Steaua Roşie, septembrie 1972 (Anul 23, nr. 206-231)

1972-09-01 / nr. 206

* Cunoaşterea de către întregul colectiv a documentelor Conferinţei Naţionale — Documentele Conferinţei Naţionale a partidului au des­chis pentru toate organizaţiile de partid, din toate întreprin­derile şi instituţiile, perspec­tiva unei munci fără preget impuse de sarcinile economi­ce actuale şi cele de perspec­tivă, de angajamentele luate în întrecere, de a îndeplini în patru ani şi jumătate planul cincinal. în înfăptuirea obiec­tivelor stabilite, un rol hotă­rîtor îl are cunoaşterea temei­nică de către fiecare om al muncii a documentelor Con­ferinţei Naţionale, a bogăţiei de idei pe care le cuprind, a sarcinilor ce-i revin în mod direct la locul de muncă unde îşi desfăşoară activitatea co­tidiană. Ce acţiuni politice au întreprins şi vor întreprinde în continuare comitetul de partid, organizaţiile de bază din secţii şi ateliere? l-am în­trebat pe VISALON CERGHI­­ZAN, secretarul comitetului de partid de la TERMOCEN­TRALA DIN FlNTlNELE. — Este­­de la sine înţeles că pentru fiecare colectiv de muncă, indiferent din ce ra­mură de activitate, documen­tele Conferinţei Naţionale constituie o călăuză în mun­ca sa de zi cu zi. Dar pentru a fi aplicate cu consecvenţă în practică ele trebuie cu­noscute. Comitetul nostru de partid, încă din timpul lucră­rilor conferinţei,­prin diferite mijloace politice , staţia de radioamplificare, citirea în co­lectiv a unor capitole din do­cumentele apărute în presă, convorbirile organizate de că­tre propagandişti şi agitatori —­u făcut cunoscut, într-o primă formă, mai generală bineînţeles, documentele Con­ferinţei Naţionale. Ulterior, în mod organizat, documentele conferinţei au fost dezbătute în adunările generale deschise ale organizaţiilor de bază. Co­mitetul de partid a considerat că este foarte important ca muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din termocentrală să cunoască sarcinile globale ce revin ramurii sau întreprin­derii noastre, dar, în acelaşi timp, am considerat necesar ca ei să aibă clar reprezen­tată şi partea de responsabili­tate ce le revine în înfăptui­rea planului şi a angajamen­telor luate în întrecere, în ex­ploatarea intensivă şi raţiona­lă a agregatelor şi instalaţii­lor. Altfel spus, dezbaterile şi analizele care au avut loc în organizaţiile de bază, la nivelul comitetului de partid au permis concretizarea sar­cinilor în raport cu obiecti­vele şi nevoile de la fiecare secţie, atelier şi chiar loc de muncă. — Referiţi-vă la cîteva din­tre ele. — In lunile trecute şi în continuare în termocentrală se efectuează lucrări de repa­raţii şi revizii a agregatelor de bază. Pînă în prezent lucră­rilor executate li s-au scurtat termenul în medie cu 2-3 zi­le. Aceasta înseamnă că în a­­nul acesta vom produce ener­gie electrică peste plan, ne vom putea îndeplini angaja­mentele luate în întrecerea socialistă, vom răspunde cu demnitate la chemarea con­ducerii partidului nostru de a îndeplini planul cincinal în patru ani şi jumătate. Am dat doar un exemplu în jurul că­ruia îşi concentrează activi­tatea politică şi organizatori­că organizaţiile de partid. S-ar putea înşira şi altele. Cred în­să că e mai bine să amintesc un alt aspect al muncii noas­tre de partid care, în mod practic, ne-a demonstrat nu o dată eficienţa sa. Este vor­ba de sarcinile de partid pe care le au comunişti în ra­port cu funcţiile şi răspun­derile la locurile lor de mun­că. In urma dezbaterilor ce au avut loc în organizaţiile de bază, comuniştii au fost in­­vestiţi cu noi răspunderi care vizează funcţionarea intensi­vă a tuturor agregatelor pre­venirea unor avarii sau altor defecţiuni la