Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)

1972-03-01 / nr. 50

I Congresul al II-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, întrunit în zilele de 21 23 februarie 1972, a dezbătut, cu înaltă responsabilitate, activitatea cooperativelor agricole şi a uniuni­lor cooperatiste pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al X-lea Con­gres al Partidului Comunist Român şi — în lumina indicaţiilor condu­cerii partidului — a stabilit un com­plex de măsuri care să asigure în­deplinirea sarcinilor ce revin agri­culturii cooperatiste din prevederile actualului cincinal, dezvoltarea e­­conomică şi organizatorică a coope­rativelor agricole de producţie. In numele întregii ţărănimi, Con­gresul îşi exprimă totala adeziune la politica internă şi externă mar­­xist-leninistă, profund ştiinţifică, a partidului şi statului nostru, care se identifică cu năzuinţele şi aspira­ţiile întregului popor, asigură ridi­carea patriei pe noi culmi ale pro­gresului şi civilizaţiei socialiste, creşterea continuă a prestigiului României în rîndul popoarelor lu­mii. Congresul dă o înaltă apreciere succeselor obţinute în anii construc­ţiei socialiste in dezvoltarea indus­triei — ramură conducătoare a e­­conomiei noastre — în modernizarea agriculturii, înflorirea ştiinţei şi cul­turii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Aceste realizări, care au schimbat din temelii viaţa economi­că şi socială a ţării, sunt rodul uria­şei activităţi constructive a clasei noastre muncitoare — clasă condu­cătoare a societăţii — a ţărănimii şi intelectualităţii, a hotărîrii cu care întregul popor — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — înfăptuieşte, într-o unita­te indisolubilă, politica Partidului Comunist Român, de făurire a so­­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. Congresul constată cu satisfacţie că agricultura şi, în cadrul aceste­ia, agricultura cooperatistă­ îşi a­­duce o contribuţie de seamă la înaintarea rapidă a României so­cialiste pe calea progresului multi­lateral. Datorită politicii înțelepte a partidului nostru, sprijinului per­manent al statului, în deceniul care a trecut de la încheierea coopera­tivizării, marea proprietate agrico­lă socialist-cooperatistă și-a demon­strat pe deplin superioritatea, capa­citatea de a asigura creşterea con­tinuă a producţiei şi bunăstării ţă­rănimii, a aportului ei la dezvolta­rea economiei româneşti. Cei peste 6.000 de participanţi la Congres au primit cu deosebită sa­tisfacţie şi puternic entuziasm ex­punerea secretarului general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, amplă şi pro­fundă analiză ştiinţifică a stadiului actual de dezvoltare şi a perspec­tivei agriculturii, şi o aprobă întru totul, considerînd-o un vast şi cu­prinzător program de lucru al în­tregii ţărănimi, al uniunilor coo­peratiste, un îndrumar preţios pen­tru înfăptuirea cu succes a obiec­tivelor stabilite de Congresul al X.lea al P.C.R. In activitatea lor de viitor, uniu­nile cooperatiste, consiliile de con­ducere ale cooperativelor agricole, întreaga ţărănime, toţi lucrătorii de pe ogoare vor acţiona ferm pen­tru aplicarea neabătută a indica­­ţiilor cuprinse în această expunere, precum şi în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con­ferinţa pe ţară a secretarilor comi­tetelor comunale de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, documente de excepţio­nală însemnătate practică şi teore­tică, în care sînt jalonate cu clari­tate direcţiile principale ale dez­voltării agriculturii socialiste. Dînd glas sentimentelor de adîn­­că recunoştinţă ale milioanelor de cooperatori, delegaţii şi invitaţii la Congres exprimă cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija pe care o poartă progresului agricul­turii, ridicării necontenite a nivelu­lui de trai material şi cultural al populaţiei de la sate şi asigură Co­mitetul Central al Partidului Co­munist Român că ţărănimea, strîns unită în jurul partidului, este ferm h­otărîtă să nu-şi precupeţească e­­forturile pentru a pune în valoare marile resurse ale agriculturii coo­peratiste, pentru a îndeplini şi de­păşi sarcinile ce revin acesteia în actualul cincinal. Obiectivul central al întregii noastre agriculturi, în cincinalul 1971—1975, îl constituie creşterea producţiei cu 36—49 la sută faţă de perioada 1966—1970. Pentru în­făptuirea prevederilor stabilite, partidul şi statul nostru acordă un sprijin puternic, multilateral, uni­tăţilor agricole. El se materializează în cele 100 miliarde lei ce se in­vestesc în agricultură în această perioadă, din