Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-03 / nr. 103
1 MAI SĂRBĂTORIT prin manifestări culturale, cu cintec, joc și voie bună ................................................................................................................................................._____ Pe grătarele de la Platoul Cornești, sfîrîie mititeii... O bere rece la iarbă verde... Afluenţă la Grădina de vară ... Spectatori numeroşi la Teatrul de vară... Kalman Ilona, solistă de muzică populară maghiară, din formaţia cooperativei „Textila Mureş“ La Sighişoara Zilele de 30 aprilie, 1 şi 2 Mai, zile de odihnă şi distracţie, de refacere a forţelor în vederea obţinerii de noi realizări în muncă, au fost folosite de oamenii muncii români, germani, maghiari de pe plaiurile sighişorene pentru a se recrea în locurile de agrement Dealul Gării, Hula Daneş, Braite şi alte puncte pitoreşti din frumoasele împrejurimi ale oraşului. O parte din ei au preferat excursiile şi drumeţiile mai lungi în nordul Moldovei, Avrig-Sibiu şi alte localităţi pentru a cunoaşte frumuseţile patriei. In aceste zile grădinile de vară ale localurilor de alimentaţie publică s-au bucurat de o afluenţă mare. La Dealul Gării, locul de agrement preferat al sighişorenilor, bine amenajat şi aprovizionat, în sala „Mihai Eminescu“ şi-au dat intîlnire în aceste zile mii de oameni ai muncii, unde au avut prilejul să se distreze şi să vizioneze programele bogate prezentate de formaţiile artistice de amatori din întreprinderi şi instituţiile de cultură, care în aceste zile au prezentat dansuri populare, montaje literare consacrate zilei de 1 Mai, momente vesele, muzică populară, concerte date de fanfară şi tarafuri, care s-au bucurat de un binemeritat succes din partea celor prezenţi. La Casa tineretului din localitate au fost organizate de asemenea distracţii şi seri de dans. Pe terenurile sportive „Voinţa“ şi C.F.R. au avut loc manifestări sportive, fotbal, handbal, consacrate Cupei „1 Mai*. VASILE CLAUS La Tîrreăveni In întimpinarea zilei de 1 Mai, echipele cultural-artistice din oraşul Tîrnăveni s-au pregătit temeinic. Astfel, începînd din 30 aprilie, în 7 puncte ale oraşului, ele au distrat oamenii "Muncii participanţi la serbărî- 1« cîmpeneşti. La cabanele „Stejarul" şi „Trei brazi", înparcurile Casei pionierilor şi ştrandului, în grădina de vară a restaurantului „Tîrnava1“ şi la cantina Combinatului chimic, cetăţenii oraşului au petrecut clipe de destindere. Programele prezentate de formaţiile cultural-artistice ale casei de cultură, Combinatului chimic, O.C.L. şi „Tehnolemn“ s-au bucurat de mult succes. La Reghin La 1 Mai, înainte de amiază, fanfara C.P.L. din localitate a susţinut un reuşit program in piaţa din centrul oraşului. Dupăamiază, la „Pădurea rotundă“, locul tradiţional de organizare a serbărilor cîmpeneşti, oamenii muncii din oraş au petrecut, împreună cu familiile, în jurul meselor încărcate cu mititei, grătare, sticle cu vin şi bere. Veselia a fost completată de programele prezentate de formaţiile artistice ale casei de cultură şi sindicatelor din oraş. La Sovata Deşi timpul n-a fost cel aşteptat, soarele dovedindu-se deosebit de zgîrcit, locuitorii oraşului Sovata, majoritatea muncitori la U.E.I.L., U.M.T.F., Ilefor, cooperativa de producţie meşteşugărească „Munca“ şi la alte unităţi, în cele trei zile de odihnă — 30 aprilie, 1 şi 2 mai, dezbrăcînd hainele de lucru, s-au îndreptat spre tradiţionalele locuri de distracţie. Au meritat acest lucru, căci în perioada scursă din acest an, al doilea din actualul cincinal, ei au muncit cu însufleţire şi elan pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la U.E.I.L., de pildă, a realizat planul producţiei globale pe primul trimestru al