Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)

1972-04-08 / nr. 83

­ &10LETAR!­DU! TOATE 'ŢĂRILE'UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIV. Nr. 83 (4.368) Simbru­S, 8 aprilie 1972 6 pagini 30 de bani ENTUZIASTA ŞI UNANIMA APROBARE Puternicul ecou al vizitei făcute de tovarăşul N­ICOLAE CEAUŞESCU 8 ţâri de pe continentul african o nouă afirmare a înţelepciunii politicii partidului şi statului nostru Alături de zecile de mii de oa­meni strînşi ad-hoc pe aeroportul in­ternaţional Bucureşti-Băneasa, do­uăzeci de milioane de cetăţeni ai patriei noastre socialiste au întîm­­pinat cu cea mai mare dragoste şi căldură pe iubitul conducător al partidului şi poporului nostru — to­varăşul Nicolae Ceauşescu, întors din vizita întreprinsă în opt ţări ale Africii timp de aproape patru săptămîni, imediat ce-a pus piciorul pe pămîntul sfînt al ţării, tovarăşul Ceauşescu a ţinut să ne informeze pe noi — cum îi este în obişnuinţă — pe noi ca şi pe în­treaga lume, despre rodnicia a­­cestei vizite, despre dragostea cu care a fost înconjurată pretutinndeni delegaţia noastră. Am reţinut că România este cu­noscută în ţările vizitate, că rea­lizările ei stat mult apreciate de conducătorii acestor state şi de po­poarele lor, de partidele şi orga­nizaţiile politice, că aceste popoare şi ţări se bucură din inimă de spri­jinul pe care ţara noastră li-l dă în lupta lor pentru consolidarea in­dependenţei naţionale şi a suvera­nităţii de stat. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea sa la aeroport, toate aceste aprecieri elogioase îşi au originea în politica internă şi internaţională marxist-le­­ninistă a partidului şi statului nos­tru, în poziţia categorică împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — poziţie ce se identifică cu cea a ţărilor africane vizitate. Cele arătate de tovarăşul Ceauşescu în urma vizitei ne um­plu inimile de bucurie; ne îndeam­nă la obţinerea unor realizări tot mai mari în toate domeniile în ac­tualul cincinal, rezultatele vizitei constituind o nouă şi puternică do­vadă a înţelepciunii politicii inter­ne şi internaţionale a partidului­­şi statului nostru. IOACHIM HAŢEGAN prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin tate s-au stabilit o serie de înţe­legeri de cooperare în domeniile : economic, tehnico-ştiinţific şi cul­tural, care vor avea o mare influ­enţă în dezvoltarea mai rapidă e­­conomică şi socială, în asigurarea bunăstării, fericirii şi independen­ţei. Alături de toţi cetăţenii patriei noastre, aprob şi dau o înaltă a­preciere activităţii desfăşurată de secretarul general al partidului în cursul vizitei în ţările africane, a­­ceastă activitate reprezentînd un strălucit exemplu de colaborare in­ternaţională, în interesul păcii şi progresului în lume. TŐKÉS IOSIF preşedintele Tribunalului judeţean Exemplu strălucitor de colaborare internaţională Vizita efectuată­­de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în 8 ţări din Africa are o mare în­semnătate politică şi economică. O consider importantă din două punc­te de vedere. In primul rînd, a­­ceastă vizită constituie o strălucită expresie a politicii externe a statu­lui nostru, politică îndreptată spre dezvoltarea colaborării cu toate sta­tele, indiferent de orînduirea lor socială sau de mărime, în spiritul respectării dreptului internaţional, a egalităţii depline în drepturi, res­pectului reciproc şi neamestecului în treburile interne. Acest lucru se desprinde din toate declaraţiile co­mune semnate în urma convorbi­rilor