Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)
1972-06-01 / nr. 128
de ziua ta, comoara ţării! 1 Iunie — zi a copilăriei fericite, lipsită de griji, plină de satisfacţii şi bucurii. Sunt fericită să vă adresez cu această ocazie cele mai frumoase ginduri şi simţăminte în numele slujitorilor şcolii, al mamelor care vă ocrotesc şi îngrijesc cu atita dăruire. Voi, dragi copii, reprezentaţi tot ce are mai scump patria noastră. Pe întregul plai românesc răsăriţi şi creşteţi ca cele mai frumoase flori. Reuşiţi cu zîmbetul şi surîsul vostru să cuceriţi oamenii de toate vîrstele. Partidul Comunist Român v-a asigurat toate condiţiile pentru a vă însuşi trainice şi vaste cunoştinţe din toate domeniile de activitate, pentru a vă forma ca demni cetăţeni ai patriei noastre socialiste. Vă revine deci datoria de a învăţa cu sirguinţă pentru a vă însuşi tainele ştiinţei, de a vă iubi părinţii şi dascălii voştri, patria şi partidul. Aveţi nenumărate posibilităţi de a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru, pentru a preţui cum se cuvine prezentul şi viitorul luminos, bogăţiile şi frumuseţile patriei, calităţile şi trăsăturile de caracter ale constructorilor socialismului de pe meleagurile româneşti. Dacă părinţii bunicii voştri au tînjit după o copilărie fericită de care n-au avut parte în anii grei ai exploatării capitaliste, azi sub soarele luminos al socialismului, visul lor a devenit realitate. Copilăria este poate cea mai frumoasă perioadă din viaţă, este pragul de aur spre formarea idealurilor când visurile devin fapte, primăvara vieţii, încercaţi să daţi viaţă tuturor sfaturilor bune, ale celor care veghează pentru a deveni curajoşi, harnici, pricepuţi şi cutesatori, dirji şi hotăriţi, gata pentru a învinge orice greutate ce vi s-ar ivi în cale. Ţin să dau glas simţămintelor şi gîndurilor voastre, de dragoste neţărmurită faţă de partidul nostru iubit, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, părintele drag al tuturor copnilor ce veghează necontenit pentru formarea şi dezvoltarea voastră. Copiii tirgumureşeni primesc ca dar de ziua lor din partea organelor locale de partid şi de stat o frumoasă tabără de vară la baza nautică şi de agrement „Mureşul“, unde vă puteţi petrece in cele mai bune condiţii vacanţa de vară Peste puţine zile mulţi dintre voi îor pleca in tabere si excursii pe tot cuprinsul ţării pentru a lua contact direct cu frumuseţile naturale şi peisajul industrial al patriei, pretutindeni veţi face cunoştinţă cu oameni minunaţi, care transformă pe zi ce trece înfăţişarea patriei, făcind-o să fie mai frumoasă şi mai bogată ca oricind. Învăţaţi de la întregul nostru popor să preţuiţi munca, cea mai înaltă datorie a fiecărui cetăţean. Vă dorim tuturor să creşteţi sănătoşi şi viguroşi, asemenea lui Făt-Frumos şi a Ilenei Cosinzeanu din poveste, să faceţi numai bucurii părinţilor şi educatorilor voştri şi nouă tuturor, să puneţi în fiecare zi cite o cărămidă la temelia formării voastre, să faceţi ca voi — uriaş şi minunat buchet de flori al patriei — să îndreptăţiţi speranţele întregii noastre naţiuni socialiste. GHEORGHIŢA NEACŞU preşedinta Consiliului municipal Tg.-Mureş al Organizaţiei pionierilor Ili De la Casa judeţeană a corpului didactic Pentru personalul de predare din învăţământul de cultură generală, Casa judeţeană a corpului didactic organizează următoarele acţiuni: • Vineri, 2 iunie 1972, ora 18, la Liceul nr. 2 Tîrnăveni o masă rotundă cu tema: Căi şi mijloace folosite de diriginte în vederea justei orientări şcolare şi profesionale a elevilor. Pentru educatoare, duminică, 4 iunie 1972, ora 10, la Liceul nr. 2 din Luduş o expunere cu tema: Rolul jocului in formarea colectivului de copii in grădiniţă. La aceeaşi dată şi oră, expunerea va fi susţinută şi în limba maghiară la Liceul din Sovata. Pentru învăţători, duminică, 4 iunie ora 10, la Liceul nr. 2 Luduş va avea loc o