care peste 80 mi­liarde lei din fondurile centralizate ale statului. Pe această bază va creşte dotarea cu tractoare, maşini agricole şi utilaje, vor fi executate ample lucrări de irigaţii, desecări, îndiguiri şi de combatere a eroziu­nii solului pe mari suprafeţe, se va extinde patrimoniul pomiviticol al ţării, se va asigura o puternică ba­ză tehnico-materială în legumicul­­tură şi creşterea animalelor. In cincinalul pe care îl par­curgem, ţărănimea cooperatistă, mecanizatorii, specialiştii, toţi lu­crătorii de pe ogoare sunt chemaţi să depună eforturi susţinute pentru sporirea continuă a producţiei agri­cole vegetale, aceasta constituind şi în viitor una din cele mai impor­tante sarcini ale agriculturii coope­ratiste. Potrivit prevederilor planu­lui cincinal, producţia de cereale trebuie să ajungă în 1975 la 19,5 milioane tone, din care în sectorul agricol cooperatist la peste 13 mi­lioane tone, producţia de floarea­­soarelui urmează să crească la 1,2 milioane tone, din care cca 1 mi­lion tone în cooperativele agricole, iar cea de sfeclă de zahăr să ajun­gă la 5 milioane tone în sectorul cooperatist. De asemenea, urmează să sporească în mod substanţial producţia de cartofi, legume şi struguri. 1. Congresul obligă uniunile coo­peratiste şi conducerile cooperative­lor agricole să ia măsuri energice şi să mobilizeze întreaga ţărănime pentru folosirea completă şi raţio­nală a fondului funciar — principa­lul mijloc de producţie în agricul­tură — pentru redarea în circuitul arabil a tuturor terenurilor tempo­rar utilizate în alte scopuri, precum şi pentru însămînţarea întregii su­prafeţe şi întreţinerea culturilor po­trivit regulilor agrotehnice. Fiecare unitate agricolă cooperatistă să-şi întocmească programe de măsuri pe baza cărora să se asigure folosi­rea deplină şi raţională a întregii suprafeţe de teren. Uniunile cooperatiste şi consiliile de conducere ale cooperativelor a­­gricole trebuie să asigure ca în vii­tor obiectivele de investiţii şi alte acţiuni să se realizeze potrivit legii cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole, pe suprafeţe cît mai restrînse şi pe terenuri slab productive. Acestea au datoria să acţioneze cu fermitate pentru realizarea o­­biectivelor prevăzute în „Programul naţional de gospodărire raţională a resurselor de apă, extinderea lucră­rilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului", potrivit căruia, pînă la sfîrşitul a­­cestui cincinal urmează să fie exe­cutate în cooperativele agricole de producţie lucrări de amenajări pen­tru irigaţii pe aproape un milion hectare, din care cca. 400 mii hec­tare în sisteme locale, să fie îndi­­guite şi desecate peste 800 mii hec­tare şi să se execute lucrări de combatere a eroziunii solului pe o suprafaţă de peste 600.000 hectare. Pentru a asigura realizarea la timp şi în bune condiţii a acestor lucrări, Congresul consideră că este imperios necesar ca, alături de e­­forturile pe care le face statul, coo­perativele agricole să-şi sporească contribuţia cu forţe proprii. Uniu­nile cooperatiste au sarcina să des­făşoare o intensă activitate politi­că şi organizatorică în rîndul ţără­nimii, în aşa fel încît fiecare uni­tate să execute — cu mijloace sim­ple şi prin folosirea forţei de mun­că existentă în satele noastre — ari volum cit mai mare de lucrări hi­­­droameliorative. Se va acorda toa­tă atenţia nivelării terenului şi e­­xecutării de lucrări pentru elimi­narea băltirii, precum şi construirii de baraje în vederea creării unor lacuri de acumulare care să poată fi folosite la irigaţii, pentru dezvol­tarea pisciculturii şi creşterii păsă­rilor. Congresul cere uniunilor şi con­siliilor de conducere ale cooperati­velor agricole să urmărească reali­zarea la termen, în condiţii cores­punzătoare şi la un preţ cât mai scăzut a lucrărilor hidroameliorati­­ve, şi să se îngrijească cu mai mul­tă răspundere de buna exploatare a tuturor terenurilor amenajate pen­tru irigaţii şi a celor pe care s-au executat lucrări de desecări şi com­batere a eroziunii solului. Printr-o permanentă conlucrare cu direcţiile generale agricole judeţene şi între­prinderile de exploatare a sisteme­lor, prin pregătirea temeinică, din vreme, a cadrelor necesare, va tre­bui să se acţioneze cu perseveren­ţă pentru întreţinerea corespunză­toare şi utilizarea judicioasă a ame­najărilor şi utilajelor, aplicarea u­­nor tehnologii adecvate, care să a­­sigure obţinerea unor producţii şi venituri cît mai mari, să permită recuperarea, într-un termen scurt, a fondurilor investite. 