dintre şeful statului nostru şi şefii statelor africane. In al doilea rînd, importanţa vi­zitei constă în stabilirea unor ast­fel de relaţii care reprezintă un minunat exemplu de colaborare în­tre state libere, dornice să decidă ele însele felul cum să-şi rezolve problemele, cum să-şi făurească pro­priul destin. In cursul vizitei, între ţara noastră şi ţările africane vizi- în centrul preocupărilor,realizarea obiectivelor din contribuţia bănească şi in muncă Ca şi în celelalte localităţi din judeţ, pentru acest an în oraşul Luduş s-au stabilit numeroase o­­biective gospodăreşti-edilitare, care să se realizeze din contribuţia bă­nească şi în muncă a populaţiei. Pe această temă, am avut o convor­bire cu tovarăşul MIHAI VESA, vi­cepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al oraşu­lui, solicitîndu-i să ne relateze des­pre preocupările consiliului popu­lar pentru realizarea la termen a obiectivelor stabilite. — Din contribuţia bănească — ne declară interlocutorul — ne-am prevăzut să terminăm în acest an căminul cultural din Gheja, să su­praetajăm grădiniţa nr. 2 din Luduş şi să lărgim spaţiul la grădiniţa nr. 1, să amenajăm o grădiniţă şi un atelier-şcoală în cartierul Roşiori. __ In ce stadiu se află lucrările? — La căminul cultural din Gheja se lucrează intens la instalaţii şi la finisări. Materialele necesare ne-au fost repartizate toate. Credem că pînă la 1 iulie aici lucrările se vor încheia. Se lucrează intens şi la Roşiori. Vrem ca încă în cursul a­­cestei luni să terminăm lucrările prevăzute în acest cartier. In pri­vinţa supraetajării grădiniţei nr. 2 din Luduş, subliniez că proiectele şi documentaţiile sunti gata, fiind deja la judeţ pentru avizare şi a­­probare. „ Comitetul judeţean de partid a îndrumat consiliile populare mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale pentru a îndrepta fondurile din contribuţia bănească spre obiective majore, de mare importanţă pentru viaţa social-culturală a localităţilor, combătînd tendinţa de fărîmiţare a acestor fonduri. Cum v-aţi orientat în această privinţă? — Concomitent cu obiectivele a­­mintite, noi ne pregătim pentru realizarea unor obiective mari în anii viitori, în care scop am rezer­vat fonduri încă din acest an. Ast­fel, în anii viitori, fondurile din contribuţia bănească se vor aloca pentru realizarea unui ştrand în oraş şi a unei băi publice. Am co­mandat deja la Institutul judeţean de proiectări proiectarea acestor o­­biective. — După cîte sîntem informaţi, un mare volum de lucrări e prevăzut să se realizeze prin contribuţia în muncă a populaţiei. Ce s-a între­prins în acest sens? — In primul rînd ţin să subliniez că trecerea la înfăptuirea obiective­ ) P. POPSOIJ (Continuare in pag. a 4-a) Mesaj vibrant de prietenie şi colaborare frăţească Fructuoasele rezultate ale vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele opt ţări din Africa ne-au um­plut inimile de bucurie. Zi de zi, aproape patru săptămîni, am ur­mărit cu deosebită satisfacţie vizi­ta care a ilustrat în modul cel mai vibrant mesajul de prietenie, pace, colaborare şi solidaritate militantă, internaţionalistă a poporului nos­tru pentru popoarele continentului african. Ea a deschis noi perspec­tive pentru dezvoltarea contactelor reciproc avantajoase dintre România şi ţările Africii, în cele mai dife­rite domenii: politic, economic, teh­nico-ştiinţific, cultural, spre binele poporului român şi popoarelor a­­cestor ţări, al cauzei păcii şi cola­borării internaţionale. Şi cu acest prilej s-a confirmat pe