consfătuire cu tema: Lecţia — mijloc de bază a modernizării învăţământului. O asemenea consfătuire va avea loc — la aceeaşi dată şi oră — şi în limba maghiară la Liceul din Sîngeorgiu de Pădure. Pentru profesorii de biologie care predau la clasele liceale, tot duminică, 4 iunie, ora 9, la Liceul „Bolyai-Farkas", va avea loc un schimb de experienţă cu tema: Păreri despre manualele de geologie pentru elevii anului liceu şi valorificarea emisiunilor de anatomie prin teleşcoală. • Duminică, 4 iunie, ora 9 la Casa corpului didactic — consultaţii la pedagogie pentru cadrele didactice care se prezintă la examenele de grad. • Marţi, 6 iunie, ora 8,30 pentru profesorii de agricultură va avea loc la Şcoala generală din Bogata un schimb de experiență cu tema: Organizarea activității în micro-C.A.P. în perioada vacanței de vară. Vremea: Ieri, la ora 12, temperatu-ra aerului la Tg.-Mureş era de 20 de grade. Timpul probabil. Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă cu înnorări locale după-amiaza. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 23—26 de grade, minimele între 8—11 grade. Vînt slab din sud-est. In comisiile pe probleme ale Consiliului orăşenesc al sindicatelor, pe lingă specialişti şi activişti obşteşti, cu experienţă, membrii consiliului, am cuprins pe toţi responsabilii cu problemele de resort din cadrul comitetelor sindicatelor. Acest lucru s-a făcut în dorinţa de a lucra direct cu comitetele sindicatelor pe toate filierele şi în primul rînd de a angrena întregul colectiv ales la nivel de comitete, ceea ce este posibil la noi, ţinînd cont că în oraş activează 15 sindicate. In acest fel am reuşit să prevenim constituirea unei verigi intermediare, să dăm comisiilor pe probleme vitalitatea necesară, să le asigurăm cadrul organizatoric corespunzător pentru ca ele să devină organisme vii de lucru, sporind în acelaşi timp responsabilitatea fiecărui membru al comisiei faţă de sarcinile ce îi revin. In prima treime de an, comparativ cu perioada similară din anii trecuţi, a crescut numărul acţiunilor întreprinse prin comisiile pe probleme, care s-au referit la activităţi specifice tuturor sindicatelor sau sindicatelor grupate pe ramuri de producţie, conţinutul şi calitatea acţiunilor a fost îmbunătăţită, iar eficienţa acestora a sporit substanţial. Biroul executiv a primit un real sprijin din partea comisiei pentru probleme organizatorice, statutare şi autonomiei sindicatelor la instruirea de bază a activului sindical, după alegeri, cît şi la instruirile periodice care au fost organizate ulterior. La nivelul tuturor sindicatelor a fost organizată o îndrumare diferenţiată în direcţia sporirii preocupării sindicatelor pentru îmbunătăţirea conţinutului muncii, planificarea activităţilor şi respectarea hotărîrilor luate. Astfel, pe baza unui studiu amănunţit efectuat la Fabrica de zahăr, Fabrica de lapte praf şi unt, Industria cărnii, Complexul de porcine, întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de cînepă, întreprinderea de industrie locală, întreprinderea de gospodărie comunală, Staţiunea de maşini agricole, C.F.R., Autobază, P.T.T.R. şi cooperativa de consum s-a analizat modul în care a fost organizată şi s-a desfăşurat întrecerea socialistă în anul trecut, fiind scoase în evidenţă aspectele caracteristice şi dezvăluite carenţele care au persistat, pentru o mai bună orientare a sindicatelor în această direcţie în anul în curs. Cu multă răspundere comisia a sprijinit la nivelul tuturor întreprinderilor cu profil economic din raza oraşului nostru acţiunea privind aplicarea prevederilor Hotărîrii C C. al U.G.S.R. din 6—7 ianuarie 1972, privind îmbunătăţirea participării sindicatelor la organizarea şi desfăşurarea întrecerii şi acordarea stimulentelor morale şi materiale fruntaşilor şi colectivelor fruntaşe şi a ajuta comitetele sindicatelor la preluarea obiectivelor şi criteriilor menţionate