Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)

1972-06-01 / nr. 128

de ziua ta, comoara ţării! 1 Iunie — zi a copilăriei feri­cite, lipsită de griji, plină de sa­tisfacţii şi bucurii. Sunt fericită să vă adresez cu această ocazie cele mai frumoase ginduri şi simţăminte în numele slujitorilor şcolii, al mamelor ca­re vă ocrotesc şi îngrijesc cu a­­tita dăruire. Voi, dragi copii, reprezentaţi tot ce are mai scump patria noastră. Pe întregul plai româ­nesc răsăriţi şi creşteţi ca cele mai frumoase flori. Reuşiţi cu zîmbetul şi surîsul vostru să cu­ceriţi oamenii de toate vîrstele. Partidul Comunist Român v-a asigurat toate condiţiile pentru a vă însuşi trainice şi vaste cu­noştinţe din toate domeniile de activitate, pentru a vă forma ca demni cetăţeni ai patriei noastre socialiste. Vă revine deci datoria de a învăţa cu sirguinţă pentru a vă însuşi tainele ştiinţei, de a vă iubi părinţii şi dascălii voştri, patria şi partidul. Aveţi nenumărate posibilităţi de a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru, pentru a preţui cum se cuvine prezentul şi viitorul luminos, bogăţiile şi frumuseţile patriei, calităţile şi trăsăturile de caracter ale con­structorilor socialismului de pe meleagurile româneşti. Dacă pă­rinţii bunicii voştri au tînjit după o copilărie fericită de ca­re n-au avut parte în anii grei ai exploatării capitaliste, azi sub soarele luminos al socialismului, visul lor a devenit realitate. Copilăria este poate cea mai frumoasă perioadă din viaţă, este pragul de aur spre formarea idealurilor c­ând visurile devin fapte, primăvara vieţii, încercaţi să daţi viaţă tuturor sfaturilor bune, ale celor care veghează pentru a deveni cura­joşi, harnici, pricepuţi şi cute­satori, dirji şi hotăriţi, gata pen­tru a învinge orice greutate ce vi s-ar ivi în cale. Ţin să dau glas simţămintelor şi gîndurilor voastre, de dragoste neţărmurită faţă de partidul nos­tru iubit, faţă de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, părintele drag al tuturor copnilor ce ve­ghează necontenit pentru forma­rea şi dezvoltarea voastră. Copiii tirgumureşeni primesc ca dar de ziua lor din partea or­ganelor locale de partid şi de stat o frumoasă tabără de vară la baza nautică şi de agrement „Mure­şul“, unde vă puteţi petrece in cele mai bune condiţii vacanţa de vară Peste puţine zile mulţi dintre voi î­or pleca in tabere si excur­sii pe tot cuprinsul ţării pentru a lua contact direct cu frumuse­ţile naturale şi peisajul industri­al al patriei, pretutindeni veţi fa­ce cunoştinţă cu oameni minu­naţi, care transformă pe zi ce trece înfăţişarea patriei, făcind-o să fie mai frumoasă şi mai bo­gată ca oricind. Învăţaţi de la întregul nostru popor să preţuiţi munca, cea mai înaltă datorie a fiecărui cetăţean. Vă dorim tuturor să creşteţi să­nătoşi şi viguroşi, asemenea lui Făt-Frumos şi a Ilenei Cosinzea­­nu din poveste, să faceţi numai bucurii părinţilor şi educatorilor voştri şi nouă tuturor, să puneţi în fiecare zi cite o cărămidă la temelia formării voastre, să fa­ceţi ca voi — uriaş şi minunat buchet de flori al patriei — să îndreptăţiţi speranţele întregii noastre naţiuni socialiste. GHEORGHIŢA NEACŞU preşedinta Consiliului municipal Tg.