instalaţii, o înal­tă disciplină în fiecare schimb şi formaţie de lucru ş.a.m.d. In încheierea discuţiei noastre ţin să amintesc că o serie de comunişti din termocentrală printre care maistrul Emeric Hegheduş, turbinistul Ioan Mureşan, lăcătuşii Vasile Dan, Szabó Francisc şi încă mulţi alţii, prin faptele lor de mun­că şi conştiinţă pun în acţiu­ne energia şi pasiunea oame­nilor cu care lucrează, dau o forţă dinamică muncii politice şi educative în rîndul colecti­vului de muncă i î­l 1­1 s­i­i­ HOTMILE conferinţei naţionale PROGRAMUL MISIRII DE ACTIVITATE ORGANIZAŢIILE DE PARTID -NUCLEE ALE INIŢIATIVEI ŞI ACŢIUNII î nceput de septembrie. A trecut aproape o lună şi jumătate de la Conferinţa Naţională a partidului. In a­­ceastă scurtă perioadă, de la un capăt la altul al judeţului , în fabrici şi uzine, în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în instituţii, cu un cuvînt în toate domeniile de activitate, ideile Conferinţei Naţionale, tezele formulate în raportul prezentat de secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu au generat şi generează în continuare un climat de entuziasm în muncă, de participare activă, responsabilă a tuturor oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a magistralului program elaborat de înaltul forum al partidului. Cum era şi firesc, obiectivul imediat al tuturor colectivelor de muncă a fost şi rămîne mobilizarea tuturor energiilor, tuturor resurselor pentru realizarea în întregime a prevederilor planului cincinal, şi în acelaşi timp de­păşirea prevederilor Congresului al X-lea, înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Indicaţiile Conferinţei Naţio­nale de a se întreprinde serioase măsuri organizatorice, tehnico-economice din partea tuturor factorilor chemaţi să contribuie la dezvoltarea societăţii noastre, de a nu se viza în nici un chip sporirea eforturilor fizice şi financiare, de a se realiza sporurile de producţie prin creşterea mai puternică a eficienţei economice, mai buna folosire a mijloa­celor de producţie au impulsionat evident activitatea comuniştilor în organizarea tot mai bună a producţiei şi a muncii, în valorificarea spiritului creator al colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Mai mult ca oricînd, se înţelege că în înfăptuirea obiectivelor propuse, a angajamentelor asumate de către fiecare colectiv de muncă, un rol hotărîtor revine organizaţiilor de partid, comuniştilor, cărora, de la tribuna conferinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat vibranta chemare de a nu uita nici un moment că sînt membri ai unui partid revoluţionar, că sînt şi trebuie să rămînă revoluţionari, să facă totul ca partidul nostru să-şi îndeplinească cu cinste misiunea sa istorică de conducător al transformărilor revoluţionare în România. Sub impresia puternică a acestei chemări acţionează cu fermitate organizaţiile de partid. Pretutindeni, comu­niştii dau noi impulsuri întrecerii socialiste, prin exemplul lor în muncă asigură desfăşurarea largă a iniţiativei şi capacităţii creatoare a oamenilor muncii pentru ca activitatea în lunile ce urmează să fie şi mai rodnică. Este cunoscut faptul că recentele adunări generale ale oamenilor muncii din întreprinderi au prilejuit o dez­batere aprofundată a tuturor problemelor legate de îndeplinirea şi depăşirea planului pe acest an, privind pregăti­rea producţiei pentru anul viitor, perfecţionarea întregii activităţi economice în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a partidului. Pentru organizaţiile de partid, prin munca politică ce o desfăşoară zi de zi, esenţial este să fie valorificate din plin concluziile şi propunerile desprinse din dezbateri, să