de hotărîre, care sunt specifice unităţilor în cauză. Mai amintesc ajutorul dat de comisia sindicatelor de la Fabrica de zahăr, Fabrica de lapte praf şi unt, întreprinderea de prelucrarea tulpinilor de cînepă şi întreprinderea de industrie locală privind utilizarea cît mai judicioasă a capacităţilor de producţie. Comisia inginerilor şi tehnicienilor şi-a dovedit prezenţa în acţiuni majore, contribuind din plin la organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale C.I.T. din întreprinderi, prilej cu care s-a spus lucrurilor pe nume şi s-a luat atitudine faţă de formalismul ce s-a strecurat în activitatea C.I.T.-urilor. Prin comisia C.I.T. pe oraş s-a făcut o amplă analiză la 10 întreprinderi (cele mai importante) privind modul în care se preocupă sindicatele şi comisiile C.I.T. ale acestora de promovare a noului în tehnică sub toate aspectele şi cum este sprijinită şi stimulată mişcarea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Constatările şi concluziile au fost prezentate în plenara lărgită a Consiliului orăşenesc al sindicatelor, în cadrul căreia cercul inovatorilor de la întreprinderea de industrie locală a lansat o întrecere pe anul 1972 între cercurile de inovaţii, cu obiective bine precizate din care amintim: realizarea în anul acesta, a unor economii din invenţii, inovaţii şi raţionalizări în valoare de 75.000 lei pentru fiecare inginer şi 35.000 lei pentru fiecare tehnician şi maistru din unitate, chemare la care au răspuns afirmativ toate cercurile de inovatori din oraş. Acţiuni bine orientate a întreprins şi comisia pentru problemele activităţii în rîndurile femeilor salariate din care scot în evidenţă studiul şi analiza făcută la Întreprinderea de industrie locală, Spitalul unificat teritorial şi Fabrica de lapte praf şi unt, în direcţia asigurării condiţiilor de muncă pentru femei. Comisia pentru sport şi turism s-a preocupat corespunzător de sprijinirea sindicatelor în vederea organizării adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri la asociaţiile sportive, definitivarea planului de perspectivă, stabilirea calendarului sportiv pe anul 1972, atragerea de noi membri în rîndul asociaţiilor sportive. Un accent sporit a pus Biroul executiv pe îndrumarea şi intensificarea muncii comisiei pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă. Cu participarea efectivă a comisiei s-a organizat la nivelul tuturor sindicatelor cîte o analiză diferenţiată asupra felului în care comitetele sindicatelor şi birourile grupelor sindicale se preocupă de traducerea în fapte a planului special întocmit privind munca politică şi cultural-educativă în lumina sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut. Cu acest prilej s-au dezbătut probleme privind conţinutul muncii, formele, metodele folosite, la ce probleme majore răspund acţiunile întreprinse. In urma acestei acţiuni a comisiei pentru activitatea politică şi cultural-educativă s-a simţit un reviriment în toate sindicatele. Comisia s-a preocupat de sprijinirea concretă a sindicatelor privind permanentizarea activităţii celor 9 brigăzi de agitaţie din oraş, pregătirea formaţiilor artistice de amatori şi participarea lor la concursul închinat celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, sprijinirea activităţii desfăşurate de clubul muncitoresc al Fabricii de zahăr. Fructuoase au fost şi acţiunile organizate de comisia pentru probleme sociale şi ridicarea nivelului de trai, de colectivele specializate ale acesteia. Atenţia a fost îndreptată spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea noxelor, măsuri privind prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale, modul de valorificare a propunerilor făcute de inspectorii obşteşti de protecţia muncii, modul de organizare a analizei morbidităţii şi măsurile ce sunt luate pentru reducerea zilelor de incapacitate temporară de muncă, preocuparea sindicatelor