Steaua Roşie, septembrie 1972 (Anul 23, nr. 206-231)
1972-09-01 / nr. 206
* Cunoaşterea de către întregul colectiv a documentelor Conferinţei Naţionale — Documentele Conferinţei Naţionale a partidului au deschis pentru toate organizaţiile de partid, din toate întreprinderile şi instituţiile, perspectiva unei munci fără preget impuse de sarcinile economice actuale şi cele de perspectivă, de angajamentele luate în întrecere, de a îndeplini în patru ani şi jumătate planul cincinal. în înfăptuirea obiectivelor stabilite, un rol hotărîtor îl are cunoaşterea temeinică de către fiecare om al muncii a documentelor Conferinţei Naţionale, a bogăţiei de idei pe care le cuprind, a sarcinilor ce-i revin în mod direct la locul de muncă unde îşi desfăşoară activitatea cotidiană. Ce acţiuni politice au întreprins şi vor întreprinde în continuare comitetul de partid, organizaţiile de bază din secţii şi ateliere? l-am întrebat pe VISALON CERGHIZAN, secretarul comitetului de partid de la TERMOCENTRALA DIN FlNTlNELE. — Estede la sine înţeles că pentru fiecare colectiv de muncă, indiferent din ce ramură de activitate, documentele Conferinţei Naţionale constituie o călăuză în munca sa de zi cu zi. Dar pentru a fi aplicate cu consecvenţă în practică ele trebuie cunoscute. Comitetul nostru de partid, încă din timpul lucrărilor conferinţei,prin diferite mijloace politice , staţia de radioamplificare, citirea în colectiv a unor capitole din documentele apărute în presă, convorbirile organizate de către propagandişti şi agitatori —u făcut cunoscut, într-o primă formă, mai generală bineînţeles, documentele Conferinţei Naţionale. Ulterior, în mod organizat, documentele conferinţei au fost dezbătute în adunările generale deschise ale organizaţiilor de bază. Comitetul de partid a considerat că este foarte important ca muncitorii, inginerii şi tehnicienii din termocentrală să cunoască sarcinile globale ce revin ramurii sau întreprinderii noastre, dar, în acelaşi timp, am considerat necesar ca ei să aibă clar reprezentată şi partea de responsabilitate ce le revine în înfăptuirea planului şi a angajamentelor luate în întrecere, în exploatarea intensivă şi raţională a agregatelor şi instalaţiilor. Altfel spus, dezbaterile şi analizele care au avut loc în organizaţiile de bază, la nivelul comitetului de partid au permis concretizarea sarcinilor în raport cu obiectivele şi nevoile de la fiecare secţie, atelier şi chiar loc de muncă. — Referiţi-vă la cîteva dintre ele. — In lunile trecute şi în continuare în termocentrală se efectuează lucrări de reparaţii şi revizii a agregatelor de bază. Pînă în prezent lucrărilor executate li s-au scurtat termenul în medie cu 2-3 zile. Aceasta înseamnă că în anul acesta vom produce energie electrică peste plan, ne vom putea îndeplini angajamentele luate în întrecerea socialistă, vom răspunde cu demnitate la chemarea conducerii partidului nostru de a îndeplini planul cincinal în patru ani şi jumătate. Am dat doar un exemplu în jurul căruia îşi concentrează activitatea politică şi organizatorică organizaţiile de partid. S-ar putea înşira şi altele. Cred însă că e mai bine să amintesc un alt aspect al muncii noastre de partid care, în mod practic, ne-a demonstrat nu o dată eficienţa sa. Este vorba de sarcinile de partid pe care le au comunişti în raport cu funcţiile şi răspunderile la locurile lor de muncă. In urma dezbaterilor ce au avut loc în organizaţiile de bază, comuniştii au fost investiţi cu noi răspunderi care vizează funcţionarea intensivă a tuturor agregatelor prevenirea unor avarii sau altor defecţiuni la instalaţii, o înaltă disciplină în fiecare schimb şi formaţie de lucru ş.a.m.d. In încheierea discuţiei noastre ţin să amintesc că o serie de comunişti din termocentrală printre care maistrul Emeric Hegheduş, turbinistul Ioan Mureşan, lăcătuşii Vasile Dan, Szabó Francisc şi încă mulţi alţii, prin faptele lor de muncă şi conştiinţă pun în acţiune energia şi pasiunea oamenilor cu care lucrează, dau o forţă dinamică muncii politice şi educative în rîndul colectivului de muncă i îl 11 sii HOTMILE conferinţei naţionale PROGRAMUL MISIRII DE ACTIVITATE ORGANIZAŢIILE DE PARTID -NUCLEE ALE INIŢIATIVEI ŞI ACŢIUNII î nceput