Steaua Roşie, iulie 1972 (Anul 23, nr. 154-179)

1972-07-04 / nr. 156

in cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii CINCINALUL în patru ani şi jumătate ! Colectivele celor trei unităţi — de maşini de calcul, de conductori e­­lectrici şi de produse electrocalorice — din întreprinderea „Electro­­mureş" Tg.-Mureş, s-au numărat printre primele care şi-au supli­mentat angajamentele în întrecerea socialistă ce se desfăşoară sub sem­nul celor două mari evenimente ale acestui an: Conferinţa Naţională a partidului şi aniversarea a 25 de ani de la proclamarea Republicii. In baza unei analize pătrunse de înaltă răspundere, comitetul de partid şi comitetul oamenilor mun­cii au găsit resursele care să asi­gure realizarea unui angajament de 60 milioane lei la producţia marfă fabricată, „Din acest anga­jament — se spune în hotărirea co­lectivului — pînă la Conferinţa Na­ţională a partidului vom realiza 17 milioane lei". Munca însufleţită şi entuziastă a întregului colectiv a fost încununa­tă de un prim succes. IN ZIUA DE 30 IUNIE A FOST ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL LUAT ÎN CIN­STEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI. Pină în ziua des­chiderii lucrărilor acestui for su­prem al partidului, se vor mai rea­liza suplimentar produse în valoare de 2 milioane Iei, realizindu-se ast­fel 19 milioane lei din angajamen­tul anual BORSOS GIZELLA, una din nu­meroasele fruntaşe în întrecerea socialistă ce a cuprins întregul colectiv de muncă de la Fabrica de conserve. Deşi tânără, are la activ 16 ani de muncă la aceeaşi întreprindere, iar recent a ter­minat liceul seral, dovedind ast­fel că munca poate fi bine le­gată de învăţătură. ilimimii COOPERAŢIEI DE CONSUM se angajează: POPULAŢIEI servicii prompte, iar EMUI HALE însemnate beneficii peste plan Alături de întregul popor, lu­crătorii cooperaţiei de consum din judeţul nostru, în frunte cu comuniştii, întimpină marile e­­venimente din viaţa partidului şi patriei — Conferinţa Naţio­nală a partidu­lui şi aniversarea unui sfert de veac de la pro­clamarea Republicii — cu hotă­­rîrea fermă de a-şi mobiliza toa­te forţele, de a pune în valoare toate resursele pentru realizarea sarcinilor sporite ce le revin din acest cincinal cu 6 luni înainte de termen. Această hotărîre este oglindită în realizările de pînă acum şi în angajamentele luate, despre care a avut amabilitatea să ne vor­bească, detailat, tovarăşul Dumi­tru Sîngeorzan, director coordo­nator al întreprinderii economi­ce judeţene a cooperativelor de consum Mureş. „ Iniţial, lucrătorii unităţilor noastre, sub îndrumarea organi­zaţiilor de partid, s-au angajat să depăşească in acest an sarci­nile de plan în domeniul desfa­cerii cu 5 milioane lei. Acest an­gajament a şi fost îndeplinit. Ca urmare, am făcut o nouă anali­ză a condiţiilor şi posibilităţilor de care dispunem şi, pe baza noilor resurse descoperite, ne-am suplimentat angajamentele cu încă două milioane lei, angaja­ment care suntem­ ferm hotăriţi să-l realizăm pină la Conferinţa Naţională a partidului. • ANGAJAMENTE SPORITE IN ACTIVITATEA COMER­CIALĂ • 8 MILIOANE LEI PESTE PLAN PRODUCŢIE ŞI PRES­TĂRI DE SERVICII • PRIN REDUCEREA PREŢU­LUI DE COST ŞI A CHEL­TUIELILOR DE CIRCULA­ŢIE — BENEFICII SUPLI­MENTARE IN VALOARE DE 2 MILIOANE LEI — Fără doar şi poate, realiza­rea, şi depăşirea sarcinilor de plan în activitatea comercială depinde în bună măsură de efor­turile şi priceperea lucrătorilor din unităţile cu ridicata şi amă­nuntul. Depinde însă şi de felul cum furnizorii îşi onorează con­tractele Ce părere aveţi? — Noi am întreprins măsuri concrete care vor duce la reali­zarea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor in această privin­ţă. In primul rind, am acţionat şi acţionăm energic pentru ca furnizorii să se achite integral şi la timp de obligaţiile contrac­tuale şi să respecte graficele de livrare. In al doilea rind, depu­nem eforturi susţinute pentru asigurarea unui fond de marfă suplimentar, peste cel contrac­tat. De asemenea, am organizat o mai bună circulaţie a mărfu­rilor intre