-Mureş al Organizaţiei pionierilor I­li De la Casa judeţeană a corpului didactic Pentru personalul de predare din învăţământul de cultură ge­nerală, Casa judeţeană a corpu­lui didactic organizează următoa­rele acţiuni: • Vineri, 2 iunie 1972, ora 18, la Liceul nr. 2 Tîrnăveni o masă rotundă cu tema: Căi şi mijloace folosite de diriginte în vederea justei orientări şcolare şi profe­sionale a elevilor.­­ Pentru educatoare, dumini­că, 4 iunie 1972, ora 10, la Liceul nr. 2 din Luduş o expunere cu tema: Rolul jocului in formarea colectivului de copii in grădiniţă. La aceeaşi dată şi oră, expune­rea va fi susţinută şi în limba maghiară la Liceul din Sovata.­­ Pentru învăţători, duminică, 4 iunie ora 10, la Liceul nr. 2 Luduş va avea loc o consfătuire cu tema: Lecţia — mijloc de ba­ză a modernizării învăţământului. O asemenea consfătuire va avea loc — la aceeaşi dată şi oră — şi în limba maghiară la Liceul din Sîngeorgiu de Pădure.­­ Pentru profesorii de biolo­gie care predau la clasele licea­le, tot duminică, 4 iunie, ora 9, la Liceul „Bolyai-Farkas", va avea loc un schimb de experienţă cu tema: Păreri despre manualele de geologie pentru elevii anului­­ liceu şi valorificarea emisiuni­lor de anatomie prin teleşcoală. • Duminică, 4 iunie, ora 9 la Casa corpului didactic — consul­taţii la pedagogie pentru cadre­le didactice care se prezintă la examenele de grad. • Marţi, 6 iunie, ora 8,30 pen­tru profesorii de agricultură va avea loc la Şcoala generală din Bogata un schimb de experiență cu tema: Organizarea activității în micro-C.A.P. în perioada va­canței de vară. Vremea: Ieri, la ora 12, temperatu-­­­ra aerului la Tg.-Mureş era­­ de 20 de grade. Timpul probabil. Vremea se menţine frumoasă şi căldu­roasă cu înnorări locale du­­pă-amiaza. Temperaturile ma­xime vor fi cuprinse între 23—26 de grade, minimele între 8—11 grade. Vînt slab din sud-est. In comisiile pe probleme ale Con­siliului orăşenesc al sindicatelor, pe lingă specialişti şi activişti obşteşti, cu experienţă, membrii consiliului, am cuprins pe toţi responsabilii cu problemele de resort din cadrul co­mitetelor sindicatelor. Acest lucru s-a făcut în dorinţa de a lucra di­rect cu comitetele sindicatelor pe toate filierele şi în primul rînd de a angrena întregul colectiv ales la nivel de comitete, ceea ce este po­sibil la noi, ţinînd cont că în oraş activează 15 sindicate. In acest fel am reuşit să prevenim constituirea unei verigi intermediare, să dăm comisiilor pe probleme vitalitatea necesară, să le asigurăm cadrul or­ganizatoric corespunzător pentru ca ele să devină organisme vii de lu­cru, sporind în acelaşi timp res­ponsabilitatea fiecărui membru al comisiei faţă de sarcinile ce îi re­vin. In prima treime de an, compara­tiv cu perioada similară din anii trecuţi, a crescut numărul acţiuni­lor întreprinse prin comisiile pe probleme, care s-au referit la ac­tivităţi specifice tuturor sindicate­lor sau sindicatelor grupate pe ra­muri de producţie, conţinutul şi ca­litatea acţiunilor a fost îmbunătă­ţită, iar eficienţa acestora a sporit substanţial. Biroul executiv a primit un real sprijin din partea comisiei pentru probleme organizatorice, statutare şi autonomiei sindicatelor la instruirea de bază a activului sindical, după alegeri, cît şi la instruirile perio­dice care au fost organizate ulte­rior. La nivelul tuturor sindicate­lor a fost organizată o îndrumare diferenţiată în direcţia sporirii pre­ocupării sindicatelor pentru îmbu­nătăţirea conţinutului muncii, pla­nificarea activităţilor şi respectarea hotărîrilor luate. Astfel, pe baza u­­nui