fie aplicate neîntîrziat programele de măsuri stabilite de către fiecare colectiv de muncă, astfel ca economia judeţului să beneficieze, încă din acest an de efectele lor, ca încă din 1972 fiecare întreprindere să asigure un apreciabil cîştig de timp în efortul general de rea­lizare a cincinalului înainte de termen. In dialogul purtat cu secretari ai organizaţiilor de partid din cîteva întreprinderi am urmărit modul în care comuniştii îşi subordonează întreaga activitate politică şi organizatorică înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce revin colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni, cum dezvoltă şi întreţin pretutindeni, la fiecare loc de muncă un climat de exigenţă sporită, în ce măsură organizaţiile de partid constituie un centru de iniţiativă şi acţiune în stare să capteze ideile înaintate, soluţiile originale, propunerile şi observaţiile oamenilor muncii. iBiiBBb­niHi HI Mi­ m i an i n i ■■ i ■ i ■ i ea i m mi ■ i ■■ i ■■ i ob laim­imniBii ca i mm • c» i mb ~ va i ■■ i ■» i ro i ia inim simmi BBiBii Hiai Hiaiii f­i­i •I­­­i­i ii § I i­i ! î ! 5 ii ! Disciplină fermă şi autoexigenţă Secţiei a IlI-a lăcătuşerie de la X.R.U.M. REGHIN îi revin, în cadrul planului de ansam­blu pe întreprindere, sarcini importante — construcţii fu­­niculare, reparaţii maşini-u­­nelte, piese de schimb etc. Munca politică desfăşurată de organizaţia de partid din a­­ceastă secţie s-a făcut simţi­tă prin realizarea indicatori­lor de plan lună de lună Recentele documente de partid au generat, însă, în sâ­nul colectivului dorinţa arză­toare ca, răspunzind chemă­rii adresate de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de la înalta tribună a forumului co­muniştilor — să găsească noi resurse prin care activitatea în cadrul secţiei să fie conti­nuu perfecţionată. — Adunarea generală lărgi­tă a organizaţiei de bază a secţiei ce a avut loc în ziua de 28 august — ne spune to­varăşul TRAIAN MARIAN, secretarul comitetului de par­tid , şi-a fixat la ordinea de zi dezbaterea documentelor Conferinţei Naţionale. Ea a prilejuit abordarea, cu simţ de răspundere, a acelor as­pecte din munca şi viaţa co­lectivului secţiei, care, în lu­mina noilor documente de partid, sunt susceptibile să fie în continuare îmbunătăţite. Mă refer la munca politică dusă în mod susţinut de bi­roul organizaţiei de bază, de comuniştii secţiei, concreti­zată într-o disciplină mai fer­mă şi o mai mare autoexigen­ţă. Odată îndeplinite aceste două condiţii esenţiale în munca membrilor de partid — ele se răsfrîng direct asu­pra ritmicităţii lucrului şi ca­lităţii producţiei. — Ritmicitatea şi calitatea sînt obiective de bază, prio­ritare în cadrul muncii fie­cărui colectiv. Ele au stat, credem, şi pînă acum în a­­tenţia comuniştilor din secţie. Care este însă delimitarea în­tre modul cum înţelegeţi să fie dusă, practic, activitatea politică în lumina noilor do­cumente şi ce acţiuni concre­te se vor întreprinde în acest sens? — Am vorbit de disciplină şi autoexigenţă. Le-am acor­dat întotdeauna o mare aten­ţie prin exemplul personal al comuniştilor, poziţia fermă a acestora în adunările genera­le, la locul de muncă, prin discuţii tovărăşeşti, tragerea la răspundere în ultimă in­stanţă a celor care prin ati­tudinea lor le neglijează. Re­zultatul acestei munci a fost că în ultima perioadă absenţe­le nemotivate au scăzut sim­ţitor, întîrzierile de asemenea. Preocuparea pentru continua îmbunătăţire a calităţii este mai mare. Membri de partid ca Satler Mihai, Haidu Şte­fan, Nicolae Marta, Eugen Desculţu şi alţii sunt munci­tori fruntaşi care, prin întrea­ga lor atitudine imprimă co­lectivului ţinuta de care vor­beam mai