisoare rezultă că pe copil îl cheamă Lăcătuş Victor, deci nu este pe numele dv. Nu aţi precizat dacă acest copil s-a născut dintr-o altă căsătorie a soţiei sau dacă ta­tăl copilului primeşte sau nu alo­caţie de stat la locul lui de muncă. In conformitate cu dispoziţiunile art. 4 litera C din Decretul nr. 285/ 1900 republicat la 21 august 1971, alocaţia de stat poate fi primită şi de dv. chiar dacă copilul nu este trecut pe numele dv. înainte de a cere plata alocaţiei, trebuie lămurit însă dacă tatăl copilului primeşte alocaţia de stat după copilul pe ca­re îl întreţineţi. Dacă aţi reuşit să lămuriţi aceas­tă situaţie, conducerea şantierului este obligată să vă achite lunar a­­locaţia cuvenită şi după copilul cu numele de Lăcătuş Victor. Pentru perioada ce a trecut puteţi să ob­ţineţi retroactiv alocaţia neîncasată numai pe 12 luni, acesta fiind ter­menul de prescripţie. CURTICAPEAN VASILE, Reghin. Cei doi copii născuţi din căsătoria cu prima soţie, au fost plasaţi la dînsa, iar subsemnatul obligat la plata pensiei alimentare. Cea mare, împlineşte virsta de 18 ani in luna martie 1972 şi este elevă în clasa a XI-a, iar cel mic în virstă de 111 ani este angajat la o întreprindere. La care dintre cei doi copii trebuie să mai plătesc pensia alimentară? Conform Codului Familiei copiii au dreptul la întreţinere, cît timp sînt minori, indiferent de natura nevoii în care se află. In baza aces­tui principiu, sînteţi obligat la plata întreţinerii pe seama minorului, chiar dacă este angajat. Potrivit principiul Codului Muncii şi Deci­ziei nr. 2 din 20 februarie 1971, a Plenului Tribunalului Suprem al R.S. România, obligaţia de întreţi­nere a părinţilor se prelungeşte pi­na la virsta de 25 ani, dacă copiii continuă studiile. In privinţa cuan­tumului sumei lunare de întreţine­re, puteţi să vă, adresaţi judecăto­riei, care este în drept ca în raport de nevoile minorului şi venituri­le realizate să modifice suma stabi­lită iniţial sub titlu de întreţinere. BIRLA VASILE, Luduş. Conform legii nr. 1/1970 transferarea de la o unitate la alta, la cerere, a avut drept urmare întreruperea vechimii în muncă la aceeaşi unitate. Astfel, la aplicarea dispoziţiunilor H.C.M. 914 1968, vechimea neîntreruptă la aceeaşi unitate se socoteşte de la transfer. în consecinţă aveţi dreptul la sporul de vechime socotit din a­­nul 1964, dacă după această dată nu ați mai avut întrerupere. Cercetarea tehnico-ştiinţifică (Urmare din pag. 1) — acelea de utilizare a „atmosfere­lor controlate" şi generalizarea me­todei de „încălzire prin inducţie“ — noi ne-am apropiat de ţările înalt avansate din punct de vedere in­dustrial. In contextul ideii enunţate de in­terlocutorul nostru, un argument este şi faptul că printre participan­ţii la consfătuirea găzduită de „Me­­talotehnica" s-a aflat însuşi preşe­dintele Societăţii internaţionale de tratamente termice, dr. Meyer Hans Ulrich, din Elveţia. Mărturisindu-ne în ce direcţii şi-a propus să acţioneze Societatea a­­mintită, de curînd creată, oaspetele precizează: — In condiţiile tehnicii de azi, lumea devine din ce în ce mai mi­că. Fapt este însă că ştiam destul de puţin despre succesele