de septembrie. A trecut aproape o lună şi jumătate de la Conferinţa Naţională a partidului. In această scurtă perioadă, de la un capăt la altul al judeţului , în fabrici şi uzine, în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în instituţii, cu un cuvînt în toate domeniile de activitate, ideile Conferinţei Naţionale, tezele formulate în raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu au generat şi generează în continuare un climat de entuziasm în muncă, de participare activă, responsabilă a tuturor oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a magistralului program elaborat de înaltul forum al partidului. Cum era şi firesc, obiectivul imediat al tuturor colectivelor de muncă a fost şi rămîne mobilizarea tuturor energiilor, tuturor resurselor pentru realizarea în întregime a prevederilor planului cincinal, şi în acelaşi timp depăşirea prevederilor Congresului al X-lea, înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Indicaţiile Conferinţei Naţionale de a se întreprinde serioase măsuri organizatorice, tehnico-economice din partea tuturor factorilor chemaţi să contribuie la dezvoltarea societăţii noastre, de a nu se viza în nici un chip sporirea eforturilor fizice şi financiare, de a se realiza sporurile de producţie prin creşterea mai puternică a eficienţei economice, mai buna folosire a mijloacelor de producţie au impulsionat evident activitatea comuniştilor în organizarea tot mai bună a producţiei şi a muncii, în valorificarea spiritului creator al colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Mai mult ca oricînd, se înţelege că în înfăptuirea obiectivelor propuse, a angajamentelor asumate de către fiecare colectiv de muncă, un rol hotărîtor revine organizaţiilor de partid, comuniştilor, cărora, de la tribuna conferinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat vibranta chemare de a nu uita nici un moment că sînt membri ai unui partid revoluţionar, că sînt şi trebuie să rămînă revoluţionari, să facă totul ca partidul nostru să-şi îndeplinească cu cinste misiunea sa istorică de conducător al transformărilor revoluţionare în România. Sub impresia puternică a acestei chemări acţionează cu fermitate organizaţiile de partid. Pretutindeni, comuniştii dau noi impulsuri întrecerii socialiste, prin exemplul lor în muncă asigură desfăşurarea largă a iniţiativei şi capacităţii creatoare a oamenilor muncii pentru ca activitatea în lunile ce urmează să fie şi mai rodnică. Este cunoscut faptul că recentele adunări generale ale oamenilor muncii din întreprinderi au prilejuit o dezbatere aprofundată a tuturor problemelor legate de îndeplinirea şi depăşirea planului pe acest an, privind pregătirea producţiei pentru anul viitor, perfecţionarea întregii activităţi economice în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a partidului. Pentru organizaţiile de partid, prin munca politică ce o desfăşoară zi de zi, esenţial este să fie valorificate din plin concluziile şi propunerile desprinse din dezbateri, să fie aplicate neîntîrziat programele de măsuri stabilite de către fiecare colectiv de muncă, astfel ca economia judeţului să beneficieze, încă din acest an de efectele lor, ca încă din 1972 fiecare întreprindere să asigure un apreciabil cîştig de timp în efortul general de realizare a cincinalului înainte de termen. In dialogul purtat cu secretari ai organizaţiilor de partid din cîteva întreprinderi am urmărit modul în care comuniştii îşi subordonează întreaga activitate politică şi organizatorică înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce revin colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni, cum dezvoltă şi întreţin pretutindeni, la fiecare loc de muncă un climat de exigenţă sporită, în ce măsură organizaţiile de partid constituie un centru de iniţiativă şi acţiune în stare să capteze ideile înaintate, soluţiile originale, propunerile şi observaţiile oamenilor muncii. iBiiBBbniHi HI Mi m i an i n i ■■ i ■ i ■ i ea i m mi ■ i ■■ i ■■ i ob laimimniBii ca i mm • c» i mb ~ va i ■■ i ■» i ro i ia inim simmi BBiBii Hiai Hiaiii fii •Iii ii § I ii ! î ! 