sus. — Intr-adevăr — intervine în discuţie secretarul organi­zaţiei de bază a secţiei, Szi­lagy Andrei — datorită cli­matului creat în rîndul mun­citorilor, cei care nu înţeleg să răspundă acestor exigenţe se pun singuri în afara colec­tivului. Am avut în secţie pe lăcătuşul Chiheri Ioan, mun­citor bun, dar care, spre re­gretul nostru, nu a rezistat acestei discipline. Lăsa colec­tivul baltă atunci cînd aveam mai mare nevoie de el. Ab­senţa, se îmbăta des, încer­cărilor noastre de a-l integra le-a răspuns prin părăsirea în­treprinderii — poate în cău­tarea unui colectiv mai pu­ţin exigent, a cărui găsire este îndoielnică. Exemplul dat poate duce la concluzii nega­tive în ce priveşte munca po­litică, dar a fost un caz sin­gular de neadaptare, avem a­­tîtea altele care probează că acest stil de muncă şi-a do­vedit eficienţa. — Delimitarea modului cum înţelegem să ducem munca în viitor şi ce vom întreprinde concret în această direcţie — reia firul discuţiei Traian Ma­rian — se poate rezuma ast­fel. Atît în privinţa folosirii timpului de lucru, cît şi în privinţa calităţii au existat anumite toleranţe. Se mai per­miteau abateri mici şi cu toa­te progresele realizate exista o marjă de rabat şi la cali­tate. In ultimă instanţă este vorba de acea autoperfecţio­­nare pe toate planurile şi care a fost reliefată în dezbaterea adunării generale amintite. După lucrările Conferinţei Na­ţionale ne dăm seama că a­­cest lucru este absolut nece­sar şi perfect posibil. Comu­niştii s-au angajat să-şi mă­rească exigenţa — şi acest lu­cru să-l facă fiecare munci­tor — faţă de produsul pe care-l execută. Rebuturile şi remanierile vor fi astfel eli­minate complet. Se va pune un accent mai mare pe aspec­tul exterior, estetic — fini­sare şi vopsire. în acest fel produsele realizate vor putea fi competitive din toate punc­tele de vedere ,•» »•» ie de pe piaţa externă. Utilajele de ba­ză vor fi folosite la întreaga lor capacitate. In ce priveşte autocontrolul s-au stabilit oa­menii care vor răspunde, pe echipe și brigăzi, de calitatea produselor executate. Vrem ca sesizările din partea benefi­ciarilor să fie prevenite. f­ i­f­i­c­a activităţii pentru a răspunde chemării Conferinţei Naţiona­le. La I.P.M. Sport în ce sens este îndreptată o asemenea preocupare? Bunăoară, referi­tor la economii. — Problema economiilor, în afara celor privind realizarea şi depăşirea planului, a cali­tăţii şi a altor aspecte ocupă un loc central. Printr-o bună cunoaştere a tehnologiei de lucru, prin ingeniozitate, în­­demînare şi încadrarea, în a­­celaşi timp, în normele de producţie se pot obţine eco­nomii însemnate. In primul semestru s-au realizat econo­mii în valoare de 75.000 lei. Suma poate părea mică, dar ea reprezintă echivalentul u­­nor reale strădanii şi iscusin­ţe din partea muncitorilor a­­cestei secţii. In lumina noilor documente de partid, una din probleme­le mari, preconizată pentru a fi realizată pînă la sfîrşitul a­­nului 1974 este reorganizarea întreprinderii. Va fi astfel spo­rită producţia şi, totodată, re­dusă intensitatea efortului fi­zic prin utilarea noilor capa­­cităţi cu maşini modernizate. ★ După cum ne informa to­varăşul Nagy Mihai, primul interlocutor, comuniştii de la I.P.M. Sport Reghin sunt real­mente preocupaţi de continua îmbunătăţire a procesului muncii în toate sectoarele. Un singur exemplu. La adunarea generală din iulie PETER A­­LEXANDRU a propus adău­garea la ordinea de zi a pro­blemei consumurilor, norme­lor, economiilor, în cadrul a­­telierului croit. Aceeaşi pro­blemă a fost ridicată la re­centa adunare a oamenilor muncii de muncitorul fruntaş IOAN CURTICAPEAN­U ca­re realizează cele mai mari