furnizori şi unităţile cu ridicata şi amănuntul. Prin angajamentele asumate de între­prinderile producătoare de bu­nuri de consum, avem toată ga­ranţia că vor spori şi cantităţile livrate fondului pieţii. — O pondere tot mai mare In activitatea cooperaţiei de con­sum o reprezintă producţia şi prestările de servicii. Ce v-aţi propus în acest sector? — In activitatea de producţie şi de prestări de servicii, de ase-Convorbire realizată de P. POPSOR (Continuare în pag a 3-a) Suflul novator al în­trecerii socialiste ce se desfăşoară în întreaga ţară în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a ani­versării Republicii, a cuprins şi pe cei peste 2.600 constructori şi montori de pe platfor­ma marelui Combinat de îngrăşăminte azo­­toase „Azomureş“ din Tg.-Mureş, unde se a­­flă în construcţie 3 noi obiective ale actualului cincinal: instalaţia de azot nr. 5, o fabrică de îngrăşăminte complexe pe bază de azot, fosfor şi potasiu, precum şi o instalaţie de argon, pri­ma unitate producătoa­re de argon din ţară. Is­cată de la un grup de comunişti între a cărei iniţiatori se numără şi Ioan Firtoş, şef de lot pe acest şantier, dele­gat la Conferinţa Naţio­nală a partidului, ini­ţiativa: „să construim mai repede şi cu inves­tiţii cit mai mici“ a găsit un larg ecou pe această mare platformă a chimiei româneşti. Analizînd cu spirit de răspundere fiecare o­­biectiv, fiecare fază de lucru, cit şi consumuri­le de materiale s-a a­­juns la însemnate redu­ceri a cheltuielilor pre­văzute iniţial prin stu­diile tehnico-economice. Aşa de exemplu, la in­stalaţia de azot nr. 5, lucrare de mari propor­ţii, vor fi făcute econo­mii de peste 13,5 mi­lioane lei, iar la insta­laţia de îngrăşăminte complexe, prin găsirea unor soluţii de construc­ţie şi montaj mai econo­micoase şi mai rapide s-au prevăzut a se e­­conomisi 5 milioane lei. Soluţii tehnice efi­ciente au fost găsite şi la construirea insta­laţiei de argon, uni­tate pe care construc­torii s-au angajat să o dea în funcţiune înain­te de termen, şi care va furniza economiei naţionale în acest fel peste prevederi a­­proape o jumătate mi­lion de argon, produs care în prezent se im­portă. Stadiile avansate de construcţie la acest obiectiv confirmă zi de zi realizarea angaja­mentului constructori­lor de pe această mare platformă industrială a ţării. SA CONSTRUIM REPEDE, BINE ŞI IEFTIN! PROLETAR/ DIN TOATE TARI LE, M­/TI-VA ! EM­ISE UMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXIV, Nr. 156 (4.441) Marti, 4 iulie 1972 4 pagini, 30 de bani . Pe seama generalizării schimbului II si extinderii schimbului III . Antrenaţi in marea întrecere ce a cuprins întreaga ţară, colectivul de muncă, în frunte cu comuniştii de la I.I.L. „Republica" Reghin a obţinut rezultate bune pe primul semestru al anului. Depăşirile înregis­trate la principalii indicatori sunt cel mai convingător argument al se­riozităţii manifestate in muncă, al creşterii profesionale a salariaţilor, al luării şi aplicării întocmai a celor mai adecvate măsuri tehnico-orga­­nizatorice, între care la loc de frunte s-au situat generalizarea schimbu­lui II şi extinderea schimbului III, folosirea cit mai complexă a capaci­tăţilor din dotare, prelucrarea superioară a materiilor prime etc. Spo­rirea capacităţii oţelăriei cu 20 la sută, reorganizarea turnătoriei de fon­tă şi introducerea noului procedeu de elaborare a fontei cu grafit no­dular au redus la minimum pierderile tehnologice la piesele turnate, sporindu-le concomitent rezistenţa fizică şi calitatea, la care se adaugă însemnate economii. Aplicarea acestor măsuri şi a multor altora, mun­ca entuziastă a oamenilor au condus la realizarea, în semestrul I, a 96,6 la sută din angajamentul anual luat la producţia globală şi depă­şirea cu 16,7 la sută a celui la producţia marfă. Sporurile de producţie înregistrate in semestrul I sunt concretizate în 45 de tone tuburi pentru scurgere, din fontă, 180 de tone piese turnate din fontă, 64 aspiratoare de praf de tip industrial, 20.000 bucăţi lacăte tip „Fierarul“ şi multe alte produse. Merită să fie