5 ii ! Disciplină fermă şi autoexigenţă Secţiei a IlI-a lăcătuşerie de la X.R.U.M. REGHIN îi revin, în cadrul planului de ansamblu pe întreprindere, sarcini importante — construcţii funiculare, reparaţii maşini-unelte, piese de schimb etc. Munca politică desfăşurată de organizaţia de partid din această secţie s-a făcut simţită prin realizarea indicatorilor de plan lună de lună Recentele documente de partid au generat, însă, în sânul colectivului dorinţa arzătoare ca, răspunzind chemării adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de la înalta tribună a forumului comuniştilor — să găsească noi resurse prin care activitatea în cadrul secţiei să fie continuu perfecţionată. — Adunarea generală lărgită a organizaţiei de bază a secţiei ce a avut loc în ziua de 28 august — ne spune tovarăşul TRAIAN MARIAN, secretarul comitetului de partid , şi-a fixat la ordinea de zi dezbaterea documentelor Conferinţei Naţionale. Ea a prilejuit abordarea, cu simţ de răspundere, a acelor aspecte din munca şi viaţa colectivului secţiei, care, în lumina noilor documente de partid, sunt susceptibile să fie în continuare îmbunătăţite. Mă refer la munca politică dusă în mod susţinut de biroul organizaţiei de bază, de comuniştii secţiei, concretizată într-o disciplină mai fermă şi o mai mare autoexigenţă. Odată îndeplinite aceste două condiţii esenţiale în munca membrilor de partid — ele se răsfrîng direct asupra ritmicităţii lucrului şi calităţii producţiei. — Ritmicitatea şi calitatea sînt obiective de bază, prioritare în cadrul muncii fiecărui colectiv. Ele au stat, credem, şi pînă acum în atenţia comuniştilor din secţie. Care este însă delimitarea între modul cum înţelegeţi să fie dusă, practic, activitatea politică în lumina noilor documente şi ce acţiuni concrete se vor întreprinde în acest sens? — Am vorbit de disciplină şi autoexigenţă. Le-am acordat întotdeauna o mare atenţie prin exemplul personal al comuniştilor, poziţia fermă a acestora în adunările generale, la locul de muncă, prin discuţii tovărăşeşti, tragerea la răspundere în ultimă instanţă a celor care prin atitudinea lor le neglijează. Rezultatul acestei munci a fost că în ultima perioadă absenţele nemotivate au scăzut simţitor, întîrzierile de asemenea. Preocuparea pentru continua îmbunătăţire a calităţii este mai mare. Membri de partid ca Satler Mihai, Haidu Ştefan, Nicolae Marta, Eugen Desculţu şi alţii sunt muncitori fruntaşi care, prin întreaga lor atitudine imprimă colectivului ţinuta de care vorbeam mai sus. — Intr-adevăr — intervine în discuţie secretarul organizaţiei de bază a secţiei, Szilagy Andrei — datorită climatului creat în rîndul muncitorilor, cei care nu înţeleg să răspundă acestor exigenţe se pun singuri în afara colectivului. Am avut în secţie pe lăcătuşul Chiheri Ioan, muncitor bun, dar care, spre regretul nostru, nu a rezistat acestei discipline. Lăsa colectivul baltă atunci cînd aveam mai mare nevoie de el. Absenţa, se îmbăta des, încercărilor noastre de a-l integra le-a răspuns prin părăsirea întreprinderii — poate în căutarea unui colectiv mai puţin exigent, a cărui găsire este îndoielnică. Exemplul dat poate duce la concluzii negative în ce priveşte munca politică, dar a fost un caz singular de neadaptare, avem atîtea altele care probează că acest stil de muncă şi-a dovedit eficienţa. — Delimitarea modului cum înţelegem să ducem munca în viitor şi ce vom întreprinde concret în această direcţie — reia firul discuţiei Traian Marian — se poate rezuma astfel. Atît în privinţa folosirii timpului de lucru, cît şi în privinţa calităţii au existat anumite toleranţe. Se mai permiteau abateri mici şi cu toate progresele realizate exista o marjă de rabat şi la calitate. In ultimă instanţă este vorba de acea autoperfecţionare pe toate planurile şi care a fost reliefată în dezbaterea adunării generale amintite. După lucrările Conferinţei Naţionale ne dăm seama că acest lucru este absolut necesar şi perfect posibil. Comuniştii s-au angajat să-şi mărească exigenţa — şi acest lucru să-l facă fiecare muncitor — faţă de produsul pe care-l execută. Rebuturile şi remanierile vor fi astfel eliminate complet. Se va pune un accent mai mare pe aspectul exterior, estetic — finisare şi vopsire. în acest fel produsele realizate vor putea fi competitive din toate punctele de