2. In condiţiile creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor, Congre­sul consideră că toate cooperativele agricole trebuie să asigure exploa­tarea corespunzătoare a tractoare­lor, maşinilor şi instalaţiilor, reali­zarea în bune condiţii a reparaţiilor curente, executarea la un nivel ca­litativ superior a tuturor lucrărilor agricole. Pentru a asigura folosirea inten­sivă şi în bune condiţii a maşini­lor şi utilajelor şi în vederea scur­tării perioadei de executare a lu­crărilor în campanii, se impune să se acţioneze hotărit pentru pregă­tirea de mecanizatori din rîndul cooperatorilor, inclusiv din rîndul femeilor, potrivit nevoilor în pers­pectivă ale fiecărei unităţi. 3. Uniunile judeţene, consiliile de conducere ale cooperativelor agrico­le, specialiştii, au obligaţia să între­prindă măsuri care să conducă la utilizarea integrală şi eficientă a îngrăşămintelor chimice. Totodată, să se asigure folosirea la maximum a îngrăşămintelor naturale. 4. Un rol hotărîtor în dezvoltarea agriculturii cooperatiste îl deţine creşterea producţiei de cereale şi plante tehnice, căreia Congresul a­­preciază că trebuie să i se acorde o atenţie sporită, în care scop coo­perativele agricole urmează să asi­gure cultivarea întregii suprafeţe prevăzute, mobilizarea cooperatori­lor pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor de însămînţare, întreţinere şi recol­tare la timp şi fără pierderi, în ve­derea creşterii continue a produc­ţiei la hectar. 5. Cooperativelor agricole le re­vine sarcina să ia toate măsurile necesare în vederea sporirii sub­stanţiale a producţiei legumicole, în aşa fel încît aceasta să satisfacă pe deplin cerinţele oamenilor mun­cii, nevoile întregii economii naţio­nale. Cu sprijinul organelor agrico­le de stat şi al uniunilor coopera­tiste, consiliile de conducere şi spe­cialiştii din unităţi au datoria să a­­sigure cultivarea legumelor numai pe terenuri irigate, extinderea sor­timentelor şi in special a celor tim­purii, executarea în condiţii bune a lucrărilor de întreţinere şi recol­tare, pentru creşterea continuă a producţiei şi a veniturilor. 6. Congresul cere uniunilor coo­peratiste, ca, împreună cu organele agricole de stat, să acorde un spri­jin mai susţinut cooperativelor a­­gricole în dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii — ramuri importante, care în ţara noastră dispun de con­diţii deosebit de favorabile — pen­tru sporirea producţiei în vederea satisfacerii tot mai depline a ce­rinţelor de consum ale populaţiei. 7. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, specialiştii şi cooperatorii să ia măsuri pentru extinderea culturilor duble şi inter­calate, îndeosebi a plantelor fura­jere şi a fasolei 8. Congresul consideră necesar ca uniunile cooperatiste, în colaborare cu Direcţiile generale agricole jude­ţene, să determine cooperativele a­­gricole de producţie să folosească în cultură numai seminţe de calita­te superioară, pentru a pune în va­loare la un nivel mai ridicat po­tenţialul de producţie al pămîntului şi baza materială de care dispun. Totodată, Congresul îşi exprimă convingerea că Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Ape­lor, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice vor asigura crearea într-un ritm mai rapid a unor soiuri de seminţe şi hibrizi mai productivi, cu însuşiri calitati­ve superioare celor aflate în cultu­ră, concomitent cu organizarea te­meinică a producerii, circulaţiei şi folosirii corespunzătoare a acestora. II In actualul cincinal, creşterea a­­nimalelor trebuie să înregistreze un progres substanţial, pe măsura ma­rilor rezerve de care dispune agri­cultura cooperatistă şi a nevoilor crescînde de produse animaliere ale populaţiei şi industriei prelucră­toare. 9. Pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei, Congre­sul cere uniunilor cooperatiste ca, în strînsă colaborare cu organele a­­gricole de stat, să acorde un sprijin susţinut cooperativelor agricole, astfel încît, la sfîrşitul anului 1975, pe bază creşterii efect­ive f­oi,de­ măr­,­­mare şi a productivităţii lor, pro­ducţiile totale să sporească la 720 mii tone carne, la 26 mii. hl lapte, la peste 400 mii. bucăţi ouă, la 16 mii tone lînă. 10. Congresul consideră necesar ca în fiecare unitate agricolă coope­ratistă să se ia măsuri de îmbună­tăţire a structurii plantelor de nu­treţ, prin extinderea leguminoase­lor, a furajelor de volum şi sucu­lente, ca mijloc principal de asigu­rare a cantităţilor necesare de fu­raje, de reducere a concentratelor în raţia animalelor şi de ieftinire a producţiei animaliere. In cadrul suprafeţelor destinate bazei furajere să se asigure irigarea cu prioritate a trifolienelor şi plan­telor destinate însilozării, adminis­trarea unor cantităţi sporite de în­grăşăminte naturale şi chimice, precum şi creşterea suprafeţelor o­­cupate cu culturi furajere succesive şi intercalate. Uniunile cooperatiste au datoria ca, împreună cu consiliile populare, să organizeze largi acţiuni de masă în vederea îmbunătăţirii, întreţine­rii şi exploatării raţionale a celor peste 4 milioane hectare de păşuni şi fineţe naturale existente, pentru folosirea integrală a potenţialului lor productiv. 