deplin justeţea politicii Parti­dului Comunist Român, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre. „Putem spune că această vizită — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la mitingul de pe aeroportul Băneasa — a consti­tuit încă o confirmare — şi aş pu­tea spune o confirmare deplină — a justeţei politicii externe a Ro­mâniei. Aceasta ne-a întărit con­vingerea că drumul pe care mer­gem — atit în construcţia socialis­mului în ţară, cît şi în relaţiile in­ternaţionale — este un drum just şi trebuie să facem totul pentru a continua cu fermitate această poli­tică, aceasta corespunzînd intere­selor tuturor popoarelor care se dez­voltă pe o cale independentă, cau­zei păcii şi colaborării între toate popoarele lumii“. Aşn urmărit de a e-pene­j. ru.mult Interes declamaţiile care s-au ser­­­nat, înţelegerile realizate, acordurile care pun bazele unor colaborări în­delungate, întemeiate pe principiul deplinei egalităţi în drepturi, al res­pectului reciproc şi al neamestecu­lui în treburile interne, pe dorinţa comună de colaborare şi întraju­torare. Animat de înalte şi legitime sen­timente de mîndrie, întregul nostru colectiv îşi exprimă totala sa ade­ziune faţă de politica partidului şi hotărîrea de a-şi intensifica şi mai mult eforturile pen­tru înfăptuirea exemplară a hotă­­rîrilor Congresului al X-lea al par­tidului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. ing VIRGIL PUIA director tehnic al Grupului de întreprinderi din industria blănăriei şi mănuşilor — Tîrgu-Mureş Pagina a 2-a Hotărîrea Plenarei activului Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. din 30 martie 1972 început promiţător! Dar pe alocuri organizarea producţiei mai şchioapătăIII Am început al doilea pătrar al anului 1972, an în care industria românească va urca o nouă treaptă calitativ superioară spre o înaltă eficienţă în întreaga ac­tivitate economică, apreciere re­zultată de altfel şi din dezba­terile competente ale conferin­ţei pe ţară a cadrelor de con­ducere din industrie şi construc­ţii. De la acest eveniment de importanţă majoră pentru în­treaga economie naţională nu a trecut prea mult timp, dar efec­tul lui se simte puternic la toa­te eşaloanele industriei, în re­zultatele superioare obţinute de majoritatea covîrşitoare a în­treprinderilor în primul tri­mestru. Chemarea secretarului general al partidului „nici o ma­şină şi nici un utilaj sub ran­damentul planificat, nici un mi­nut nelucrat“, a mobilizat puter­nic toate colectivele de muncă spre luarea unor măsuri multi­laterale în vederea utilizării in­tegrale a bazei tehnice de care dispunem, încărcării mai bune a maşinilor, creşterii coeficientului de schimburi, îmbunătăţirii ca­lităţii reparaţiilor şi întreţinerii utilajelor, a pregătirii tehni­­co-profesionale a lucrătorilor, în­tăririi disciplinei şi răspunderii în muncă. Astfel de preocupări se mani­festă şi în rîndul colectivului oa­menilor muncii de la I.I. „Prod­­complex“ Tîrgu-Mureş, unde atît cadrele de conducere cît şi mun­citorii au înţeles că munca, tim­pul şi utilajele pot să fie mai productive numai d­aca sunt uti­lizate cu o eficienţă tot mai înaltă,­­cu răspundere şi exigen­ţă deosebită. Drept urmare, tri­mestrul I din acest an l-au în­cheiat cu rezultate bune. Cu toa­te că producţia globală a pri­melor trei luni ale anului este mai mare cu 28,4 la sută, iar producţia marfă cu 12 la sută ^1. productivitatea muncii cu 8,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, colectivul de mun­că de la „Prodcomplex“ a