amintită activitatea desfăşurată pe linia proiectării şi reproiectării produselor din care, numai în primul semestru, 10 sunt noi, faţă de 4 planificate pe întregul an. Dintre produsele noi, introduse în fabricaţie de serie amintim: aparatul de încălzit apă pentru baie, apa­ratul electric pentru încălzitul locuinţelor, maşina de tăiat pîine şi me­zeluri, xilofon pentru scopuri didactice, diferite lacăte cu cifru etc. ­­V TÎRGUL CIREŞEL o sărbătoare tradiţională Iată — aşadar — o altă sărbătoare intrată în conştiinţa şi tradiţia oamenilor de pe aceste me­leaguri. Desigur, ca oricare alt obicei, şi Tîrgul cireşelor a suferit — în timp — schimbări în struc­tură, valoare sau semnificaţie, el ajungînd să în­semne azi, mai ales, o reuşită etalare a cîntecului, dansului sau a portului popular. Ceea ce a sur­prins plăcut duminică la Brîncoveneşti a fost, fără îndoială, importanţa pe care oamenii de aici — ca şi din împrejurimi, de altfel — o acordă acestui tradiţional... tîrg al cireşelor. Satul era îmbrăcat în haine de sărbătoare, iar locuitorii lui, în ciuda timpului puţin favorabil, au ţinut să participe în mare număr la manifestaţiile desfăşurate pe pla­toul din imediata apropiere a văii Mureşului. Aşa se face că unda de incertitudine ce plana în ajun din cauza norilor plumburii a fost repede spulberat. Am asistat, cu adevărat, la un moment sărbătoresc deosebit de atractiv în care a primat veselia, cîntecul şi jocul localnicilor, precum şi a mesagerilor artei populare şi a portului din fru­moasa vale a Gurghiului sau a Mureşului de Sus. La reuşita acestei serbări cîmpeneşti o impor­tantă contribuţie şi-au adus şi unităţile comerciale din judeţ, prezente duminică cu o variată gamă de băuturi sau produse alimentare. Au participat , după cine avea să ne informeze tovarăşul Anca Pe­tru, şeful serviciului alimentaţie publică din cadrul 1JECOOP — un număr de 20 de bufete cu gră­tar, 7 cooperative cu produse de stînă, peşte la pro- GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag a 3-a) h h h t Deschiderea cursului de programatori-analişti la Din iniţiativa Comitetului ju-­­ deţean de partid Mureş, ieri, 3 iulie, s-a deschis la Tg.-Mureş cursul de programatori-analişti pentru cadre cu pregătire supe­rioară, primul de acest gen în judeţul nostru. La descindere au luat Darie tovarăşii: Nicolae Vereş, prim­­­secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar judeţean, Szotyori Ernest, secretar al Comitetului judeţean de partid, Mihail Varia, consilier al Institutului central de condu­cere cu sisteme automatizate. Vasile Peteanu, director al Cen­trului teritorial de calcul elec­tronic Cluj, Petru Pepelea, di­rectorul Cabinetului judeţean pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, specia­lişti cu studii superioare. Evidenţiind însemnătatea a­­cestui curs, tovarăşul Nicolae Vereş arăta în cuvîntul inaugu­ral că organizarea lui se înscrie pe linia preocupărilor Comitetu­lui judeţean de partid Mureş pentru transpunerea în viaţă a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie privind programul de raţionalizare a sistemului in­formaţional economico-social, in­troducerea sistemelor de condu­cere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971—1980. Iniţierea acestui curs de pro­gramatori-analişti la Tg.-Mureş demonstrează importanţa pe ca­re Comitetul judeţean de partid o acordă cadrelor în acţiunea de raţionalizare a sistemelor in­formaţionale, de promovare a conducerii întreprinderilor cu mijloace de prelucrare automată a datelor. Cursul vine în ajutorul unită­ţilor economice din judeţul nos­tru şi din alte judeţe vecine, constituind un substanţial spri­jin în formarea nucleelor de in­formatică, capabile să rezolve problemele de analiză şi proiect Tîrgu-Mureş tare a unor noi sisteme informa­­ ţionale Aşa cum bine remarca Mihail Varia, pe parcursul celor 4­ luni specialiştii cursanţi vor asimila solide cunoştinţe de informatică şi vor fi în măsură să elaboreze programe proprii pentru calcu­latoarele electronice. Cursul care­ s-a deschis ieri primeşte o susţinută