studiu amănunţit efectuat la Fabrica de zahăr, Fabrica de lapte praf şi unt, Industria cărnii, Com­plexul de porcine, întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de cînepă, întreprinderea de industrie locală, întreprinderea de gospodărie comu­nală, Staţiunea de maşini agricole, C.F.R., Autobază, P.T.T.R. şi coope­rativa de consum s-a analizat modul în care a fost organizată şi s-a des­făşurat întrecerea socialistă în a­­nul trecut, fiind scoase în eviden­ţă aspectele caracteristice şi dezvă­luite carenţele care au persistat, pentru o mai bună orientare a sin­dicatelor în această direcţie în anul în curs. Cu multă răspundere comisia a sprijinit la nivelul tuturor întreprin­derilor cu profil economic din raza oraşului nostru acţiunea privind a­­plicarea prevederilor Hotărîrii C C. al U.G.S.R. din 6—7 ianuarie 1972, privind îmbunătăţirea participării sindicatelor la organizarea şi des­făşurarea întrecerii şi acordarea sti­mulentelor morale şi materiale fruntaşilor şi colectivelor fruntaşe şi a ajuta comitetele sindicatelor la preluarea obiectivelor şi criterii­lor menţionate de hotărîre, care sunt specifice unităţilor în cauză. Mai amintesc ajutorul dat de comisia sindicatelor de la Fabrica de za­hăr, Fabrica de lapte praf şi unt, întreprinderea de prelucrarea tul­pinilor de cînepă şi întreprinderea de industrie locală privind utiliza­rea cît mai judicioasă a capacităţi­lor de producţie. Comisia inginerilor şi tehnicieni­lor şi-a dovedit prezenţa în acţiuni majore, contribuind din plin la or­ganizarea şi desfăşurarea adunări­lor generale ale C.I.T. din întreprin­deri, prilej cu care s-a spus lucruri­lor pe nume şi s-a luat atitudine faţă de formalismul ce s-a strecurat în activitatea C.I.T.-urilor. Prin co­misia C.I.T. pe oraş s-a făcut o am­plă analiză la 10 întreprinderi (ce­le mai importante) privind modul în care se preocupă sindicatele şi comisiile C.I.T. ale acestora de pro­movare a noului în tehnică sub toa­te aspectele şi cum este sprijinită şi stimulată mişcarea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări. Constatările şi concluziile au fost prezentate în plenara lărgită a Consiliului orăşe­nesc al sindicatelor, în cadrul căreia cercul inovatorilor de la întreprin­derea de industrie locală a lansat o întrecere pe anul 1972 între cercu­rile de inovaţii, cu obiective bine precizate din care amintim: reali­zarea în anul acesta, a unor econo­mii din invenţii, inovaţii şi raţiona­lizări în valoare de 75.000 lei pen­tru fiecare inginer şi 35.000 lei pen­tru fiecare tehnician şi maistru din unitate, chemare la care au răs­puns afirmativ toate cercurile de inovatori din oraş. Acţiuni bine orientate a între­prins şi comisia pentru problemele activităţii în rîndurile femeilor sala­riate din care scot în evidenţă stu­diul şi analiza făcută la Întreprin­derea de industrie locală, Spitalul unificat teritorial şi Fabrica de lap­te praf şi unt, în direcţia asigurării condiţiilor de muncă pentru femei. Comisia pentru sport şi turism s-a preocupat corespunzător de spriji­nirea sindicatelor în vederea orga­nizării adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri la asociaţiile sportive, definitivarea planului de perspectivă, stabilirea calendarului sportiv pe anul 1972, atragerea de noi membri în rîndul asociaţiilor­­ sportive. Un accent sporit a pus Biroul e­­xecutiv pe îndrumarea şi intensifi­carea