acestui an în proporţie de 106,88 la sută, colectivul de la Ilefor în proporţie de 101,6 la sută, iar lucrătorii cooperativei de producţie meşteşugărească „Munca“ au realizat planul producţiei marfă în proporţie de 109 la sută, al prestărilor în proporţie de 126 la sută. Ele şi-au realizat sarcinile de plan şi pe luna aprilie. Duminică, cetăţenii oraşului, cărora li s-au alăturat sute de oaspeţi ai staţiunii aflaţi la odihnă sau tratament, au participat la bogate manifestaţii sportive, pe terenul de sport din localitate. In zilele de 1 si 2 mai, în grupuri, colegi de muncă cu membri de familie, au petrecut în cele mai pitoreşti locuri, la Stîna de Vale, Tivoli sau au plecat în excursii la Bucin, Lacul Roșu și in alte părți. Cum sunt valorificate propunerile cooperatorilor (Urmare din pag. 1) Cheba şi Cîmpeniţa. Chiar şi aceste cîteva exemple, la care m-am referit, dovedesc hotărîrea consiliului nostru de conducere de a transpune în viaţă, pas cu pas, propunerile şi sugestiile valoroase ale cooperatorilor. Şi e cît se poate de firesc: ele sunt în folosul cooperativei, în folosul obştei iar oamenii muncesc cu mai multă tragere de inimă, participă mai activ la întreaga viaţă a cooperativei atunci cînd văd că propunerile lor sunt luate în seamă şi aplicate în practică. La adunarea generală din 31 ianuarie 1972 a cooperativei agricole din Voivodeni s-au făcut numeroase propuneri privind perfecţionarea muncii în diferite sectoare de activitate. Francisc Újlaki a propus, de pildă, schimbarea structurii culturilor în grădina legumicolă, în raport cu posibilităţile asigurării forţei de muncă. Tot el a sugerat valorificarea unor cantităţi mai mari de legume prin fabrica de conserve Mureşeni. Petru Şerban de la ferma zootehnică a propus amenajarea unor jgheaburi la păşunea din Voivodeni, precum şi desecarea a 60 ha fineţe, prin amenajarea şi lărgirea pîrîului Matca. Alexandru Berekmeri s-a referit la dezvoltarea unor activităţi industriale (confecţionarea unor dale de beton, înfiinţarea unei cărămidării), iar Ioan Pataki a cerut perfecţionarea organizării muncii în acord global (repartizarea cu grijă a suprafeţelor, o evidenţă mai precisă a realizărilor obţinute de fiecare cooperator). Aceste propuneri, asupra cărora adunarea generală s-a pronunţat favorabil, reprezintă un veritabil program de lucru pentru conducerea cooperativei . Consiliul de conducere a studiat cu atenţie fiecare propunere, ne-a informat tovarăşul Ioan Botan, contabilul-şef al cooperativei. Unele au şi fost aplicate sau sunt în curs de aplicare, altele , care necesită un studiu, o analiză mai complexă se află în continuare în atenţia noastră. în ce priveşte sectorul legumicol, de pildă, chiar in planul cooperativei s-a prevăzut o structură mai adecvată a culturilor. Astfel, pe lingă ardei, varză, castraveţi, tomate, rădăcinoase — cultivate şi în cursul anului trecut — s-au prevăzut şi 30 ha mazăre şi 10 ha fasole păstăi, destinate fabricii de conserve. Actuala structură a culturilor pe cele 100 ha legume corespunde, practic, posibilităţilor de care dispunem — inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea forţei de muncă. Sunt în curs de aplicare şi celelalte propuneri. Am luat măsuri pentru confecţionarea jgheaburilor la păşunea din Voivodeni. Studiem posibilităţile de extindere a activităţilor industriale. Am acordat o atenţie deosebită perfecţionării muncii în acord global. în ceea ce priveşte amenajarea pîrîului Matca am întreprins unele măsuri. Este o lucrare complexă, care depăşeşte posibilităţile noastre, şi va fi executată în cooperare cu C.A.P. Glodeni şi Păingeni, cu sprijinul O.I.F. Manifestînd grijă pentru dezvoltarea avutului obştesc, exigenţă şi spirit gospodăresc, cooperatorii