Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-01 / nr. 49
Anul XXV. Nr. 49 (4.644) JOI. 1 martie 1973 4 pagini, 30 de bani ■3 , 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizind lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate: 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări: Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 1/ 1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărire cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, centrale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărire cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizică şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotărîrii Plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi: membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid: prim-vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene; directori ai centralelor economice; directori şi secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale; directori ai institutelor de cercetări şi proiectări; directori ai întreprinderilor de comerţ exterior; redactori-şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R.: Comisia pentru problemele economice; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară; Comisia pentru relaţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURESAL SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN . » # • Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la deschiderea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central areloc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluţionare: realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare şi crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ţinind seama de importanţa excepţională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluţionară a societăţii şi victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităţilor dezvoltării noastre sociale, al lupteirevoluţionare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare şi al creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mişcării muncitoreşti, realizarea unităţii politice şi organizatorice aproletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanţilor revoluţionari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrînd în arena luptelor sociale împotriva regimului burghezo-moşieresc, clasa muncitoare a simţit încă de la început nevoia de a-şi strînge rândurile şi de a acţiona unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspiraţia spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special în momentele grele ale luptei revoluţionare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale naţiunii. In numeroase acţiuni de clasă, în marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos s-a realizat o colaborare strânsă între comunişti şi socialişti, între organizaţiile sindicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preajma celui de-al doilea război mondial, in lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii ţării de către Germania nazistă şi a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistenţa împotriva politicii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acţiunilor unite ale mişcării muncitoreşti, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidul Socialist şi Social- Democrat. In condiţiunile dezvoltării activităţii revoluţionare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanţă istorică in viaţa poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea insurecţiei armate naţionale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militaro-fasciste, pentru ieşirea României din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste şi alăturarea ţării de forţele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Democrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, într-un timp extrem de scurt, toate forţele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropitorilor germani, pentru salvarea naţională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării ţării în condiţiile favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat să joace un rol esenţial şi în perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României şi zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfăşurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea democratizării ţării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploatatoare şi izolării partidelor politice reacţionare, pentru cucerirea puterii în stat şi transformarea pe cale revoluţionară a societăţii româneşti, în focul acestor lupte aprige s-a întărit şi consolidat tot mai puternic unitatea de acţiune a clasei muncitoare, a comuniştilor şi social-democraţilor. Această unitate se manifestă atît în marile acţiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cit şi în cadrul guvernului democratic instaurat la 6 Martie 1945, în care clasa muncitoare avea rolul conducător. Pe măsura adîncirii procesului revoluţionar, a cuceririi de noi poziţii de către masele populare, de către forţele democratice, a devenit tot mai imperioasă necesitatea realizării unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare — forţa socială de bază a societăţii. Aceasta condiţiona însăşi îndeplinirea de către clasa muncitoare a măreţului rol pe care era chemată să-l joace în România, rolul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea definitivă a exploatării omului de către om, în marea operă de edificare a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. Mersul ferm al poporului pe acest drum făcea absolut necesară crearea unui partid unic al clasei muncitoare, ca detașament de avangardă, revoluţionar, capabil să unească în jurul său toate forţele naţiunii in noua perioadă istorică în care avea să intre România. După cum se cunoaşte, în procesul desfăşurării luptei revoluţionare, al conlucrării dintre partidele comunist şi social-democrat, dintre reprezentanţii acestora, au avut loc largi contacte şi, în practică, s-a trecut la constituirea şi realizarea unor organizaţii politice unice ale clasei muncitoare, cu