care se înregistrează în România. Se impu­ne, aşadar, cooperarea — o coope­rare reciproc avantajoasă, spre be­neficiul tuturor, pe baza unui pro­gram gîndit în comun. Avem în ve­dere trei direcţii la elaborarea unui astfel de program: problemele ac­tuale ale tratamentelor termice, problema unităţilor de măsură, a denumirilor, a standardizărilor — respectiv fixarea unor norme în a­­cest domeniu a căror lipsă e resim­ţită în general în Europa (şi e bine să se facă într-un fel unic în Euro­pa) şi a treia direcţie, problemele de poluare a mediului înconjurător, protecţia muncii etc., de o deosebită importanţă la ora actuală. La toate acestea vrem să cooperăm — sub imperativul unei necesităţi istorice — cu toate ţările europene. Cînd o înaltă apreciere specialiş­tilor din ţara noastră, condiţiilor şi atenţiei de care se bucură, preşedin­tele Societăţii internaţionale de tra­tamente termice a transmis, în în­cheiere, cele mai calde felicitări locuitorilor din Tg.-Mureş, tuturor locuitorilor din România, pentru că trăiesc într-o ţară atît de frumoasă, făcînd-o tot mai cunoscută şi res­pectată. m întreprinderea agricolă de stat ZAU de CIMPIE, judeţul Mureş angajează urgent — ŞEF BIROU ECONOMIC — CONTABIL REVIZOR. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute in legea nr 12/1971 şi H.C.M. nr. 914/1968. întreprinderea asigură locuinţă Informaţii la sediul întreprinderii. întreprinderea Electro­centrale MUREȘ cu sediul în comuna IERNUT, următoarele categorii de personal: — ECONOMIȘTI CU STUDII SUPERIOARE; — REVIZOR CONTABIL; — TEHNICIAN TRANSPORTURI; — MERCEOLOGI PENTRU APROVIZIONARE; — OPERATORI INSTALAŢII TURBINE; — OPERATORI INSTALAȚII CAZANE;­­ ELECTRICIENI CENTRALE ŞI STAŢII. Condiţiile de angajare sunt cele reglementate prin Legea nr. 12/1971. Salarizarea se va stabili in conformitate cu prevederile H.C.M. nr. 914 11­ 68. Întreprinderea asigură locuinţă pentru familişti şi cazare pentru cei necăsătoriţi, precum şi masă la cantina întreprinderii. Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la Serviciul personal al întreprinderii, telefon nr. 1.35.28 Tg.-Mureş. B ! I 1 I I I 1 I I I I I I A Cinema MIERCURI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Select: Abel, fratele tău. Arta: Ultimul răboi­­nic. Progresul: Preţul puterii. Tineretului: Balul de sîmbătâ seara. Unirea: Gioconda fără su­­rîs. Flacăra: Săritoarele de la trambulină. SIGHIŞOARA — Lumina: Aeroportul (ambele se­rii). Tîrnava: Lupeni ’29. LUDUȘ — Flacăra: Simon Bolivar. IER­NUT — Lumina: Cerul n-are gratii. SARMAȘU — Popular: Mireasa era în negru. REGHIN — Patria: Regele Lear (ambele serii). Victoria: D-ale carnavalu­lui. TÎRNĂVENI — Melodia: Bu­cătăreasa. SOVATA — Doina: In ghearele invizibile ale dr. Ma­buse. SlNGEORGIU DE PĂDU­RE — Popular. Fraţii. FÎNTINE­­LE — Patria. Articolul 420. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: 100 de dolari pentru şerif; 9,00 — Telex; 9,05­­— Tele­­glob; 9,25 — Prim plan. Alexan­dru Ciucurencu; 9,55 — Desen a­­nimat; 10,00 — Curs de limba franceză; 10,30 — Tele-cinema­­teca pentru copii şi tineret; 12,00 — Telejurnal; 15,30 — Tele­­şcoală (chimie, geografia Româ­niei); 16,30—17,00 — Curs de limba engleză; 17,35 — O viaţă pentru o idee. Fabre; 18,10 — Timp şi anotimp în­ agricultură; 18,40 — Emisiune de actualitate muzicală; 19,00 — Publici­tate; 19,20 — 1.001 de seri; 3­9,30 — Telejurnal; 20,00 — Tele­­cinemateca. Corabia nebunilor (cu Vivien Leigh, Simone Signo­ret, Oskar Werner, Lee Marvin, Heinz Rühmann); 22,30 — Inter­pretul săptămînii: Denis Con­­stantinescu; 22,45 — 24 de ore. JOI, 2 MARTIE In limba română: 6,30—7) Emisiune pentru sate. Umăr la umăr pe drumul indicat de par­tid. înfăptuirea programului de îmbunătăţiri funciare. Muzică populară. 16,30—18. Cronica ac­tualităţii. Prelucrări de folclor. Orizont economic (Complexul de sticlă şi faianţă Sighişoara). Cîn­­tă orchestra Helmuth Zacharias. Lecturi literare. Baladă pentru bariton, cor şi orchestră simfo­nică de Mihail Jóra. în limba maghiară: 6—6.30. Intîlnire matinală. Muzică. 18— 19.30. Cronica actualităţii. Cînte­­ce populare. Moment liric: „Cîn­­tare partidului". Cîntece de Bir­­talan József. Jurnalul tineretului. Muzică. Televiziune Radio Tg.-Mureș I B I I I B I 8 I B B I I Condica de sugestii şi reclamaţii (Urmare din pag. 1) fie „suspectat" de personalul unită­ţii respective, uneori chiar „intero­gat" sau tras la răspundere. In alte cazuri (ca de pildă la unitatea de valorificare a ambalajelor din Aleea Carpaţi sau în magazinul alimentar cu autoservire din acelaşi cartier) condica de reclamaţii e aproape in­accesibilă (în primul caz fiind as­cunsă într-un ungher invizibil iar în celălalt, tocmai la intrare, vizavi cu biroul responsabilului, care ast­fel o poate „supraveghea" în per­manenţă, în loc să fie amplasată undeva pe la centrul marelui ma­gazin, întru­cît după ce a preluat marfa, cumpărătorul nu mai are posibilitatea să se întoarcă la „in­trare"). Astfel că datele statistice cu care „se mîndresc“ unii condu­cători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii comerciale sau de pres­tări, din care rezultă că numărul reclamaţiilor făcute într-o perioadă de timp este extrem de redus, sunt iluzorii. Se impune ca în raportul cetă­ţean — instituţie sau organizaţie, respectiv reclamaţie — rezolvare, formalismul să dispară cu desă­­virşire. Aceeaşi întreprindere comunală dă adeseori răspunsuri evazive la sesizările ce-i parvin pe canalul cu­­vîntului tipărit, adică prin presă. Spre exemplu, în răspunsul adre­sat redacţiei la data de 12 februa­rie, în loc să se fi arătat concret­ măsurile luate pentru o recepţiona­­re mai operativă a abonamentelor de la întreprinderea poligrafică, semnatarii se plîng de dificultăţile privind numărarea lor, de parcă redacţiei i-ar reveni sarcina să re­zolve o asemenea problemă care cade în competenţa celor două în­treprinderi cointeresate. Sau, asemenea răspunsuri, formu­late la modul general, ca „reclama­­ţiile călătorilor de la şantierul I.C.M. au fost studiate şi s-au luat măsu­rile cuvenite1­, fără ca să se arate concret ce măsuri s-au luat, desigur că nu­ pot mulţumi nicidecum pe­tiţionarii (data răspunsului: 19 ia­nuarie a.c.). In registrul de audien­ţe al aceleiaşi întreprinderi, în le­gătură cu o reclamaţie