11. Congresul apreciază ca uniunile cooperatiste şi conducerile coopera­tivelor trebuie să ia măsurile ne­cesare ca, în următorii 2-3 ani, să se introducă pe scară largă meca­nizarea şi electrificarea lucrărilor în fermele de creştere a animale­lor şi să se extindă tehnologiile avan­sate care să permită punerea mai judicioasă în valoare a resurselor furajere, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. 12. Congresul atrage atenţia consi­liilor de conducere ale cooperativelor că este necesar să manifeste o pre­ocupare permanentă pentru selec­ţionarea celor mai buni cooperatori ca îngrijitori de animale şi pentru permanentizarea lor şi cheamă spe­cialiştii din unităţi să le asigure o temeinică pregătire profesională, să introducă şi să controleze aplicarea cu stricteţe a metodelor avansate de creştere şi exploatare a anima­lelor. 13. Consiliile de conducere ale coo­perativelor, cu sprijinul organelor agricole, trebuie să ia măsuri orga­nizatorice şi tehnice care să conducă la sporirea continuă a potenţialu­lui de producţie al animalelor, la menţirea sănătăţii acestora, creşte­rea indicelui de natalitate şi redu­cerea mortalităţii. O preocupare permanentă trebu­ie să o constituie creşterea în bune condiţii a animalelor tinere desti­nate reproducţiei. Prin furajare ra­ţională, îngrijirea corespunzătoare a acestei categorii de animale şi in­troducerea unei selecţii riguroase, să se asigure îmbunătăţirea perma­nentă a efectivelor matcă, creşte­rea potenţialului lor productiv. Congresul apreciază că o contri­buţie mai mare la îmbunătăţirea calitativă a efectivelor din coope­rativele agricole pot să aducă sta­ţiunile experimentale ale Academi­ei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi întreprinderile agricole de stat, prin livrarea unui număr sporit de ani­male din rase valoroase. III O condiţie hotărîtoare pentru dez­voltarea continuă a producţiei şi ve­niturilor cooperativelor agricole şi a nivelului de viaţă al cooperatori­lor o constituie creşterea sistemati­­că a averii obşteşti. 14. Congresul cere adunărilor gene­rale ale cooperativelor agricole de producţie să aloce, an de an, mij­loace sporite la fondul de acumula­re, care să permită creşterea pu­ternică a bazei tehnico-materiale, să respecte întru totul prevederile statutare privind sporirea propri­etăţii cooperatiste. Fiecare ţăran co­operator trebuie să înţeleagă că numai astfel se poate asigura creş­terea potenţialului economic al co­operativelor agricole, ridicarea con­tinuă a veniturilor ţărănimii. 15. Fondurile de investiţii să fie con­centrate asupra obiectivelor strict necesare producţiei şi să asigure in­trarea rapidă în funcţiune a aces­tora, de regulă într-un an. Să se acorde prioritate amenajării şi mo­dernizării spaţiilor de producţie e­­xistente şi, în mod deosebit, dotării acestora cu utilaje şi instalaţii. în realizarea noilor obiective să se pornească de la dimensionarea lor corespunzătoare. Lucrările de inves­tiţii să se realizeze cu costuri cit mai reduse, în aşa fel ca să se ob­ţină sporuri cit mai mari de pro­ducţie şi de venituri la fiecare leu investit. 16. Congresul cere uniunilor coope­ratiste şi conducerilor cooperative­lor agricole să urmărească cu mai mare răspundere, pe toată durata desfăşurării procesului de produc­ţie, folosirea judicioasă a mijloace­lor materiale, încă de la întocmirea planurilor de producţie să se eli­mine orice tendinţă de risipă a mij­loacelor materiale şi băneşti, astfel ca producţia să se realizeze la un preţ de cost cît mai scăzut. Consiliile de conducere, cu spri­jinul specialiştilor agricoli şi al e­­conomiştilor, au datoria să analize­ze lunar stadiul îndeplinirii planu­lui de venituri şi cheltuieli, să nu efectuează nici o cheltuială supli­mentară fără ca, în prealabil, sa studieze aprofundat eficienţa ei, să acţioneze cu hotărire pentru redu­cerea costurilor de producţie, a chel­tuielilor materiale, astfel ca între producţie, venituri şi cheltuieli să se menţină permanent o corelaţie corespun­zătoare. 