e­­conomii. Comuniştii gîndesc, luptă pentru promovarea nou­lui, pentru perfecţionare. Co­mitetul de partid, birourile or­ganizaţiilor de bază, conduce­rea întreprinderii nu manifes­tă consecvenţă în asigurarea cadrului organizat necesar pentru ca orice bună iniţia­tivă să se poată impune cu forţa cuvenită. Adunarea generală — şcoală de educaţie comunistă * — Experienţa ne-a demon­strat — ne spunea VIORICA RADULESCU, locţiitorul se­cretarului comitetului de par­tid de la TESATORIA DE MATASE DIN SIGHIŞOARA — că dacă adunările generale ale organizaţiilor de partid sunt pregătite minuţios, dacă în dezbaterile comuniştilor se abordează o serie de proble­me ce preocupă întregul co­lectiv de muncă într-o peri­oadă sau alta, atunci ele sunt o adevărată şcoală de edu­caţie comunistă pentru mem­bri de partid, îi orientează pe aceştia în a participa activ la realizarea sarcinilor eco­nomice curente şi de perspec­tivă. Acum cînd documentele Conferinţei Naţionale se află pe masa noastră de lucru şi al căror conţinut de idei con­stituie un îndrumător în ac­tivitatea politică, economică şi social-culturală se impun îmbunătăţiri în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor ge­nerale în organizaţiile de partid de la fiecare loc de muncă. Plecînd de la această necesitate, comitetul de par­tid, împreună cu comitetul oamenilor muncii, cu comisia economică din întreprindere, în prealabil a stabilit mo­dul în care să fie dezbătute în adunări generale deschise documentele Conferinţei Na­ţionale. S-a urmărit, pe de o parte, dezbaterea şi explica­ţia detaliată a semnificaţiilor pe care le au documentele Conferinţei Naţionale în pers­pectiva dezvoltării economiei noastre naţionale, iar pe de altă parte, răspunderea pe care o are colectivul nostru de a se manifesta ferm prin muncă şi pasiune pentru a fi integrat mereu în efortul ge­neral al tuturor oamenilor muncii pentru prosperitatea lor şi a patriei. — Ne-ar interesa cum au fost corelate dezbaterile în orga­nizaţiile de bază cu proble­mele ce se ridică în prezent la diferite locuri de muncă? — Aşa cum se subliniază în documentele Conferinţei Naţionale, pentru îndeplini­rea înainte de termen a cinci­nalului nu se pune problema de a face eforturi fizice sau financiare suplimentare, ci trebuie obţinută o creştere puternică a eficienţei econo­mice, o mai bună utilizare a întregului potenţial de care dispune fiecare întreprindere, identificarea şi punerea cît mai degrabă în valoare a tu­turor resurselor ce apar în producţie. Asemenea obiecti­ve care vizează creşterea con­tinuă a productivităţii muncii fără eforturi financiare au fost dezbătute în luna august în toate organizaţiile de bază, determinînd la nivelul fiecă­rei secţii, loc de muncă să se aplice cu consecvenţă mă­surile privind folosirea pro­ductivă, cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor în toate schimburile. Dezbaterile în adunările generale deschise nu au avut un caracter ge­neral ci s-au axat pe fapte concrete , pozitive şi nega­tive. La secţia vopsitorie, de pildă, dezbaterile comunişti­lor, ale altor oameni, nemem­bri de partid, au scos în re­lief posibilităţile de îmbună­tăţire a calităţii produselor în faza de vopsire. In organiza­ţia de bază nr. 2 din secţia ţesătorie folosirea intensivă a maşinilor, întreţinerea cali­tativă a acestora, folosirea integrală a timpului de mun­că, precum şi întărirea dis­ciplinei şi a responsabilităţii personale au constituit cîte­va probleme pe marginea că­rora s-au purtat discuţii vii, s-au făcut propuneri a că­ror aplicare în practică se re­simte deja în organizarea mai eficientă a producţiei şi a muncii. Trebuie remarcat fap­tul că dezbaterile care