muncii comisiei pentru acti­vitatea politică şi cultural-educati­­vă de masă. Cu participarea efecti­vă a comisiei s-a organizat la nive­lul tuturor sindicatelor cîte o ana­liză diferenţiată asupra felului în care comitetele sindicatelor şi bi­rourile grupelor sindicale se pre­ocupă de traducerea în fapte a pla­nului special întocmit privind mun­ca politică şi cultural-educativă în lumina sarcinilor trasate de plena­ra C.C. al P.C.R. din noiembrie a­­nul trecut. Cu acest prilej s-au dez­bătut probleme privind conţinutul muncii, formele, metodele folosite, la ce probleme majore răspund ac­ţiunile întreprinse. In urma aces­tei acţiuni a comisiei pentru activi­tatea politică şi cultural-educativă s-a simţit un reviriment în toate sindicatele. Comisia s-a preocupat de sprijinirea concretă a sindicatelor privind permanentizarea activităţii celor 9 brigăzi de agitaţie din oraş, pregătirea formaţiilor artistice de amatori şi participarea lor la con­cursul închinat celei de-a 25-a ani­versări a proclamării Republicii, sprijinirea activităţii desfăşurate de clubul muncitoresc al Fabricii de zahăr. Fructuoase au fost şi acţiunile or­ganizate de comisia pentru proble­me sociale şi ridicarea nivelului de trai, de colectivele specializate ale acesteia. Atenţia a fost îndreptată spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea noxelor, măsuri privind prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale, mo­dul de valorificare a propunerilor făcute de inspectorii obşteşti de protecţia muncii, modul de organi­zare a analizei morbidităţii şi măsu­rile ce sunt luate pentru reducerea zilelor de incapacitate temporară de muncă, preocuparea sindicatelor în direcţia respectării legislaţiei mun­cii, participarea activă la dezbate­rile comisiilor de judecată, exerci­tarea controlului obştesc în unită­ţile de deservire ale cooperativei de consum etc. In cele de mai sus ne-am referit la unele preocupări ale Consiliului orăşenesc al sindicatelor în direc­ţia formării şi folosirii unui activ obştesc cît mai larg şi în mod spe­cial a celui atras în comisiile pe probleme. IO­AN N­­AS­ASI­U preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor Luduș Comisiile pe probleme—organisme vii­ de lucru ale sindicatelor ★ 1. Două prestigioase coruri din judeţul nostru participante la faza a II-a a concursului „Cinta re patriei” Nivelul calităţii interpretative a­­tins de unele dintre cele mai bune formaţii din judeţul nostru este probată acum prin participarea co­rurilor mixte din Ceuaş şi al Casei de cultură din Tirnăveni la faza a II-a a concursului coral interjude­lan „Cîntare patriei“ prestigioasă manifestare artistică, închinată Con­ferinţei Naţionale a Partidului Co­munist Român şi a aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Participarea corurilor din Ceuaş şi Tîrnăveni, la faza de duminică 4 iunie, la concursul coral interjude­­ţean „Cîntare patriei“ va fi trans­misă de televiziune de pe scena Pa­latului culturii din Tg.