înde­plinit cu cîteva zile înainte de termen planul trimestrial, reali­­zind totodată peste prevederi o producţie valorică de patru mi­lioane lei. Aceste rezultate sunt o urmare firească a folosirii mai intensive şi extensive a capaci­tăţilor de producţie, a timpului de muncă, a sporirii cunoştinţe­lor profesionale şi întăririi disci­plinei oamenilor. Discutînd cu directorul între­prinderii, Dumitru Covrig, cu in­ginerul şef , ing. Iuliu Lungu, mecanicul şef ing. Pavel An­­draşi, cu şefi de echipă şi mun­citori din diferite secţii prelu­crătoare, am reţinut cu satisfac­ţie faptul că întregul colectiv es­te preocupat să traducă în viaţă chemarea lansată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi construcţii: „Nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“. Despre aceste probleme majore, rezultatele ob­ţinute în 1971 şi sarcinile sta­bilite pentru acest an ne-au vor­bit amănunţit şi cu multă com­petenţă toţi interlocutorii. — în anul trecut am obţinut rezultate destul de bune în folo­sirea capacităţilor de producţie, rezultate pe care ne-am propus să le sporim simţitor in 1972, ne-a informat ing. Iuliu Lungu. Anul trecut, in secţiile de bază — strunguri universale — indi­cele de utilizare realizat a fost de 82 la sută, iar în secţiile au­xiliare de 60 la sută. în 1972 a­­cest indice va creşte la 85 la sută în secţiile de bază şi 75 la sută în secţiile auxiliare, iar coeficientul de schimburi a a­­tins deja 2,4 în primul caz şi 2,1 îft al doilea. La strunguri re­volvere, indicele de utilizare va creşte în acest an pînă la 75 la sută, cu un coeficient de schimb de 2,2, iar la maşinile de frezat din secţiile de bază va atinge 80 la sută, cu un coeficient de schimb de 2,5, iar la frezele din secţiile auxiliare acest indice va creşte cu 5 la sută (adică 70 la sută) faţă de cel înregistrat anul trecut, cu un coeficient de schimb de 1,5. Creşteri simţi­toare sunt prevăzute şi la restul maşinilor unelte din dotarea în­treprinderii. In sectorul mase plastice-cauciuc, indicele de uti­lizare al maşinilor de extrudat este de 91 la sută, iar coeficien­tul de schimb de 2,7 iar al ma­şinilor de injectat de 81 la sută cu un coeficient de schimb de 2,4. In vederea realizării şi chiar depăşirii indicilor amintiţi de u­­tilizare a capacităţilor de pro­ducţie am luat şi aplicat mai multe măsuri tehnico-organizato­­rice dintre care amintim cîteva mai importante: respectarea cu stricteţe a planului de reparaţii a maşinilor şi utilajelor, ceea ce duce nemijlocit la eliminarea stagnărilor accidentale. centrali- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) WWIIIItlIIIHimiihWWHiWIIIItl Spectacol inaugural la Reghin zare, de renovare a întregii clădiri, s-a mărit şi utilat scena cu echipa­ment corespunzător. Noua scenă per­mite prezenţa oricărei instituţii artistice din ţară cu orice formaţie şi gen de spectacol. Lucrările de modernizare au fost efectuate cu ajutorul consiliilor populare judeţean şi orăşenesc care au alocat fondurile necesare şi cu sprijinul colectivelor de oameni ai muncii de la cooperativele meşteşu­găreşti „Lemn-metal“ şi „Progresul“, al întreprinderilor I.R.U.M., C.P.L., Ilefor, I.P.M. Sport şi I.G.C.L., care pe lîngă faptul că au executat lu­crări finanţate, au realizat şi un im­portant volum de muncă patriotică. Cu ocazia reînceperii activită­ţii formaţiile locale au pre­zentat un bogat program artistic care a cuprins un montaj literar­­muzical, dansuri populare şi piese orchestrale şi corale. Prin noile condiţii create s-au deschis