în direcţia respectării legislaţiei muncii, participarea activă la dezbaterile comisiilor de judecată, exercitarea controlului obştesc în unităţile de deservire ale cooperativei de consum etc. In cele de mai sus ne-am referit la unele preocupări ale Consiliului orăşenesc al sindicatelor în direcţia formării şi folosirii unui activ obştesc cît mai larg şi în mod special a celui atras în comisiile pe probleme. IOAN NASASIU preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor Luduș Comisiile pe probleme—organisme vii de lucru ale sindicatelor ★ 1. Două prestigioase coruri din judeţul nostru participante la faza a II-a a concursului „Cinta re patriei” Nivelul calităţii interpretative atins de unele dintre cele mai bune formaţii din judeţul nostru este probată acum prin participarea corurilor mixte din Ceuaş şi al Casei de cultură din Tirnăveni la faza a II-a a concursului coral interjudelan „Cîntare patriei“ prestigioasă manifestare artistică, închinată Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Participarea corurilor din Ceuaş şi Tîrnăveni, la faza de duminică 4 iunie, la concursul coral interjudeţean „Cîntare patriei“ va fi transmisă de televiziune de pe scena Palatului culturii din Tg.-Mureş. Corul din Ceuaş îşi aniversează anul acesta 135 de ani de la înfiinţarea sa atestată de primul document semnat la 12 februarie 1837 în cartea numită „Protocolum vizitatorum". Vrednicul dascăl Belle József a pus temelia acesui cor şi a dirijat şi activat între anii 1809— 1844. Acest cor de ţărani, în decursul anilor, a avut o evoluţie dintre cele mai rodnice atît prin participarea sa la diferite manifestări şi concursuri cît şi pe ogoare. Actualul dirijor, învăţătorul inimos şi exigent, Keszeg János este cel de-al zecelea dirijor de la înfiinţarea corului. Keszeg János i-a învăţat pe ţăranii cooperatori să cînte dar să şi altoiască viţa de vie şi pomii. Cei mai bogaţi ani de activitate corală sînt cei de după 23 August 1944, cînd corul este organizat pe baze noi, iar numărul coriştilor creşte, ajungînd uneori chiar pînă la 200, cam tot atîţia cîte case sînt şi în sat. Dascălul Keszeg János s-a îngrijit să aibă şi urmaşi de talia sa, îndrumînd spre şcoli de specialitate şi instituţii de învăţămînt superior elevi, studenţi, aşa cum este cazul proaspătului absolvent al facultăţii de muzică de la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş Dézsi Ferenc, vrednic urmaş al învăţătorului din Ceuaş, sub a cărui îndrumare a cunoscut primele note muzicale. In anul 1948, participînd la faza regională, ciştigă locul I, iar în 1949 corul participă la primul concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori, iar în 1969 se clasează pe locul I la faza interjudeţeană a celui de-al IX-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori şi participă la finală. La festivalul zonal al formaţiilor corale de amatori, ediţia 1970, la Lugoj, corul obţine trofeul „Ion Vidu", iar la concursul al X-lea „Omagiu partidului“, ocupă locul III pe ţară. Corul din Ceuaş este distins cu Ordinul cultural clasa a IlI-a şi în aceste zile se pregăteşte intens să reprezinte cu cinste judeţul la prestigiosul concurs „Cîntare patriei". Corul are un valoros şi bogat repertoriu, ales din lucrările compozitorilor contemporani şi clasici: Chirescu, Mendelsohn, Vidu, Mircea Neagu, Birtalan József, Kozma Mátyás, Zoltán Aladár, Tudor Jarda, Hubbes Valter şi alţii-A cînta în cor, pe valea Târnavei Mici şi în oraşul Tîrnăveni, constituie o tradiţie ce se înscrie cu multe decenii în urmă. In deceniile II şi III, au existat în oraş mai multe grupări corale, cadrele didactice fiind sufletul acestora. După eliberare, în 1945, a luat fiinţă corul cadrelor didactice avînd ca dirijor pe învăţătorul Rădulici Mincu. Pînă în anul 1950 corul sindicatului învăţămînt a avut o activitate desfăşurată numai cu ocazia unor evenimente sărbătoreşti. Repertoriul