-Mureş. Corul din Ceuaş îşi aniversează anul acesta 135 de ani de la înfiin­ţarea sa atestată de primul docu­ment semnat la 12 februarie 1837 în cartea numită „Protocolum vizi­­tatorum". Vrednicul d­ascăl Belle József a pus temelia aces­ui cor şi a dirijat şi activat între anii 1809— 1844. Acest cor de ţărani, în de­cursul anilor, a avut o evoluţie din­tre cele mai rodnice atît prin parti­ciparea sa la diferite manifestări şi concursuri cît şi pe ogoare. Actualul dirijor, învăţătorul ini­mos şi exigent, Keszeg János este cel de-al zecelea dirijor de la înfiin­ţarea corului. Keszeg János i-a în­văţat pe ţăranii cooperatori să cînte dar să şi altoiască viţa de vie şi pomii. Cei mai bogaţi ani de activitate corală sînt cei de după 23 August 1944, cînd corul este organizat pe baze noi, iar numărul coriştilor creş­te, ajungînd uneori chiar pînă la 200, cam tot atîţia cîte case sînt şi în sat. Dascălul Keszeg János s-a îngri­jit să aibă şi urmaşi de talia sa, în­drumînd spre şcoli de specialitate şi instituţii de învăţămînt superior elevi, studenţi, aşa cum este cazul proaspătului absolvent al facultăţii de muzică de la Institutul pedago­gic din Tg.-Mureş Dézsi Ferenc, vrednic urmaş al învăţătorului din Ceuaş, sub a cărui îndrumare a cu­noscut primele note muzicale. In anul 1948, participînd la faza regională, ciştigă locul I, iar în 1949 corul participă la primul concurs pe ţară al formaţiilor artistice de a­­matori, iar în 1969 se clasează pe locul I la faza interjudeţeană a ce­lui de-al IX-lea concurs al forma­ţiilor artistice de amatori şi parti­cipă la finală. La festivalul zonal al formaţiilor corale de amatori, ediţia 1970, la Lugoj, corul obţine trofeul „Ion Vidu", iar la concursul al X-lea „Omagiu partidului“, ocupă locul III pe ţară. Corul din Ceuaş este distins cu Ordinul cultural clasa a IlI-a şi în aceste zile se pregăteşte intens să reprezinte cu cinste judeţul la pres­tigiosul concurs „Cîntare patriei". Corul are un valoros şi bogat re­pertoriu, ales din lucrările compo­zitorilor contemporani şi clasici: Chirescu, Mendelsohn, Vidu, Mir­­cea Neagu, Birtalan József, Kozma Mátyás, Zoltán Aladár, Tudor Jarda, Hubbes Valter şi alţii-A cînta în cor, pe valea Târnavei Mici şi în oraşul Tîrnăveni, consti­tuie o tradiţie ce se înscrie cu mul­te decenii în urmă. In deceniile II şi III, au existat în oraş mai multe grupări corale, cadrele didactice fi­ind sufletul acestora. După elibera­re, în 1945, a luat fiinţă corul ca­drelor didactice avînd ca dirijor pe învăţătorul Rădulici Mincu. Pînă în anul 1950 corul sindicatului învă­ţămînt a avut o activitate desfă­şurată numai cu ocazia unor eveni­mente sărbătoreşti. Repertoriul cu­prindea cîteva piese corale. Anul 1950 marchează începerea unei pe­rioade de intensă şi permanentă ac­tivitate, corul participînd cu concer­tele sale la toate chemările parti­dului pentru formarea şi dezvolta­rea conştiinţei socialiste a maselor în pas cu marile transformări so­­cial-politice şi economice ce au a­­vut loc in oraşul Tîrnăveni. De la 60 de corişti în perioada 1945—1950, corul numără astăzi pînă la 120 de membri, aceasta fiind o urmare fi­rească a preocupării permanente a conducerii corului pentru lărgirea treptată a formaţiei cu cadre noi. Ascensiunea treptată a corului se datoreşte sîrguinţei cu care au par­ticipat coriştii, competenţei şi dărui­rii dirijorului corului, profesorul Ioan Riţiu, care din 1948 se află în fruntea acestei formaţii, şi foarte valoroasei colaborări cu compozitorii Tudor Jarda şi Zoltán Aladár. Formaţia corală din Tîrnăveni a participat la toate concursurile re­publicane ale artiştilor amatori ob­­ţinind premii judeţene şi interjude­­ţene. Activitatea sa obştească s-a concretizat în participarea la con­cursuri, reuniuni corale, concerte co­rale desfăşurate în localitate, în ju­deţ şi în alte localităţi. Ascensiunea corului a culminat anul trecut prin participarea acestuia la faza I a prestigioasei competiţii corale inter­­judeţene „Cîntare patriei" şi prin promovarea în etapa a II-a a acestui concurs care se desfăşoară dumini­că, 4 iunie. Urăm cu acest prilej succes de­plin formaţiilor mureşene la faza de duminică a concursului interju­­deţean „Cîntare patriei". OLGA APOSTOL VALERIU P. VAIDA nsa Corul mixt al căminului cultural din Ceuaș. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 26 mai 1972. In mica staţie C.F.R. din Bistra Mureşului s-au pus la descărcare în­că 8 vagoa­ne. Unele după ce au făcut o cale lungă, parcurgînd 539 km. Atît e distanţa de la Medgidia, unde a fost încărcat un vagon, şi pînă aici. Alte vagoane au ve­nit de la Bucureşti, Plopeni, Balş şi Braşov. Am rămas surprinşi de desti­naţia acestor vagoane şi a mul­tora care sosesc zilnic. Şi nu nu­mai noi, ci şi lucrătorii staţiei C.F.R., precum şi cetăţenii din sat. Căci, cele 10—12 vagoane puse aici zilnic la descărcat, ve­nite din Roman, Drobeta Turnu Severin, Bucureşti şi din alte şi alte localităţi îndepărtate din ţară conţin deşeuri de metal, pli­nea furnalelor. Or, la Bistra Mu­reşului şi nici chiar în apropiere nu există nici un furnal. De ce atunci se depozitează aici, la sute de kilometri de uzinele care folosesc deşeurile de metal? A cui a fost ideea de a înfiin­ţa la Bistra Mureşului un depo­zit de astfel de deşeuri, prove­nite de la întreprinderi din ju­mătate din ţară, n-am putut afla. Dar am aflat că nu este deloc rentabil pentru economia naţio­nală, irosindu-se uriaşe sume de bani din avuţia ţării. Şi cît de necesar ne este fiecare leu pen­tru dezvoltarea economică, pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei! Să urmărim însă descărcatul vagoanelor. Decurge deosebit de anevoios, deşi muncitorii depun eforturi deosebit de mari. Din vagoane, şpanul este încărcat în remorci şi transportat în aşa-zi­­sul depozit aflat în amenajare. Mai devreme sau mai tîrziu ur­mează ca din nou să se încarce în remorci, apoi, în vagoane pentru a fi transportat la oţe­­lării. Deci altă muncă, alţi bani cheltuiţi din punga statului. Căci, după cum arătam mai sus, la Bistra Mureşului nu există fur­nale. Aflăm că, la început, organele C.F.R. s-au opus depozitării de­şeurilor din metal în această staţie. Cum, cum nu, pînă la urmă au acceptat. Astfel, înce­­pînd de la 20 aprilie, zi de zi în mica staţie de la Bistra Mu­reşului trenurile lasă alte şi alte vagoane (în medie 10—12 la zi) “pentru descărcare.­­ încă ■ din ■ pri­­­­mele zile, gura lacomă a risipei a trecut la înghiţirea banilor statului, banilor poporului mun­citor. Căci, orice au făcut şi ori­, cîte eforturi au depus, muncitorii respectivi n-au reuşit să descarce la timp vagoanele. In ziua de 6 mai, de pildă, la 3 vagoane a fost depăşit termenul legal de descărcare cu 111 ore. In ziua următoare, la 7 mai, au intrat în locaţie 6 vagoane, în total 255 ore. N-au putut fi descărcate la timp vagoanele nici în alte zile. Şi deşi depozitarea deşeurilor de metal a început aici abia de o lună, au intrat în locaţie 30 de vagoane, fiind reţinute la des­cărcare peste termenul legal în total 783 de ore. Reprezentanţii I.C.M. nu se dovedesc deloc zgîrciţi. Ei des­chid uşor „punga“ şi achită lo­caţiile. Nu punga proprie, ci a statului. In luna