vedere ,•» »•» ie de pe piaţa externă. Utilajele de bază vor fi folosite la întreaga lor capacitate. In ce priveşte autocontrolul s-au stabilit oamenii care vor răspunde, pe echipe și brigăzi, de calitatea produselor executate. Vrem ca sesizările din partea beneficiarilor să fie prevenite. f ifica activităţii pentru a răspunde chemării Conferinţei Naţionale. La I.P.M. Sport în ce sens este îndreptată o asemenea preocupare? Bunăoară, referitor la economii. — Problema economiilor, în afara celor privind realizarea şi depăşirea planului, a calităţii şi a altor aspecte ocupă un loc central. Printr-o bună cunoaştere a tehnologiei de lucru, prin ingeniozitate, îndemînare şi încadrarea, în acelaşi timp, în normele de producţie se pot obţine economii însemnate. In primul semestru s-au realizat economii în valoare de 75.000 lei. Suma poate părea mică, dar ea reprezintă echivalentul unor reale strădanii şi iscusinţe din partea muncitorilor acestei secţii. In lumina noilor documente de partid, una din problemele mari, preconizată pentru a fi realizată pînă la sfîrşitul anului 1974 este reorganizarea întreprinderii. Va fi astfel sporită producţia şi, totodată, redusă intensitatea efortului fizic prin utilarea noilor capacităţi cu maşini modernizate. ★ După cum ne informa tovarăşul Nagy Mihai, primul interlocutor, comuniştii de la I.P.M. Sport Reghin sunt realmente preocupaţi de continua îmbunătăţire a procesului muncii în toate sectoarele. Un singur exemplu. La adunarea generală din iulie PETER ALEXANDRU a propus adăugarea la ordinea de zi a problemei consumurilor, normelor, economiilor, în cadrul atelierului croit. Aceeaşi problemă a fost ridicată la recenta adunare a oamenilor muncii de muncitorul fruntaş IOAN CURTICAPEANU care realizează cele mai mari economii. Comuniştii gîndesc, luptă pentru promovarea noului, pentru perfecţionare. Comitetul de partid, birourile organizaţiilor de bază, conducerea întreprinderii nu manifestă consecvenţă în asigurarea cadrului organizat necesar pentru ca orice bună iniţiativă să se poată impune cu forţa cuvenită. Adunarea generală — şcoală de educaţie comunistă * — Experienţa ne-a demonstrat — ne spunea VIORICA RADULESCU, locţiitorul secretarului comitetului de partid de la TESATORIA DE MATASE DIN SIGHIŞOARA — că dacă adunările generale ale organizaţiilor de partid sunt pregătite minuţios, dacă în dezbaterile comuniştilor se abordează o serie de probleme ce preocupă întregul colectiv de muncă într-o perioadă sau alta, atunci ele sunt o adevărată şcoală de educaţie comunistă pentru membri de partid, îi orientează pe aceştia în a participa activ la realizarea sarcinilor economice curente şi de perspectivă. Acum cînd documentele Conferinţei Naţionale se află pe masa noastră de lucru şi al căror conţinut de idei constituie un îndrumător în activitatea politică, economică şi social-culturală se impun îmbunătăţiri în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale în organizaţiile de partid de la fiecare loc de muncă. Plecînd de la această necesitate, comitetul de partid, împreună cu comitetul oamenilor muncii, cu comisia economică din întreprindere, în prealabil a stabilit modul în care să fie dezbătute în adunări generale deschise documentele Conferinţei Naţionale. S-a urmărit, pe de o parte, dezbaterea şi explicaţia detaliată a semnificaţiilor pe care le au documentele Conferinţei Naţionale în perspectiva dezvoltării economiei noastre naţionale, iar pe de altă parte, răspunderea pe care o are colectivul nostru de a se manifesta ferm prin muncă şi pasiune pentru a fi integrat mereu în efortul general al tuturor oamenilor muncii pentru prosperitatea lor şi a patriei. — Ne-ar interesa cum au fost corelate dezbaterile în organizaţiile de bază cu problemele ce se ridică în prezent la diferite locuri de muncă? — Aşa cum se subliniază în documentele Conferinţei Naţionale, pentru îndeplinirea înainte de termen a cincinalului nu se pune problema de a face eforturi fizice sau financiare suplimentare, ci trebuie obţinută o creştere puternică a eficienţei economice, o mai bună utilizare a întregului potenţial de care dispune fiecare întreprindere, identificarea şi punerea cît mai degrabă în valoare a