din Frunzeni au făcut propuneri preţioase, a căror aplicare va asigura însemnate sporuri de producţie. Astfel Teodor Vultur, membru în comisia de revizie, a cerut să se depună eforturi pentru ridicarea productivităţii păşunilor, prin curăţirea şi fertilizarea lor cu cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale şi chimice. Brigadierul loan Rusu a propus executarea unor lucrări de drenaj pe valea Băiţei. Alte propuneri s-au referit la recepţionarea exigentă a lucrărilor executate de S.M.A., la repartizarea tractoarelor pe brigăzi, la organizarea temeinică a recoltării fîneţelor spre a evita deprecierea nutreţurilor... — Ne străduim să aplicăm în practică fiecare propunere, fiecare sugestie făcută de cooperatori, ne spune tovarăşul Lucian Buciu, inginerul-şef al C.A.P. Să luăm, de pildă, fertilizarea păşunilor. Ea are o mare importanţă pentru sporirea producţiei de nutreţuri. Pînă in prezent au fost fertilizate 75 ha cu îngrăşăminte naturale şi 100 ha cu îngrăşăminte chimice. în acelaşi timp s-au executat lucrări de curăţire pe 650 ha păşuni. Am organizat, de asemenea, o amplă acţiune pentru desecarea celor 25 ha de fineţe de pe valea Băiţei, prin săparea unor canale ce însumează peste 2 km. Iată, aşadar, că propunerile făcute de cooperatori încep să prindă viaţă. Este, desigur, un fapt pozitiv. Unele propuneri au rămas însă tot în „faza de studiu“ ca, de pildă, confecţionarea dalelor la Voivodeni, introducerea apei la cojocăria din Frunzeni, ca să nu vorbim de lucrările de mare amploare — cum ar fi desecarea celor 60 ha finețe la Voivodeni. Desigur, aplicarea fiecărei propuneri necesită un studiu, o analiză. Dar această fază „de studiu“ nu trebuie să se prelungească. Conducerile C.A.P. trebuie să manifeste mai multă operativitate în soluționarea problemelor, astfel ca aplicarea propunerilor să se facă în timp util, cu maximum de eficiență. Platoul Corneşti (Urmare din pag. 1) de lei, precum şi păunul, care şi-a desfăşurat în formă de roată penele de podoabă. Platforma distractivă pentru copii, care s-ar putea transforma într-un loc foarte atractiv, e puţin cam neglijată. Modestele unităţi distractive, ca „roata cu noroc“ sau „pescuitul cadourilor“ n-au dat dovadă de prea multă fantezie din partea organizaţiei comerciale care le-a conceput. E adevărat, aprovizionarea a fost abundentă. S-au găsit din plin fripturi la grătar, produse de patiserie, trufandale. Terasa restaurantului s-a bucurat şi ea de o mare afluenţă, deşi nu ca în zilele călduroase. S-au servit fleici foarte gustoase, pe tradiţionalele tăvi de lemn, cu salată de castraveţi şi bere proaspătă. Păcat însă, că scaunele de la mese sînt incomode, n-au spătare iar scrumierele... lipsesc cu desăvîrşire, dintr-un raţionament de loc acceptabil, şi astfel curăţenia pe terasă mai lasă de dorit. Aceste mici deficienţe, care sperăm că vor fi înlăturate într-un viitor apropiat, n-au afectat însă voia bună a celor ce şi-au propus să petreacă cele cîteva ore senine ale primelor zile de mai, în tovărăşia frumoaselor tufişuri şi arborilor care împodobesc Platoul Corneşti. Succesele mecanizatorilor pe ogoare Timpul bun de lucru care s-a menţinut vreme îndelungată în cursul acestei primăveri a permis o apreciabilă devansare a tuturor lucrărilor în cîmp, a creat posibilitate şi mecanizatorilor din cele 24 S.M.A. din judeţul nostru să înregistreze frumoase realizări. Astfel, planul de lucrări pînă la 1 Mai a fost depăşit în ansamblu pe trustul S.M.A. Mureş cu peste 5,7 milioane lei. Cele mai bune realizări în întrecerea socialistă în executarea lucrărilor în cîmp le-au înregistrat S.M.A. Tg.