mai, pînă în ziua de 26, s-au achitat locaţii în sumă de 18.500 lei. Şi zi de zi, alte şi alte vagoane poposesc la Bistra Mureşului peste termenul legal. Şi alte su­me se plătesc locaţii. Dar nu e vorba în primul rînd de locaţii, ci de imobilizarea vagoanelor. Faptul că în timp de numai o lună au fost imobilizate 30 de vagoane, în total 783 de ore. O asemenea situaţie este de netole­rat întrucît prin aceasta se dimi­nuează capacitatea de transport a căilor ferate, în dauna econo­miei naţionale. Şeful staţiei C.F.R. din Bistra Mureşului ne declară că înfiin­ţarea depozitului respectiv a fost negîndită. Nu de alta, dar în această staţie nu există condiţii pentru descărcarea unor astfel de deşeuri, lipsind gabaritul. In fe­lul acesta, în orice moment pot fi blocate vagoanele pe linie, existînd chiar şi pericol de ac­cidente. — După cum vedeţi —■ ne spune şeful staţiei — în prezent sunt la descărcare 8 vagoane. Dacă ar mai sosi încă 6, nu le-am putea primi în staţie, din lipsa de spaţiu, fiind obligaţi a le opri în staţia Deda sau în cea de la Răstoliţa. Prin aceasta s-ar crea greutăţi şi staţiilor respective Dacă, totuşi, am primi un număr mai mare de vagoane cu deşeuri metalice, am fi obligaţi să sistăm încărcările de material lemnos. Aceasta ar însemna altă daună pentru economia naţională. Discutăm cu tovarăşul Vasile Gliga, şeful secţiei I.C.M. din Tg.-Mureş de care aparţine a­­cest depozit. Şi aflăm că depo­zitul s-a înfiinţat la solicitarea întreprinderii de colectare a me­talelor Bucureşti, respectiv a Ministerului Metalurgiei, pentru depozitarea şi prelucrarea şpa­­nului în stare afinată. De aici probabil, începînd din anul 1974 şpanul se va expedia oţelăriilor. Şeful secţiei ne-a explicat şi cauzele pentru care cheltuielile de depozitare sunt deosebit de mari. în primul rînd, deşi n-au fost create condiţiile de descăr­care şi depozitare, unele între­prinderi din ţară au expediat vagoane după vagoane, fără a fi planificate. în al doilea rînd, de­păşirea termenului" de" descărcare se datorește faptului că șpanul a fost încărcat în Vagoane de 50 de tone, cu obloanele înalte, ceea ce a împiedicat golirea lor chiar și mecanizat. In al treilea rînd, unele întreprinderi expediază span necorespunzător, nesortat, amestecat cu diferite metale, con­trar normelor legale în vigoare. De acum, depozitul din Bistra Mureşului a fost înfiinţat. Pentru amenajarea lui însă se vor chel­tui încă mari sume de bani. Nu pledăm pentru desfiinţarea lui. Dar sîntem împotriva risipei împotriva imobilizării vagoane­lor şi prin aceasta a diminuării capacităţii de transport şi achi­tarea unor enorme sume drept locaţii. Nu de alta, dar sunt banii poporului, ai noştri, ai tuturor P. POPSOR WMSS­ Episodul XV Plinea furnalelor Soluţie mai economicoasă Cooperativa meşteşugărească „Teh­­nolemn“ din Tîrnăveni este dotată cu multe maşini şi agregate moder­ne. Aproape toate însă primesc for­ţa de la sursă prin intermediul u­­nor curele trapezoidale care, pe lîn­­gă faptul că se obţin greu, costă şi mult Aşa că, în urma studiilor fă­cute pentru remedierea acestui ne­ajuns, personalul de specialitate a găsit o soluţie uşor de realizat şi mult mai economicoasă. Astfel, şai­bele cu şanţuri trapezoidale, au fost schimbate cu altele cu suprafaţă plată, iar curelele de aceeaşi formă au fost înlocuite cu bandă lată țesu­tă din cînepă și impregnată în P.V.C.

Next