17. Pentru a da posibilitate coopera­tivelor agricole să planifice cît mai judicios producţia şi veniturile, să urmărească operativ cheltuielile şi să gospodărească mai bine mijloa­cele materiale şi băneşti. Congresul consideră necesar ca Uniunea Naţi­onală a Cooperativelor Agricole de Producţie, împreună cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, să ia măsuri pentru int­­roducerea treptată în toate coope­rativele a sistemului de calcul şi evidenţă a preţului de cost, pentru simplificarea şi îmbunătăţirea me­todologiei de planificare financiară şi evidenţă contabilă. IV Creşterea producţiei agricole ve­getale şi animale impune valorifi­carea superioară a acesteia, condi­ţie esenţială pentru obţinerea de venituri băneşti de către coopera­tivele agricole de producţie şi sa­tisfacerea în condiţii tot mai bune a cererilor populaţiei, a întregii economii cu produse agroalimenta­­re. 18. Congresul atrage atenţia con­siliilor de conducere ale cooperati­velor şi consiliilor de administraţie ale asociaţiilor intercooperatiste că poartă întreaga răspundere pentru realizarea contractelor de valorifi­care a produselor agricole încheiate cu organizaţiile de stat şi stabileş­te uniunilor cooperatiste sarcina ele a sprijini şi controla permanent conducerile unităţilor pentru li­vrarea ritmică, în cantităţile şi la calitatea stabilită, a produselor con­tractate. Să se ia măsuri pentru sor­tarea, condiţionarea şi buna depo­zitare a producţiei destinate valo­rificării şi în special a legumelor, creşterea greutăţii animalelor la livrare, astfel încît să se asigure o valorificare cît mai eficientă a pro­duselor. Totodată, Congresul consideră, că organele de stat, celelalte organiza­ții centrale vor asigura îndeplini­rea întocmai a obligațiilor asumate prin contractele încheiate cu coo­perativele agricole de producţie. 19. Uniunile cooperatiste trebuie să organizeze valorificarea în bune condiţii, prin asociaţiile intercoope­ratiste, a produselor agricole de ca­re dispun cooperativele după livra­rea cantităţilor contractate cu or­ganizaţiile de stat. Este necesar ca fiecare cooperativă agricolă să pre­vadă în planul de producţie şi să asigure realizarea unor cantităţi de legume şi produse animaliere care să fie vîndute populaţiei din comu­na respectivă. 20. Uniunile cooperatiste trebuie să sprijine întovărăşirile agricole în folosirea raţională a pămîntului, dezvoltarea pomiculturii şi creşterii animalelor, în valorificarea produc­ţiei, astfel ca acestea să contribuie cu cantităţi tot mai mari de produse vegetale şi animale la formarea fon­dului centralizat al statului, în ri­dicarea nivelului de viaţă al mem­brilor lor. 21. In vederea creşterii contribuţiei gospodăriilor personale ale coopera­torilor la constituirea fondului cen­tral de produse agricole şi în spe­cial animaliere, Congresul consideră necesar ca acestora să li se acorde un sprijin mai susţinut din partea consiliilor de conducere ale coope­rativelor pentru utilizarea raţională şi cu maximum de eficienţă a lo­turilor în folosinţă şi pentru creş­terea animalelor în gospodăria lor personală. Pe lingă furajele repar­tizate cooperatorilor pentru munca efectuată, unităţile să pună la dis­poziţia acestora, după recoltarea pă­ioaselor de vară, suprafeţe de teren care să fie însămînţate cu culturi duble destinate obţinerii de nutre­ţuri.­­ Congresul consideră că folosirea deplină a forţei de muncă existentă în cooperativele agricole este una din cele mai importante sarcini ale censiilor de conducere şi ale uni­unilor cooperatiste, îndeplinirea ei este condiţionată în măsură hotă­­rîtoare, de intensificarea continuă a producţiei agricole, de crearea de noi activităţi, precum şi de genera­lizarea organizării şi retribuirii muncii pe baza acordului global. 22. In vederea creşterii răspunderii pentru realizarea în bune condiţii a muncilor agricole şi obţinerii u­­nor producţii ridicate, Congresul consideră necesar să se ia măsuri pentru extinderea organizării fer­melor pe principii economice şi pentru îmbunătăţirea activităţii a­­cestora, precum şi a brigăzilor, sec­toarelor şi secţiilor din cooperative. In cooperativele şi sectoarele unde se realizează un grad ridicat de me­canizare, să se organizeze formaţii mixte, cu caracter permanent, com­puse din mecanizatori şi coopera­tori, care să execute toate lucrările, inclusiv strîngerea şi depozitarea re­coltei, să răspundă de realizarea producţiei planificate pe suprefaţe­­le luate în primire. 