-Mureş cu secţiile de mecanizare ce deservesc CAP din Nazna, Sîntana de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Livezeni; S.M.A. Dumbrăvioara cu secţiile din Ernei şi Păingeni; S.M.A. Iernut, cu secţiile Cuci, Iernut; S.M.A. Luduş cu secţiile Bogata, Luduş; S.M.A. Sighişoara, S.M.A. Reghin şi altele. In prezent mecanizatorii sunt preocupaţi cu încheierea însămînţării porumbului, cu repararea utilajului destinat lucrărilor din campania agricolă de vară. De asemenea, întrucît obţinerea unor producţii mari este hotărîtă în mare măsură de aplicarea acordului global, din timp s-a trecut la organizarea unor formaţii mixte din mecanizatori şi ţărani cooperatori, care să lucreze terenurile şi culturile de la semănat şi pînă la recoltare. La „Sporul“ se munceşte cu... spor în întrecerea ce s-a desfăşurat în cinstea zilei de 1 Mai, la cooperativa meşteşugărească „Sporul“ din Sighişoara s-au întreprins măsuri menite să ducă la realizări de prestigiu. Printre acestea cu o mare eficienţă s-a dovedit cea a dezvoltării secţiei tricotaj de serie. Dotată cu încă 25 maşini de fineţea 8,10 şi 12, secţia a reuşit ca în primele luni ale anului să depăşească producţia marfă planificată cu 7 la sută. Dacă mai adăugăm şi faptul că produsele secţiei sunt destinate exportului, avem certitudinea că la „Sporul“ se munceşte cu multă conştiinciozitate. Oficiul judeţean de turism Mureş PRIN UNITĂŢILE SALE DIN TlRGU-MUREŞ, SIGHIŞOARA, TlRNAVENI ŞI REGHIN a pus în vizare bilete de odihnă (12 zile) la MANGAUA NORD pentru staţiunile VENUS, JUPITER, SATURN , în perioada 1 iunie—24 septembrie 1972. Pentru staţiunile FELIX, 1 MAI, GOVORA, OLANESTI, CALIMANESTI, PREDEAL și TUŞNAD s-au pus în vînzare BILETE PENTRU TRATAMENT (18 zile), cu cazare în case particulare. r Cinema MIERCURI, 3 MAI TG.-MUREŞ — Select: Torentul de fier. Arta: Adio, domnule Chips! (ambele serii — la orele 10, 14, 17 şi 20). Progresul: Poveste de dragoste. Tineretului: Oliver (ambele serii). Unirea: A dispărut un Fragonard. Flacăra: Mina cu briliante. SIGHIŞOARA — Lumina: Osceola. Tîrnava: Aricii se nasc fără ţepi. LUDUŞ — Flacăra: Celebrul 702. IERNUT — Lumina. Intilnire cu o necunoscută. SÂRMAŞU — Popular: Un loc pentru îndrăgostiţi. REGHIN — Patria: Motodrama. Victoria: Cronometrul. TIRNAVENI — Melodia: Trimis extraordinar. SOVATA — Doina: Love Story SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Cermen. FÎNTÎNELE — Patria: Cortul roşu. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Femeia să se teamă de bărbat. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 20: O noapte furtunoasă. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 9,30: Ninigra şi Aligra. Televiziune 9,00 — Telex; 9,05 — Reportaj TV. Fragmente din jurnalul unui poet; 9,25 — în pași de dans; 10,00 — Curs de limba franceză; 10,30 — Film artistic: Haiducii lui Șaptecai; 12,00 — Telejurnal; 15,30 — Teleșcoala (chimie, matematică); 16,30— Curs de limba engleză; 17,00 — Fotbal: Rapid — Steaua (divizia A); 18,45 — Timp şi anotimp în agricultură; 19,10 — Tragerea Pronoexpres; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,05 — Laudă tinereţii. M D A Versuri inedite, în lectura auto- rilor; 20,20 — Telecinemateca: J Noaptea generalilor (cu: Peter O’Toole, Omar Sharif, Tom \ Courtenay, Cristopher Plum- t mer). Premieră TV; 22,30 — 24 ^ de ore. ’ Radio Tg.-Mureş J JOI. 4 MAI \ In limba română: 6,30—7. E- misiune pentru crescătorii de , animale (la microfon dr. Emil Silvaş, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice). Muzică populară. 16,30— i 18: Cronica actualităţii. „Şase ' bagatele“ de N. Chilf. Orizont economic (..Nicovala" Sighişoa-ya). Muzică de dans. Emisiunea pentru femei. Muzică. In limba maghiară: 6—6,30l ' întîlnire matinală. Muzică. 18— 1 19,30: Cronica actualității. Cîn tece populare. Consultație radio.