asistenţă tehnică din partea Centrului­ de calcul electronic Cluj, care prin conducerea şi specialiştii săi se va ocupa stăruitor de buna des­făşurare a programului, de pre­gătirea temeinică a primei serii de programatori-analişti din ju­deţul nostru. In continuare conducerilor uni­tăţilor economice le revine răs­punderea de a asigura cele mai bune condiţii de studiu pentru specialiştii recrutaţi, de a le da prilejul să elaboreze programe de analiză a sistemelor cerute de curs şi de a recruta alte ca­dre pentru formarea nucleelor proprii. P­ECANEZATORII DIN CUCI LA STADIUL SECERIŞULUI Strîngerea la timp şi fără pier­deri a recoltei de cereale, grîu şi orz, preocupă pe fiecare colectiv de muncă din agricultură. Intrucît me­canizatorii au rol deosebit în cam­pania de seceriş, deoarece de ei de­pinde în mare măsură operativita­tea strîngerii recoltei şi apoi pe u­­nele suprafeţe însămînţarea celei de a doua culturi, ne-am propus să-i vedem la lucru pe cei din secţia ce deserveşte C.A.P. Cuci. Acest colectiv fruntaş al S.M.A. Iernut şi chiar pe Trustul S.M.A. Mureş, condus de şeful secţiei Gu­­lacs Francisc, a muncit bine, organi­zat, ceea ce-i permite ca în orice zi să poată trece la recoltarea cerea­lelor. Cele 7 combine ale secţiei au şi fost repartizate pe brigăzile de cîmp. 4 vor lucra la Cuci şi Orosia, iar alte 3 combine, în satul Dateş. La fel sunt bine repartizate şi cele 3 prese de balotat. De asemenea în vederea asigurării unei eliberări o­­perative a terenului de paie, mecani­zatorii din acest colectiv de muncă fruntaş, au pregătit 3 platforme pen­tru transportul baloţilor. Desigur succesul în recoltarea ope­rativă a griului de pe cele 350 ha din 370 ha cite are C.A.P. cultivate, va depinde şi de colaborarea secţiei cu conducerea unităţii pe care o de­serveşte. Şi din acest punct de ve­dere totul este pregătit­. Consiliul de conducere al C.A.P., preşedinte Vasile Moldovan, a luat măsuri de pregătire a spaţiilor de depozitare. Sunt asiguraţi pentru corpbine peste 1.300 de saci şi s-a stabilit persona­lul care să le deservească. Ţinînd seama de numărul combi­nelor, de viteza de lucru, ca şi de faptul că recolta de grîu este bună, (se aşteaptă 3.200 kg la ha, faţă de 2.800 kg planificate), perioada de re­coltare va dura în­ jur de 17 zile lucrătoare. Dacă însă, spunea Györfi Mihai, inginerul şef al C.A.P. Cuci, Trustul S.M.A. Mureş ne ar redis­tribui nouă pentru cîteva zile încă cel puţin 5 combine din zona unde secerişul începe (faţă de valea Mu­reşului) mai tîrziu, de exemplu din zona Sovatei etc., atunci timpul de recoltare a griului s-ar reduce la 10—12 zile lucrătoare. Din punctul de vedere al forţei motrice şi umane de care dispune secţia acest lucru este pe deplin po­sibil, deoarece aici lucrează meca­nizatori harnici printre care: Vasile şi Hie Moldovan, Augustin Cătană, Pamfîl Şuta, Vasile Săcălean, Nico­­lae­ Truţa sau Ioan Răchită, manipu­­lant, Vasile Matei mecanic de între­ţinere şi alţii. Cînd s-a făcut contro­lul modului cum au fost reparate combinele, comisia a acordat secţiei calificativul de foarte bine. De a­­semenea majoritatea combinerilor au dovedit anul trecut în campania de seceriş că pot realiza zilnic cu o combină cite un vagon de grîu. Au­gustin Cătană, recordmenul secţiei, care anul trecut a realizat într-o singură zi cu o combină 17.000 kg, în acest an s-a angajat ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, să realizeze cu combina pe zi cîte două vagoane de grîu. Ii urăm succes! Tot în vederea accelerării ritmu­lui de lucru, şi între orele 12—14, pe timpul pauzei de masă, cînd sînt cele mai bune condiţii de lucru, conducerea secţiei a stabilit doi mecanizatori de schimb care să lucreze pe combine. La fel, condu­cerea C.A.P. va sprijini această ini­ţiativă asigurînd oameni de schimb pe combine. Organizîndu-şi astfel munca, atît lucrătorii secţiei de mecanizare cit şi cooperatorii vor asigura strîngerea recoltei fără pierderi, în flux con­tinuu. REMUS CÂMPEAN In fotografie, un grup de mecaniza­tori fruntaşi ai secţiei de mecanizare din Cuci.

Next