23. Congresul hotărăşte generaliza­rea în toate sectoarele de activitate a­­le cooperativelor agricole a acordului global, formă superioară de orga­nizare şi retribuire a muncii, care asigură retribuirea cooperatorilor în raport de producţia obţinută, întă­reşte răspunderea acestora pentru executarea corespunzătoare a lu­crărilor şi sporirea producţiei, duce la creşterea veniturilor ţărănimii. Uniunile cooperatiste au obligaţia să ajute consiile de conducere In organizarea şi retribuirea muncii in acord global pe formaţiuni de mun­că şi, în cadrul acestora, pe grupe de familii, familii şi cooperatori şi să urmărească aplicarea lui în tot cursul anului. 24. In scopul folosirii raţionale a forţei de muncă din mediul rural, a­­tenuării caracterului sezonier al muncii în agricultură şi atragerii in circuitul economic a surselor de ma­terii prime şi materiale existente pe plan local, Congresul consideră ne­cesară dezvoltarea susţinută, în con­tinuare, a activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii, astfel ca, pînă în anul 1975, să se realizeze din aceste activităţi pro­ducţia globală prevăzută, de 20 mi­liarde lei. Un accent deosebit se va pune pe producerea materialelor de construcţii necesare cooperativei, satului, pe organizarea unor forma­ţii de muncă puternice, care să poa­tă efectua lucrările de construcţii cu caracter economic şi social-cul­tural, reparaţii şi prestări de ser­vicii pentru cooperative, alte uni­tăţi socialiste şi pentru populaţia din mediul rural. Domenii importante de activitate, care trebuie să stea în atenţia per­manentă a uniunilor cooperatiste şi consiliilor de conducere ale coope­rativelor, sunt industrializarea şi se­­miindustrializarea produselor agri­cole, confecţionarea obiectelor meş­teşugăreşti şi de artizanat, înfiin­ţarea de ateliere de confecţii şi re­paraţii care să satisfacă cerinţele cooperativelor şi ale populaţiei ru­rale. VI Congresul apreciază că asociaţiile intercooperatiste s-au dovedit o for­mă superioară de organizare a pro­ducţiei şi a muncii, a proprietăţ­ii cooperatiste, capabilă să asigure ca­drul corespunzător utilizării raţio­nale a resurselor materiale şi uma­ne, să creeze posibilităţi pentru con­centrarea şi specializarea produc­ţiei, introducerea tehnologiilor mo­derne şi sporirea eficienţei econo­mice. 25. Congresul subliniază răspunde­rea uniunilor cooperatiste în orienta­rea cooperativelor agricole pentru a organiza, prin asociere, activităţi de mare eficienţă economică în dome­niul creşterii animalelor, al produc­ţiei vegetale, al prelucrării produc­ţiei agricole, activităţilor industri­ale şi prestărilor de servicii, precum şi al valorificării produselor. Noile obiective să fie realizate cu acordul adunărilor generale şi numai pe baza unor studii economice riguros întocmite care să corespundă posi­bilităţilor reale de participare cu forţă de muncă, mijloace materiale şi financiare ale unităţilor, să per­mită recuperarea rapidă a fondu­rilor investite şi realizarea de be­neficii. 26. Congresul consideră necesar ca unităţile agricole cooperatiste să dezvolte o largă conlucrare în pro­ducţie cu întreprinderile agricole de stat, prin cooperare şi asociere, mijloc important pentru a se asi­gura generalizarea experienţei pozi­tive atît în unele cît şi în celelalte şi, pe această cale, avîntul general al întregii noastre agriculturi soci­aliste. Cooperarea să se extindă în­deosebi în domeniul modernizării procesului de producţie, în creşterea animalelor şi în special a celor de reproducţie, în producerea şi valo­rificarea legumelor şi fructelor, în asigurarea seminţelor. In acelaşi timp, să se ia măsuri pentru lărgi­rea şi adincirea cooperării cu uni­tăţile cooperaţiei de consum şi cele ale cooperaţiei meşteşugăreşti. 27. Un rol important în organizarea cooperării între unităţi şi în spe­cializarea producţiei cooperativelor agricole îl au consiliile intercoope­ratiste teritoriale. Congresul cere Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ca, în cola­borare cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, să stabilească în cel mai scurt timp măsuri care să permită consiliilor intercooperatiste să-şi îndeplinească sarcinile ce le-au fost încredinţate. In felul acesta consiliile intercoo­peratiste vor putea să acţioneze mai hotărit pentru zonarea culturilor, specializarea producţiilor şi profi­larea unităţilor, extinderea organi­zării asociaţiilor intercooperatiste. Totodată, ele vor avea posibilitatea să-şi aducă o contribuţie sporită la folosirea raţională a tractoarelor şi maşinilor agricole, la creşterea gra­dului de mecanizare a lucrărilor in sectorul vegetal şi zootehnic din co­operativele