tuturor resurselor ce apar în producţie. Asemenea obiective care vizează creşterea continuă a productivităţii muncii fără eforturi financiare au fost dezbătute în luna august în toate organizaţiile de bază, determinînd la nivelul fiecărei secţii, loc de muncă să se aplice cu consecvenţă măsurile privind folosirea productivă, cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor în toate schimburile. Dezbaterile în adunările generale deschise nu au avut un caracter general ci s-au axat pe fapte concrete , pozitive şi negative. La secţia vopsitorie, de pildă, dezbaterile comuniştilor, ale altor oameni, nemembri de partid, au scos în relief posibilităţile de îmbunătăţire a calităţii produselor în faza de vopsire. In organizaţia de bază nr. 2 din secţia ţesătorie folosirea intensivă a maşinilor, întreţinerea calitativă a acestora, folosirea integrală a timpului de muncă, precum şi întărirea disciplinei şi a responsabilităţii personale au constituit cîteva probleme pe marginea cărora s-au purtat discuţii vii, s-au făcut propuneri a căror aplicare în practică se resimte deja în organizarea mai eficientă a producţiei şi a muncii. Trebuie remarcat faptul că dezbaterile care au avut loc, adunările generale în esenţa lor au urmărit în primul rînd înlăturarea unor deficienţe de la un loc de muncă sau altul, punerea în valoare a iniţiativei şi experienţei, a metodelor de muncă ale unor ţesătoare cu randament sporit în munca lor de zi cu zi, combaterea inerţiei, rutinei şi delăsării în munca unor oameni. In concluzie se poate afirma că adunările generale ale organizaţiilor de partid din întreprinderea noastră de după Conferinţa Naţională, prin temele abordate, prin înalta ţinută a dezbaterilor au constituit adevărate colocvii muncitoreşti de etică comunistă. Mai multă atenţie cadrului organizat de desfăşurare a dezbaterilor I. P. M. SPORT REGHIN. Secretarul comitetului de partid fiind în concediu, stăm de vorbă cu tovarăşul NAGY MIHAI, membru in biroul comitetului de partid şi secretar al organizaţiei de bază nr. 1 (schimbul de zi pe sectorul încălţăminte). — Cînd a avut loc şedinţa de comitet pentru dezbaterea documentelor Conferinţei Naţionale şi ce măsuri s-au preconizat pentru axarea muncii politice pe acţiuni concrete în direcţia transpunerii în viaţă a sarcinilor reieşite din aceste documente? Nu am primit un răspuns pozitiv la această întrebare întrucît aici din lipsa secretarului comitetului de partid o asemenea şedinţă organizată n-a avut loc încă. Ceea ce s-a discutat s-a făcut într-un cadru neorganizat, o dovadă fiind tocmai lipsa unor asemenea acţiuni pe linie de organizaţie. Ulterior am aflat că adunări cu salariaţii s-au ţinut, pe secţii şi întreprindere, şi că în sînul acestui colectiv harnic, care a realizat în primul semestru beneficii peste plan în valoare de 3,8 milioane lei există, pretutindeni, dorinţa de a realiza mai mult şi mai bine. Ceea ce am vrea să subliniem este faptul că, indiferent de anumite situații specifice, accidentale (fortuite e prea mult spus) munca politică nu trebuie să treneze, organizațiile de partid nu pot fi nicidecum în urma evenimentelor. Aceasta, întrucît aici am mai constatat un aspect negativ: adunarea generală a organizaţiei de bază nr. 1, planificată iniţial pentru ziua de 18 august şi replanificată — pentru o mai temeinică pregătire — la 29 august, nu s-a ţinut nici la această dată. Motivul ni l-a expus inginerul-şef DUMITRU OCHIANA, membru în biroul organizaţiei de bază! — Nu putem ţine adunarea generală azi (29 august — n. n.) întrucît sala în care au loc de regulă adunările este ocupată cu mărfuri destinate exportului. Din cauza unei neînţelegeri acestea n-au fost ridicate în timp şi am fost obligaţi să le depozităm acolo, dar azi-mîine sala va fi liberă şi se va ţine şedinţa. — Tovarăşe inginer, în cadrul fiecărui colectiv există la ora actuală o preocupare majoră în sensul îmbunătăţirii STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Climat prielnic pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor . Sarcinile deosebite care stau acum în faţa tuturor unităţilor economice, a întregii noastre economii naţionale pentru realizarea cincinalului înainte de termen sunt