perspective şi mai bune pen­tru desfăşurarea activităţii cultu­­­ral-artistice în oraş. Pentru viitor au fost invitate să prezinte spectacole cele mai renumite formaţii teatrale din ţară, formaţiile cultural-artisti­­ce locale şi din împrejurimi se pre­gătesc intens pentru Festivalul cin­­tecului, portului şi dansului popular de pe văile Mureşului şi Gurghiului precum şi pentru Săptămîna cul­turii reghinene, manifestări care vor contribui substanţial la îmbo­găţirea vieţii spirituale şi artisti­ce a oraşului. MIHAI SZABÓ Zilele trecute, in prezenţa con­ducerilor organelor locale de partid şi de stat, şi-a reînceput activitatea Casa de cultură din Reghin. Timp de cîteva luni s-au efectuat lucrări importante de lărgire şi moderni­ ­ Ieri la Tg.-Mureş, la Fabrica de conserve Mureşeni a avut loc şedinţa lărgită a Consiliului Direc­ţiei generale a agriculturii, indus­triei alimentare şi apelor. La lu­crările consiliului au luat parte to­varăşii Ioan Cozma, secretar al Co­mitetului judeţean de partid, ing. Marcel Mogoşiu directorul Direcţiei generale a agriculturii judeţene, preşedinţi şi ingineri din unele coo­perative agricole, şefii centrelor de legume. La primul punct din ordinea de zi tovarăşul ing. Nicolae Duşa a pre­zentat o informare privind stadiul lucrărilor şi măsurile ce trebuie întreprinse pentru obţinerea unei producţii sporite de legume în coo­perativele agricole din judeţul Mu­reş. La punctul doi ing. Ioan Oltean directorul general adjunct al Di­recţiei generale a agriculturii ju­deţene a prezentat o informare pri­vind stadiul executării lucrărilor din urgenţa întîi şi trecerea opera­tivă la însămînţarea culturilor din epoca a doua unde ponderea o are porumbul. Pe marginea materialelor pre­zentate au luat cuvîntul Liviu Corla, preşedintele C.A.P. din Bogata, Ma­ier Maria, inginer la C.A.P. Brea­za, ing. Kiss — şeful fermei legu­micole la C.A.P. din Gorneşti, Trom­­bitaş Ioan preşedintele C.A.P. Ier­­nut, Fü­lep Francisc preşedintele C.A.P. Deal, ing. Şuteu Dorift şeful fermei legumicole din Sîntana de Mureş, Vasile Moldovan preşedin­tele C.A.P. Cuci, ing. Hidi Andrei de la C.A.P. Acăţari, ing. Lucaci Zaharie, şeful C.L.F. Tg.-Mureş, Ioan Dobru, directorul Sucursalei Băncii Agricole judeţene, Pothi Gé­za, directorul Fabricii de conserve Mureşeni. Raportul ca şi participanţii la discuţii au apreciat ca pozitivă ac-' tivitatea desfăşurată pînă acum de întreprinderea judeţeană pentru pro­ducerea şi valorificarea legumelor şi fructelor. Cu mici excepţii planul de însămînţare a culturilor din ur­genţa întîi a fost realizat. In vede­rea obţinerii unor producţii sporite de legume s-a atras atenţia asupra urgentării, pentru ca în următoarele 2-3 zile să fie încheiată acţiunea de plantare a arpagicului, cartofilor, precum şi plantarea răsadului de roşii in solarii. A fost criticată de­lăsarea unor şefi de fermă şi bri­gadieri legumicoli în privinţa în­treţinerii ogoarelor de toamnă, a fertilizării acestora, trasîndu-se ca sarcini imediate de a se intensifica cu toate mijloacele transportul gu­noiului de grajd destinat culturilor de ardei, tomate etc. Au fost dez­bătute pe larg unele aspecte pri­vind relaţiile dintre întreprinderea prelucrătoare şi C.A.P. producă­toare, necesitatea unei atenţii spo­rite asupra modalităţii de preluare a legumelor, clasificarea acestora, preţurile, generalizarea în toate fer­mele şi grădinile a acordului global, trecerea neîntîrziată la repararea şi punerea în funcţiune a agregatelor de irigare. Pe larg au fost