agricole. VII 28. Congresul aprobă modificările la statutele cooperativei agricole de producţie, uniunilor cooperatiste şi Casei de pensii şi asigurări sociale, determinate de schimbările interve­nite în organizarea şi conducerea a­­griculturii, în viaţa internă a coope­rativelor agricole, de creştere a ro­lului lor în activitatea economiei, politică şi socială a patriei şi însăr­cinează noul consiliu al Uniunii Na­ţionale să le dea redactarea cores­punzătoare şi să le publice. Respectarea neabătută a prevede­rilor statutare, a democraţiei coo­peratiste, a legilor statului repre­zintă pentru organele de conducere ale uniunilor cooperatiste, asocia­ţiilor intercooperatiste şi ale coope­rativelor agricole de producţie una din cele mai importante îndatoriri. 29. Uniunile cooperatiste şi consi­liile de conducere ale cooperativelor trebuie să militeze neobosit pentru creşterea şi întărirea rolului adună­rilor generale în întreaga activitate de producţie şi organizatorică. Pro­blemele principale ale unităţilor să fie dezbătute cu toţi cooperatorii pentru a da posibilitate acestora să participe nemijlocit la viaţa econo­mică şi socială a cooperativei agri­cole, la elaborarea şi înfăptuirea ho­tărîrilor. 30. Congresul obligă consiliile de conducere să promoveze şi să res­pecte cu consecvenţă principiul mun­cii şi conducerii colective, să orga­nizeze în mai bune condiţii apli­carea hotărîrilor. Să creeze un cli­mat favorabil dezvoltării democra­ţiei cooperatiste, să-şi îndeplinească cu răspundere toate atribuţiile eco­nomice, organizatorice şi sociale ce le revin ca organe executive ale adunării generale. 31. In condiţiile actuale, cînd pro­blemele tehnice şi economice din fie­care cooperativă devin tot mai com­plexe, iar rezolvarea lor implică un grad tot mai ridicat de pregătire a cadrelor de conducere din unităţi. Congresul cere adunărilor generale şi uniunilor cooperatiste să se ocupe cu perseverenţă de promovarea in funcţii de răspundere a celor mai buni cooperatori, oameni cu o te­meinică pregătire politică şi profe­sională, buni organizatori ai produc­ţiei, care se bucură de stima şi res­pectul cooperatorilor. Congresul recomandă să se acorde atenţie sporită participării femeilor la întreaga activitate de conducere a unităţilor, inclusiv în funcţiile de preşedinţi, şefi de fermă şi briga­dieri. Trebuie promovate mai multe femei in consiliile uniunilor coope­ratiste judeţene şi al Uniunii Naţio­nale, in toate sectoarele din agricul­tură. 32. In rezolvarea exemplară a problemelor complexe ce stau în fa­ţa agriculturii cooperatiste, tineretul satelor noastre poate aduce o con­tribuţie de seamă. Congresul cere uniunilor cooperatiste, consiliilor de conducere ale cooperativelor să ia toate măsurile pentru ca tineretul să participe efectiv la activitatea productivă din toate ramurile agri­cole, să creeze condiţii pentru ca­lificarea lui profesională în vederea creşterii aportului acestuia la întă­rirea economică a cooperativelor a­­gricole de producţie. 33. Congresul apreciază aportul important adus de specialişti la în­tărirea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole şi îşi ex­primă convingerea că toţi ingi­nerii, medicii veterinari, econo­miştii, ca reprezentanţi ai statului în unităţile agricole cooperatiste, vor pune şi în continuare cunoş­tinţele profesionale, întreaga lor capacitate organizatorică în slujba creşterii producţiei agricole, ridi­cării continue a gradului de pre­gătire agrozootehnică a cooperato­rilor, vor munci cu şi mai mult elan şi pasiune pentru moderniza­rea şi intensificarea producţiei în toate cooperativele agricole. In vederea creării unor condiţii mai bune de muncă şi de viaţă specialiştilor agricoli, Congresul re­comandă cooperativelor agricole să le atribuie loturi în folosinţă per­sonală, în limita suprafeţei desti­nate de unitate în acest scop, fără ca prin aceasta să se diminueze suprafaţa obştească în folosinţa cooperativelor agricole de produc­ţie şi să le construiască sau să le amenajeze locuinţe, astfel ca în 3-5 ani să se rezolve în mod co­respunzător această importantă pro­blemă. 