au a­­vut loc, adunările generale în esenţa lor au urmărit în pri­mul rînd înlăturarea unor de­ficienţe de la un loc de mun­că sau altul, punerea în va­loare a iniţiativei şi experien­ţei, a metodelor de muncă ale unor ţesătoare cu randa­ment sporit în munca lor de zi cu zi, combaterea inerţiei, rutinei şi delăsării în mun­ca unor oameni. In concluzie se poate afirma că adunările generale ale organizaţiilor de partid din întreprinderea noastră de după Conferinţa Naţională, prin temele abor­date, prin înalta ţinută a dez­baterilor au constituit ade­vărate colocvii muncitoreşti de etică comunistă. Mai multă atenţie cadrului organizat de desfăşurare a dezbaterilor I. P. M. SPORT REGHIN. Secretarul comitetului de par­tid fiind în concediu, stăm de vorbă cu tovarăşul NAGY MIHAI, membru in biroul co­mitetului de partid şi secre­tar al organizaţiei de bază nr. 1 (schimbul de zi pe sectorul încălţăminte). — Cînd a avut loc şedinţa de comitet pentru dezbaterea documentelor Conferinţei Na­ţionale şi ce măsuri s-au pre­conizat pentru axarea muncii politice pe acţiuni concrete în direcţia transpunerii în viaţă a sarcinilor reieşite din a­­ceste documente? Nu am primit un răspuns pozitiv la această întrebare întrucît aici d­in lipsa se­cretarului comitetului de par­tid o asemenea şedinţă orga­nizată n-a avut loc încă. Ceea ce s-a discutat s-a făcut în­­tr-un cadru neorganizat, o do­vadă fiind tocmai lipsa unor asemenea acţiuni pe linie de organizaţie. Ulterior am aflat că adunări cu salariaţii s-au ţinut, pe secţii şi întreprin­dere, şi că în sînul acestui co­lectiv harnic, care a realizat în primul semestru beneficii peste plan în valoare de 3,8 milioane lei există, pretu­tindeni, dorinţa de a realiza mai mult şi mai bine. Ceea ce am vrea să subli­niem este faptul că, indife­rent de anumite situații speci­fice, accidentale (fortuite e prea mult spus) munca poli­tică nu trebuie să treneze, organizațiile de partid nu pot fi nicidecum în urma eveni­mentelor. Aceasta, întrucît aici am­ mai constatat un as­pect negativ: adunarea gene­rală a organizaţiei de bază nr. 1, planificată iniţial pen­tru ziua de 18 august şi repla­­nificată — pentru o mai te­meinică pregătire — la 29 au­gust, nu s-a ţinut nici la a­­ceastă dată. Motivul ni l-a ex­pus inginerul-şef DUMITRU OCHIANA, membru în biroul organizaţiei de bază! — Nu putem ţine adunarea generală azi (29 august — n. n.) întrucît sala în care au loc de regulă adunările este ocupată cu mărfuri destinate exportului. Din cauza unei neînţelegeri acestea n-au fost ridicate în timp şi am fost obligaţi să le depozităm aco­lo, dar azi-mîine sala va fi liberă şi se va ţine şedinţa. — Tovarăşe inginer, în ca­drul fiecărui colectiv există la ora actuală o preocupare ma­joră în sensul îmbunătăţirii STEAUA ROȘIE PAGINA­ 3 Climat prielnic pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor . Sarcinile deosebite care stau acum în faţa tuturor u­­nităţilor economice, a întregii noastre economii naţionale pentru realizarea cincinalului înainte de termen sunt cunos­cute. Creşterea continuă a e­­ficienţei economice, o mai bună utilizare a întregului po­tenţial de care dispune COM­PLEXUL DE STICLA-FAIAN­­ŢA, identificarea şi punerea în valoare a tuturor resurse­lor materiale şi umane depin­de într-o măsură şi de modul cum îşi desfăşoară activitatea personalul tehnic şi adminis­trativ din complex ... In spi­ritul Conferinţei Naţionale a partidului, ce a întreprins şi va întreprinde în viitor orga­nizaţia de partid a comuniş­tilor din cadrul serviciilor tehnico-administrative? l-am întrebat pe IOAN KISS, se­cretarul organizaţiei. — Promotori consecvenţi ai noului, comuniştii din