cuprindea cîteva piese corale. Anul 1950 marchează începerea unei perioade de intensă şi permanentă activitate, corul participînd cu concertele sale la toate chemările partidului pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor în pas cu marile transformări social-politice şi economice ce au avut loc in oraşul Tîrnăveni. De la 60 de corişti în perioada 1945—1950, corul numără astăzi pînă la 120 de membri, aceasta fiind o urmare firească a preocupării permanente a conducerii corului pentru lărgirea treptată a formaţiei cu cadre noi. Ascensiunea treptată a corului se datoreşte sîrguinţei cu care au participat coriştii, competenţei şi dăruirii dirijorului corului, profesorul Ioan Riţiu, care din 1948 se află în fruntea acestei formaţii, şi foarte valoroasei colaborări cu compozitorii Tudor Jarda şi Zoltán Aladár. Formaţia corală din Tîrnăveni a participat la toate concursurile republicane ale artiştilor amatori obţinind premii judeţene şi interjudeţene. Activitatea sa obştească s-a concretizat în participarea la concursuri, reuniuni corale, concerte corale desfăşurate în localitate, în judeţ şi în alte localităţi. Ascensiunea corului a culminat anul trecut prin participarea acestuia la faza I a prestigioasei competiţii corale interjudeţene „Cîntare patriei" şi prin promovarea în etapa a II-a a acestui concurs care se desfăşoară duminică, 4 iunie. Urăm cu acest prilej succes deplin formaţiilor mureşene la faza de duminică a concursului interjudeţean „Cîntare patriei". OLGA APOSTOL VALERIU P. VAIDA nsa Corul mixt al căminului cultural din Ceuaș. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 26 mai 1972. In mica staţie C.F.R. din Bistra Mureşului s-au pus la descărcare încă 8 vagoane. Unele după ce au făcut o cale lungă, parcurgînd 539 km. Atît e distanţa de la Medgidia, unde a fost încărcat un vagon, şi pînă aici. Alte vagoane au venit de la Bucureşti, Plopeni, Balş şi Braşov. Am rămas surprinşi de destinaţia acestor vagoane şi a multora care sosesc zilnic. Şi nu numai noi, ci şi lucrătorii staţiei C.F.R., precum şi cetăţenii din sat. Căci, cele 10—12 vagoane puse aici zilnic la descărcat, venite din Roman, Drobeta Turnu Severin, Bucureşti şi din alte şi alte localităţi îndepărtate din ţară conţin deşeuri de metal, plinea furnalelor. Or, la Bistra Mureşului şi nici chiar în apropiere nu există nici un furnal. De ce atunci se depozitează aici, la sute de kilometri de uzinele care folosesc deşeurile de metal? A cui a fost ideea de a înfiinţa la Bistra Mureşului un depozit de astfel de deşeuri, provenite de la întreprinderi din jumătate din ţară, n-am putut afla. Dar am aflat că nu este deloc rentabil pentru economia naţională, irosindu-se uriaşe sume de bani din avuţia ţării. Şi cît de necesar ne este fiecare leu pentru dezvoltarea economică, pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei! Să urmărim însă descărcatul vagoanelor. Decurge deosebit de anevoios, deşi muncitorii depun eforturi deosebit de mari. Din vagoane, şpanul este încărcat în remorci şi transportat în aşa-zisul depozit aflat în amenajare. Mai devreme sau mai tîrziu urmează ca din nou să se încarce în remorci, apoi, în vagoane pentru a fi transportat la oţelării. Deci altă muncă, alţi bani cheltuiţi din punga statului. Căci, după cum arătam mai sus, la Bistra Mureşului nu există furnale. Aflăm că, la început, organele C.F.R. s-au opus depozitării deşeurilor din metal în această staţie. Cum, cum nu, pînă la urmă au acceptat. Astfel, începînd de la 20 aprilie, zi de zi în mica staţie de la Bistra Mureşului trenurile lasă alte şi alte vagoane (în medie 10—12 la zi) “pentru descărcare. încă ■ din ■ primele zile, gura lacomă a risipei a trecut la înghiţirea banilor statului, banilor poporului muncitor. Căci, orice au făcut şi ori, cîte eforturi au depus, muncitorii respectivi n-au reuşit să descarce la timp vagoanele. In ziua de 