dezbătute şi pro­blemele referitoare la cultura mare, stadiul însămînţărilor din urgenţa întîi. Aici s-a apreciat calitatea bu­nă a lucrărilor de pregătire a tere­nului, a însămînţărilor de calitate efectuate la păioasele de primăvară, sfecla de zahăr, trifoliene etc., grija deosebită ce a fost acordată fertili­zării griului de toamnă cu îngrăşă­minte unde sarcina de plan a fost realizată în proporţie de 128 la sută. S-a atras atenţia asupra necesităţii trecerii la lucrările de întreţinere a sfeclei de zahăr, a cercetării lanu­rilor de grîu pentru a se depista eventualele atacuri ale unor dăună­tori. Principala problemă ce a consti­tuit o largă dezbatere în cadrul şedinţei de lucru lărgite a consiliu­lui a constituit-o problema trecerii operative la însăminţarea porumbu­lui. Această lucrare este în actuali­tate mai devreme ca în alţi ani, da­torită evoluţiei timpului, a tempe­raturii, care în ultimele trei zile a ajuns ca în sol să se menţină între 8 şi 10 grade. Aşa stînd lucrurile, recomandarea Direcţiei generale este ca începînd de luni 10 aprilie a. c. să se treacă masiv la însămînţarea porumbului. Pentru început limita nordică pînă unde se poate trece fără rezerve la semănatul porum­bului este C.A.P. Batoş, Sîngeorgiu» de Pădure, Sighişoara, urmînd ca in 2—3 zile, pe măsură ce tempera­tura în sol va mai creşte, să se poată lucra fără rezerve în toate localităţile din judeţ. Pentru ca din prima zi, de luni 10 aprilie să se poată lucra cu toa­tă capacitatea maşinilor, pînă atunci specialiştii şi mecanizatorii să facă proba semănătorilor SPC-6 şi să pregătească terenul. Aici recoman­darea este ca lucrarea solului unde urmează a se însămînţa porumbul să nu se facă decît cu cel mult 24 de ore înainte de semănat. Grijă deosebită trebuie acordată densi­tăţii, unde trebuie asigurate în medie 65.000 boabe germinabile la hectar şi respectării vitezei de îna­intare a tractorului cu 4 km pe oră. Ţinînd cont de importanţa aplicării acordului global în sporirea produc­ţiei de porumb s-a insistat pe ge­neralizarea acestei forme de retri­buire în toate cooperativele agri­cole din judeţ. Dat fiind timpul favorabil lucră­rilor agricole, munca la însămînţa­rea porumbului trebuie astfel orga­nizată incit pină la 27 aprilie a.c. însăminţarea acestei preţioase plan­te de cultură să fie încheiată. A­­ceastă măsură este pe deplin reali­zabilă şi ea trebuie respectată de­oarece după aprecierea meteorolo­gilor după această dată se prevede o perioadă ploioasă. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Cozma se­cretar al Comitetului judeţean de partid care a dat preţioase indica­ţii privind sporirea producţiei de legume în judeţul nostru. Totodată a insistat asupra efectuării unor lu­crări operative şi de calitate la în­sămînţarea porumbului şi folosirea mai eficientă a agregatelor de iri­gat şi a forţei de muncă. In dezbaterea Consiliului Direcţiei generale a agriculturii: Trecerea la întămin­area operativa a porumbului Accent deosebit pe densitate şi calitatea lucrărilor Atenție sporită grădinilor şi seratelor legumicole Vremea Ieri, la Tg.-Mureș, temperatura aerului la ora 12 era de 14 grade; temperatura medie a solului la 10 cm adîncime era de 10 grade. Timpul probabil. Vreme schimbă­toare, cu cerul mai mult noros cu deosebire după-amiaza, cînd izolat sînt posibile averse slabe de ploa­ie. Temperatura în scădere ușoară, maximele vor fi cuprinse între 14—19 grade, minimele între 2—5 grade. Vînt potrivit cu unele intensificări de scurtă durată din nord-vest.

Next