organi­zaţia noastră sunt chemaţi să ţină mereu treaz interesul co­lectivului de muncă faţă de orice iniţiativă şi experienţă ce apar într-un loc de mun­că sau altul, să lupte pentru aplicarea şi generalizarea lor în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii. O serie de obiective cuprinse în documentele Conferinţei Na­ţionale a partidului cum ar fi: dezvoltarea bazei de ma­terii prime, perfecţionarea u­­tilajelor şi maşinilor, fabri­carea de produse noi, reduce­rea consumurilor de materii prii­ şi materiale, elaborarea de noi tehnologii de fabrica­ţie, introducerea în circuitul productiv a înlocuitorilor de materiale scumpe şi defici­tare etc. cer din partea co­muniştilor, a întregului per­sonal tehnic şi economic in­vestigaţii permanente, menite să contribuie la perfecţiona­rea producţiei şi a muncii, la reducerea cheltuielilor de fa­bricaţie ş. a. m. d. Sintetizînd d­in spiritul Con­ferinţei Naţionale, rezultatele activităţii de pînă acum a ca­drelor tehnice şi economice, a comuniştilor din organizaţia noastră de partid putem afir­ma că au fost concepute şi aplicate o serie de studii şi acţiuni atît în fabrica de fa­ianţă cît şi la cea de sticlă care au permis o creştere e­­videntă a eficienţei economi­ce în întregul complex. Iată doar cîteva dintre ele: s-a introdus o nouă tehnologie de fabricaţie a sticlei verzi pe bază de minereu de crom ceea ce a determinat creşte­rea rezistenţei mecanice a bu­teliilor şi reducerea defecte­lor de prelucrare; prin cerce­tările şi încercările făcute în laborator s-au putut elabora noi reţete la cele trei linii de sticlă ceea ce permite redu­cerea consumului specific la sodă calcinată şi la alte ma­terii prime; gama glazurilor colorate, a produselor din fa­ianţă, de o calitate superioa­ră s-a lărgit ca urmare a ex­perimentării şi aplicării unor procedee noi, a fabricării de noi coloranţi. Aş putea da şi alte exemple care reflectă pre­ocupările şi capacitatea crea­toare a comuniştilor din or­ganizaţia noastră, a majori­tăţii tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor. Dar, aşa cum a reieşit din recenta adunare generală de partid deschisă în care au fost dezbătute do­cumentele Conferinţei Naţio­nale a partidului, specialiştii noştri din serviciile funcţio­nale, printr-o colaborare in­tensă şi permanentă cu toţi muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii din sectoarele produc­tive ale complexului trebuie să întreprindă o serie de ac­ţiuni pentru valorificarea in­tensă a rezervelor interne e­­xistente, pentru fructificarea deplină a potenţialului tehnic şi uman de care dispune co­lectivul nostru, în vederea realizării cincinalului înainte de termen. — Dezbătînd documentele Conferinţei Naţionale, cunos­­cînd realităţile din complex, spre ce obiective majore şi-au orientat activitatea politică şi profesională comuniştii din organizaţia al cărei secretar sînteţi? — Mă voi referi la unul singur. De mai multă vreme specialiştii noştri, mai bine zis întregul colectiv se preo­cupă de reducerea pierderilor tehnologice de fabricaţie. Cu toate acestea, rezultatele în a­­cest domeniu atît de impor­tant al producţiei nu sunt pe măsura aşteptărilor. Şi, toc­mai de aceea organizaţia noas­tră de partid împreună cu cele din sectoarele productive au „declanşat“ o acţiune de ma­să pentru evitarea pierderilor tehnologice cauzate adesea de neglijenţe în procesul de pro­ducţie, ale unor oameni care, după cum se observă, n-au în­ţeles încă ideea că de cali­tatea, şi cantitatea muncii fie­căruia depinde creşterea efi­cienţei economice şi, în final, ridicarea nivelului de trai al tuturor. Pagină realizată de CONSTANTIN CROITORU și ION SUCIU

Next