cunoscute. Creşterea continuă a eficienţei economice, o mai bună utilizare a întregului potenţial de care dispune COMPLEXUL DE STICLA-FAIANŢA, identificarea şi punerea în valoare a tuturor resurselor materiale şi umane depinde într-o măsură şi de modul cum îşi desfăşoară activitatea personalul tehnic şi administrativ din complex ... In spiritul Conferinţei Naţionale a partidului, ce a întreprins şi va întreprinde în viitor organizaţia de partid a comuniştilor din cadrul serviciilor tehnico-administrative? l-am întrebat pe IOAN KISS, secretarul organizaţiei. — Promotori consecvenţi ai noului, comuniştii din organizaţia noastră sunt chemaţi să ţină mereu treaz interesul colectivului de muncă faţă de orice iniţiativă şi experienţă ce apar într-un loc de muncă sau altul, să lupte pentru aplicarea şi generalizarea lor în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii. O serie de obiective cuprinse în documentele Conferinţei Naţionale a partidului cum ar fi: dezvoltarea bazei de materii prime, perfecţionarea utilajelor şi maşinilor, fabricarea de produse noi, reducerea consumurilor de materii prii şi materiale, elaborarea de noi tehnologii de fabricaţie, introducerea în circuitul productiv a înlocuitorilor de materiale scumpe şi deficitare etc. cer din partea comuniştilor, a întregului personal tehnic şi economic investigaţii permanente, menite să contribuie la perfecţionarea producţiei şi a muncii, la reducerea cheltuielilor de fabricaţie ş. a. m. d. Sintetizînd din spiritul Conferinţei Naţionale, rezultatele activităţii de pînă acum a cadrelor tehnice şi economice, a comuniştilor din organizaţia noastră de partid putem afirma că au fost concepute şi aplicate o serie de studii şi acţiuni atît în fabrica de faianţă cît şi la cea de sticlă care au permis o creştere evidentă a eficienţei economice în întregul complex. Iată doar cîteva dintre ele: s-a introdus o nouă tehnologie de fabricaţie a sticlei verzi pe bază de minereu de crom ceea ce a determinat creşterea rezistenţei mecanice a buteliilor şi reducerea defectelor de prelucrare; prin cercetările şi încercările făcute în laborator s-au putut elabora noi reţete la cele trei linii de sticlă ceea ce permite reducerea consumului specific la sodă calcinată şi la alte materii prime; gama glazurilor colorate, a produselor din faianţă, de o calitate superioară s-a lărgit ca urmare a experimentării şi aplicării unor procedee noi, a fabricării de noi coloranţi. Aş putea da şi alte exemple care reflectă preocupările şi capacitatea creatoare a comuniştilor din organizaţia noastră, a majorităţii tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor. Dar, aşa cum a reieşit din recenta adunare generală de partid deschisă în care au fost dezbătute documentele Conferinţei Naţionale a partidului, specialiştii noştri din serviciile funcţionale, printr-o colaborare intensă şi permanentă cu toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din sectoarele productive ale complexului trebuie să întreprindă o serie de acţiuni pentru valorificarea intensă a rezervelor interne existente, pentru fructificarea deplină a potenţialului tehnic şi uman de care dispune colectivul nostru, în vederea realizării cincinalului înainte de termen. — Dezbătînd documentele Conferinţei Naţionale, cunoscînd realităţile din complex, spre ce obiective majore şi-au orientat activitatea politică şi profesională comuniştii din organizaţia al cărei secretar sînteţi? — Mă voi referi la unul singur. De mai multă vreme specialiştii noştri, mai bine zis întregul colectiv se preocupă de reducerea pierderilor tehnologice de fabricaţie. Cu toate acestea, rezultatele în acest domeniu atît de important al producţiei nu sunt pe măsura aşteptărilor. Şi, tocmai de aceea organizaţia noastră de partid împreună cu cele din sectoarele productive au „declanşat“ o acţiune de masă pentru evitarea pierderilor tehnologice cauzate adesea de neglijenţe în procesul de producţie, ale unor oameni care, după cum se observă, n-au înţeles încă ideea că de calitatea, şi cantitatea muncii fiecăruia depinde creşterea eficienţei economice şi, în final, ridicarea nivelului de trai al tuturor. Pagină realizată de CONSTANTIN CROITORU și ION SUCIU