6 mai, de pildă, la 3 vagoane a fost depăşit termenul legal de descărcare cu 111 ore. In ziua următoare, la 7 mai, au intrat în locaţie 6 vagoane, în total 255 ore. N-au putut fi descărcate la timp vagoanele nici în alte zile. Şi deşi depozitarea deşeurilor de metal a început aici abia de o lună, au intrat în locaţie 30 de vagoane, fiind reţinute la descărcare peste termenul legal în total 783 de ore. Reprezentanţii I.C.M. nu se dovedesc deloc zgîrciţi. Ei deschid uşor „punga“ şi achită locaţiile. Nu punga proprie, ci a statului. In luna mai, pînă în ziua de 26, s-au achitat locaţii în sumă de 18.500 lei. Şi zi de zi, alte şi alte vagoane poposesc la Bistra Mureşului peste termenul legal. Şi alte sume se plătesc locaţii. Dar nu e vorba în primul rînd de locaţii, ci de imobilizarea vagoanelor. Faptul că în timp de numai o lună au fost imobilizate 30 de vagoane, în total 783 de ore. O asemenea situaţie este de netolerat întrucît prin aceasta se diminuează capacitatea de transport a căilor ferate, în dauna economiei naţionale. Şeful staţiei C.F.R. din Bistra Mureşului ne declară că înfiinţarea depozitului respectiv a fost negîndită. Nu de alta, dar în această staţie nu există condiţii pentru descărcarea unor astfel de deşeuri, lipsind gabaritul. In felul acesta, în orice moment pot fi blocate vagoanele pe linie, existînd chiar şi pericol de accidente. — După cum vedeţi —■ ne spune şeful staţiei — în prezent sunt la descărcare 8 vagoane. Dacă ar mai sosi încă 6, nu le-am putea primi în staţie, din lipsa de spaţiu, fiind obligaţi a le opri în staţia Deda sau în cea de la Răstoliţa. Prin aceasta s-ar crea greutăţi şi staţiilor respective Dacă, totuşi, am primi un număr mai mare de vagoane cu deşeuri metalice, am fi obligaţi să sistăm încărcările de material lemnos. Aceasta ar însemna altă daună pentru economia naţională. Discutăm cu tovarăşul Vasile Gliga, şeful secţiei I.C.M. din Tg.-Mureş de care aparţine acest depozit. Şi aflăm că depozitul s-a înfiinţat la solicitarea întreprinderii de colectare a metalelor Bucureşti, respectiv a Ministerului Metalurgiei, pentru depozitarea şi prelucrarea şpanului în stare afinată. De aici probabil, începînd din anul 1974 şpanul se va expedia oţelăriilor. Şeful secţiei ne-a explicat şi cauzele pentru care cheltuielile de depozitare sunt deosebit de mari. în primul rînd, deşi n-au fost create condiţiile de descărcare şi depozitare, unele întreprinderi din ţară au expediat vagoane după vagoane, fără a fi planificate. în al doilea rînd, depăşirea termenului" de" descărcare se datorește faptului că șpanul a fost încărcat în Vagoane de 50 de tone, cu obloanele înalte, ceea ce a împiedicat golirea lor chiar și mecanizat. In al treilea rînd, unele întreprinderi expediază span necorespunzător, nesortat, amestecat cu diferite metale, contrar normelor legale în vigoare. De acum, depozitul din Bistra Mureşului a fost înfiinţat. Pentru amenajarea lui însă se vor cheltui încă mari sume de bani. Nu pledăm pentru desfiinţarea lui. Dar sîntem împotriva risipei împotriva imobilizării vagoanelor şi prin aceasta a diminuării capacităţii de transport şi achitarea unor enorme sume drept locaţii. Nu de alta, dar sunt banii poporului, ai noştri, ai tuturor P. POPSOR WMSS Episodul XV Plinea furnalelor Soluţie mai economicoasă Cooperativa meşteşugărească „Tehnolemn“ din Tîrnăveni este dotată cu multe maşini şi agregate moderne. Aproape toate însă primesc forţa de la sursă prin intermediul unor curele trapezoidale care, pe lîngă faptul că se obţin greu, costă şi mult Aşa că, în urma studiilor făcute pentru remedierea acestui neajuns, personalul de specialitate a găsit o soluţie uşor de realizat şi mult mai economicoasă. Astfel, şaibele cu şanţuri trapezoidale, au fost schimbate cu altele cu suprafaţă plată, iar curelele de aceeaşi formă au fost înlocuite cu bandă lată țesută din cînepă și impregnată în P.V.C.