34. Congresul apreciază că înde­plinirea exemplară a sarcinilor im­portante ce revin agriculturii coo­peratiste în acest cincinal este ne­mijlocit legată de îmbunătăţirea muncii de educare politică, patrio­tică şi morală a ţărănimii, de ri­dicare a conştiinţei socialiste a a­­cesteia, astfel ca fiecare coopera­tor să devină un militant activ pentru înfăptuirea politicii interne­­și externe a partidului. In centrul muncii politico-ideo­­logice si cultural-educative desfă­șurate de uniunile cooperatiste, de toate cadrele cu munci de răspun­dere din cooperative, trebuie să stea aplicarea neabătută a vastu­lui program al Partidului Comu­nist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice şi educaţia so­cialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Congresul consideră ca o îndato­rire de mare însemnătate a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie şi a uniunilor cooperatiste judeţene, sub conduce­rea organelor şi organizaţiilor de partid, să explice sistematic ţără­nimii cooperatiste — folosind toate formele şi mijloacele muncii poli­tice de masă — problemele funda­mentale ale politicii partidului, să cultive în rîndurile acesteia devo­tamentul neţărmurit faţă de patrie şi partid. Uniunile cooperatiste să populari­zeze larg legile ţării pentru cu­noaşterea de către toţi cooperatorii a drepturilor şi îndatoririlor ce le revin, să militeze cu consecvenţă pentru aplicarea şi respectarea a­­cestora. Congresul obligă uniunile coope­ratiste şi consiliile de conducere ale cooperativelor să promoveze spiritul de ordine şi disciplină în rîndul maselor, respectul faţă de muncă şi avutul obştesc, atitudi­nea combativă, militantă, împotri­va fenomenelor negative, a menta­lităţilor învechite, a abuzurilor şi necinstei, să contribuie la formarea trăsăturilor etice corespunzătoare noilor relaţii statornicite în satul socialist, în orînduirea noastră. 35. Consiliul Uniunii Naţionale şi consiliile uniuniunilor cooperatiste judeţene au obligaţia să-şi îmbu­nătăţească continuu stilul şi me­todele de muncă, să atragă un nu­măr cît mai mare de cooperatori şi specialişti în conducerea acti­vităţii lor, pentru a se asigura e­­ficienţă sporită în îndrumarea coo­perativelor agricole. Activiştii u­­niurţilor, care trebuie să aibă o te­meinică pregătire politică şi pro­fesională, o bogată experienţă în munca cu masele, au datoria să desfăşoare o activitate concretă în unităţi, în mijlocul oamenilor, pen­tru a le stimula elanul şi iniţia­tiva, pentru a organiza şi mobi­­liza ţărănimea în vederea îndepli­nirii şi depăşirii sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste în actualul cincinal. 36. Congresul îşi exprimă întrea­ga recunoştinţă pentru sprijinul a­­cordat de partidul şi statul nostru, pentru ajutorul tehnico-financiar şi asigurarea cu cadre de specialişti, în vederea dezvoltării continue a cooperativelor agricole de produc­ţie. Totodată, Congresul aduce­rii mulţumiri faţă de hotărirea con­ducerii partidului cu privire la majorarea pensiilor şi îmbunătă­ţirea condiţiilor de viaţă ale ţă­ranilor cooperatori şi cere Consi­liului Uniunii Naţionale să orga­nizeze aplicarea la timp şi în bu­ne condiţii a acestora, să asigure constituirea şi folosirea judicioasă a fondurilor de pensii şi asigurări sociale. Congresul dă sarcină Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie să studieze şi elaboreze în termen de un an criteriile, condiţiile şi categoriile de cooperatori ce pot beneficia de concediu de odihnă anual. VIII Congresul consideră necesar ca Uniunea Naţională a Cooperative­lor Agricole de Producţie să mili­teze şi în continuare pentru lăr­girea şi intensificarea legăturilor prieteneşti cu organizaţiile coope­ratiste din tarile socialiste şi din alte ţări, pe baza respectării prin­cipiilor independenţei, suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc. Ca membră a Alianţei Coopera­­tiste Internaţionale, Uniunea Na­ţională a Cooperativelor Agricole de Producţie va trebui să-şi adu­că în viitor o contribuţie tot mai mare la activitatea acesteia, să dezvolte relaţii cu organizaţiile a­­filiate, pe baza principiilor politicii externe a partidului şi statului nos­tru, pentru realizarea idealurilor de pace, progres economic şi so­­cial în lume. Participanţii la cel de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Co­­operativelor Agricole de Producţie asigură Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, întreaga ţărănime, mecanizatorii şi specialiştii din agricultura coopera­tistă, strîns uniţi în jurul partidu­­lui, vor munci cu elan şi abnegaţie pentru sporirea necontenită a bel­şugului ogoarelor, astfel încît fiecare cooperativă să devină o unitate pu­ternică şi capabilă să contribuie in­tr-o măsură tot mai mare la dez­voltarea economică şi socială a sa­tului, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea, în scopul ridicării patriei noastre pe noi trepte ale progresului şi civili­­zaţiei. REZOLUŢIA Congresului al 11-lea al Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie

Next