înregistrată la 19 ianuarie, la data de 23 februa­rie rubrica „Modul de rezolvare“ era încă necompletată. Uneori, chiar dacă se manifestă mult interes pentru rezolvarea u­­nor sesizări, după cum a reieşit şi din exemplele citate mai sus în le­gătură cu Direcţia sanitară jude­ţeană, se păcătuieşte în altă direc­ţie, tergiversîndu-se, în mod neper­mis, timp îndelungat, soluţionările. O sesizare înregistrată la această direcţie la 29 ianuarie, în care un cetăţean din Răstoliţa reclamase că doctoriţa de la circumscripţia sani­tară nu s-a deplasat la un copil bol­nav, la 1 februarie a fost transfera­tă pentru anchetă la Spitalul unifi­cat teritorial din Reghin, dar la 24 februarie (data vizitei noastre) nu se ştia nimic despre soarta petiţiei, cu toate că Direcţia judeţeană fixa­se ca termen pentru întocmirea re­feratului respectiv, cu concluzii: da­ta de 15 februarie. In plus, Direcţia sanitară judeţeană, se foloseşte prea mult de circulări, în loc să se ocupe de munca directă, vie cu oamenii. Mai mult decit atît, unele între­prinderi şi instituţii nesocotesc pur şi simplu o asemenea obligaţie ele­mentară ca rezolvarea unor sesizări. Spre exemplu, la o reclamaţie a lui Mihai Băieţan de la ferma I.A.S. Singer, privind drepturile ce i se cuvin, trimisă Direcţiei generale a­­gricole judeţene la data de 19 au­gust, nici pînă în prezent nu s-a primit răspuns. (Este vorba de o perioadă de o jumătate de an!!). De altfel, cel menţionat nu e unicul caz în care Direcţia agricolă jude­ţeană manifestă o asemenea negli­jenţă. U.J.C.A.P., la rîndul ei, nici pînă la sfîrşitul acestei luni n-a dat curs reclamaţiei lui Ioan Stuparu din Bahnea, în legătură cu lotul a­­jutător, din data de 24 septembrie 1971. Indiferenţa de care dă dovadă U.J.C.A.P. faţă de sesizări e cu atît mai gravă cu cit la finele anu­lui trecut, redacţia a revenit prin­­tr-o adresă, cerînd acestei instituţii, rezolvarea a cel puţin 10 sesizări, înaintate cu luni în urmă, deşi se cunoaşte faptul că legea prevede clar termene pentru soluţionarea o­­perativă a sesizărilor oamenilor muncii. De asemenea, la reclamaţia unor cetăţeni privind lipsa unor canti­tăţi îndestulătoare de publicaţii, printre care figurează şi „Steaua roşie" la unitatea nr. 1.112 — „Da­cia“, oficiul P.T.T.R. n-a binevoit să răspundă, cu toate că, după cum ne informează conducerea O.C.L. „Produse industriale“, sesizări simi­lare provenite de la clienţi şi de la echipele de control obştesc au fost transmise oficiului şi prin adresele nr. 10.992 şi 10.440 din anul 1971. Fenomene ca cele amintite sînt cu totul incompatibile cu conţinutul şi spiritul normelor legislative ale sta­tului nostru socialist; ele sînt străi­ne principiilor democraţiei socialis­te, indicaţiilor şi hotărîrilor parti­dului. Ar fi de dorit ca cei vizaţi să re­flecteze asupra problemelor arătate ,mai sus,şi nu,m­umai să, reflecteze, ci să ia măsuri concrete, hotărîtej /^eht/fjiT/t­lă’turar'şa carenţelor­ ‘ sem­nalate, dînd dovadă de mai multă solicitudine şi respect faţă de ce­rerile întemeiate ale celor ce mun­cesc, ale tuturor cetățenilor țării. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş a fost de 8 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine relativ călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit din sud-est. Tempe­raturile maxime vor fi cuprinse între 10—14 grade, minimele în­tre 1—5 grade.I TRATAMENT LA DOMICILIU îndeplinind funcţia de medic veterinar la circumscripţia sani­tară din Pănet, Enyedi Samuilă cunoştea mai bine decît oricine situaţia animalelor. Şi manifesta o grijă deosebită faţă de porcine. Aflăm acest lucru dintr-un do­sar penal de la Procuratura lo­cală din Tg.-Mureş. Intr-o perioa­dă de circa o jumătate de an, me­dicul veterinar a luat sub „grija" sa 24 de purcei din cooperativele agricole de producţie din Pănet, Berghia şi Sîntioana. Ii lua şi-i achita. După puţin timp, însă, II valorifica. Achitînd 500 lei pentru 6 purcei cumpăraţi de la C.A.P. Pănet, după mai puţin de trei luni, patru i-a valorificat, înca­­sînd 2.000 lei. Alţi 5 purcei, cum­păraţi cu 530 lei, i-a vîndut după două luni cu 2.550 lei. A realizat un beneficiu de 1.100 lei şi după cei 5 purcei cumpăraţi de la C.A.P. Sîntioana cu 700 lei. In faţa or­ganelor de urmărire penală, pre­cum şi a justiţiei, medicul vete­rinar motivează că a luat purceii pentru a-i trata. Insă, bazîndu-se pe prevederile Codului penal, a­­ceste organe au calificat îndelet­nicirea medicului drept speculă. Această „boală“ nu se poate tra­ta la domiciliu. PREZENT.VŢI-VA DUPA OBIECTE! Lenuţa Roiban este elevă în clasa a Xll-a la un liceu din Tg.-Mureş, dar domiciliază în sa­tul Dileul Vechi, comuna Ogra. în ziua de 18 februarie a.c., în­­torcîndu-se de la şcoală, fata s-a întîlnit cu ... norocul. A găsit nişte obiecte, precum şi o suma de bani. Fata le-a predat la poe­tul de miliţie din Ogra. Şi s-a stabilit că ele aparţin cetăţeanu­lui Gyöngyösi Emil din Tg.-Mu­reş, strada Bălcescu nr. 6. Despre acest lucru ne-a înştiinţat şeful postului de miliţie, rugîndu-ne ca la rîndul nostru să înştiinţăm pe păgubaş pentru a se prezenta pentru a-şi ridica obiectele. Mai înştiinţăm şi şcoala pentru nota la purtare cuvenită elevei. MAI GREU DECIT PLUMBUL Cit de greu este plumbul vă ■ poate spune loan Morar din Cu­­cerdea. El a ridicat foarte mult. Fiind sudor la Combinatul chi­mic din Tîrnăveni, loan Morar timp de un an de zile a adunat mereu plumb, în total 5.290 kg. O parte din plumb a fost valorificat prin I.C.M. Tîrnăveni, iar altă parte prin cooperativa de consum din Cucerdea. Din această ultimă parte, şi-a făcut parte şi loan Turcu, fiind gestionar la coope­rativă. Dar, într-o bună zi s-a dus apa de la moara lui Ioan Morar. El a fost descoperit că sustrage plumbul din avutul sta­tului. Astfel, sarcina de a împărţi i-a revenit justiţiei, condamnîn­­du-1 la doi ani închisoare şi o­­bligîndu-1 la despăgubirea Com­binatului chimic cu suma de 25.892 lei. Rubrică realizată de P. POPSOR Cooperativa „ARTA LEMN“ cu sediul în Tirgu-Mureş, şoseaua Livezeni nr. 6 angajează de urgenţă — UN MERCEOLOG PRINCIPAL; — UN CONTABIL PRINCIPAL; — UN TEHNICIAN PRINCIPAL — RAMURA LEMN; — PATRU STICLARI. Salarizarea se face conform hotăririi nr. 5 din 1971 a UCECOM. Informaţii suplimentare la sediul cooperativei

Next