conducere unică. Aceasta s-a concretizat pînă la urmă într-o hotărire comună a conducerii celor două partide şi în elaborarea unei platforme care a fost dezbătută şi adoptată în cadrul organizaţiilor partidelor respective şi în procesul constituirii, jos, în organizaţiile unice. In aceste condiţiuni, a avut loc, la 21 februarie 1948, Congresul de unificare, care a consfinţit de fapt realitatea din ţară, revenindu-i sarcina de a proclama în mod public şi solemn unificarea celor două partide într-un partid unic, pe baza concepţiei revoluţionare materialistdialectice despre lume şi viaţă, creîndu-se astfel partidul unic al clasei muncitoare, căruia i-a revenit sarcina conducerii luptei poporului român de transformare socialistă a ţării Aceasta a constituit o măreaţă victorie politică a proletariatului, a maselor muncitoare din România, care a avut repercusiuni profunde asupra întregii desfăşurăriulterioare a evenimentelor, a luptei pentru înfăptuirea măreţelor transformări revoluţionare. In cei 25 de ani care au trecut de la unificare, partidul nostru şi-a îndeplinit cu cinste misiunea pe care şi-a asumat-o în faţa clasei muncitoare, a întregului nostru popor. Călăuzindu-se neabătut de principiile fundamentale ale teoriei revoluţionare a proletariatului, aplicînd în mod creator adevărurile generale ale socialismului la condiţiile concrete ale ţării noastre, punînd mai presus de orice interesele vitale ale întregului popor, aspiraţiile sale de libertate, dreptate socială, independenţă, bunăstare şi fericire, Partidul Comunist Român a desfăşurat o vastă activitate organizatorică, politică şi ideologică, asigurând înfăptuirea, pas cu pas, a ţelurilor refacerii şi modernizării economiei naţionale, aşezării ei pe baze socialiste, făuririi relaţiilor socialiste de producţie, organizării întregii societăţi pe principii noi, ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al tuturor celor ce muncesc. Convingîndu-se prin propria experienţă că politica Partidului Comunist este expresia fidelă a intereselor sale supreme, poporul a urmat neabătut partidul nostru, înfăptuind cu devotament şi abnegaţie programul său de zidire a socialismului pe pămîntul României. Justeţea politicii partidului este demonstrată în modul cel mai elocvent de marile victorii obţinute în acest sfert de veac de România în toate domeniile vieţii economice şi sociale, de succesele istorice dobîndite pe calea progresului şi civilizaţiei noi, socialiste. Luptînd fără preget pentru dezvoltarea patriei, pentru înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Partidul Comunist Român a dezvoltat şi întărit necontenit solidaritatea internaţionalistă cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, şi-a făcut întotdeauna, cu cinste, datoria de detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Bucurîndu-se de sprijinul şi încurajarea celorlalte partide, el şi-a manifestat la rîndu-i sprijinul neprecupeţit faţă de celelalte detaşamente ale clasei muncitoare, faţă de partidele care luptă pentru libertate şi progres social, pentru cauza socialismului şi comunismului. In acelaşi timp, partidul nostru a dezvoltat larg contactele cu celelalte forţe socialiste şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, contribuind activ la întărirea şi dezvoltarea marelui front antiimperialist, în lupta pentru colaborare şi pace în lume. Invăţînd din propria sa experienţă revoluţionară, din vasta experienţă a poporului român, constructor al socialismului, partidul nostru a studiat şi studiază totodată cu atenţie experienţa celorlalte partide, a tuturor popoarelor care făuresc noua orînduire socială, lărgind şi intensificînd colaborarea şi întrajutorarea cu acestea în lupta pentru triumful socialismului şi comunismului. Făurirea partidului revoluţionar unic al clasei muncitoare din România a reprezentat, putem spune, şi un eveniment important în mişcarea muncitorească internaţională. România a fost prima ţară în care (Continuare în pag. a 3-a) Tirgu-Mures • RUBRICA „SCOALA“ • ZILNIC, PE ACELEASI LUNGIMI DE UNDA... (pag. a 2 a) • „VOM ÎNDEPLINI PLANUL TRIMESTRULUI INTÎI LA NIVELUL SAU MAXIMAL“ (pag a 3-a) • ACTUALITATEA INTERNATIONALA (pag. a 4-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI. plenari consumtin AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv: „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi: Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului judeţean Brăila al Frontului Unităţii Socialiste. Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste. Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. — Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ilie Alexe, Dan Marţian, Gheorghe Petrescu şi Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte Sarcini. Tovarăşul Mihai Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma alegerii sale ca preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenara a ales în Biroul Executiv pe următorii tovarăşi: Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, Aurel Duca, şeful Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Aldea Militaru. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine, plenara a hotărît ca reprezentanţii acestor organizaţii — tovarăşii Sanda Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, preşedintele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv. — Tovarăşul Corneliu Mănescu a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul Plenarei, au participat tovarăşii Ion Ichim, preşedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Marin Enache, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul Bucureşti. Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Gorj al F.US.. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntul tovarăşului mini ceauşescu După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unităţii Socialiste au fost luate un şir de măsuri în vederea lărgirii atribuţiilor organismelor sale, astfel încât consiliile Frontului să-şi poată îndeplini în condiţiuni cit mai bune rolul şi sarcinile ce le revin în viaţa noastră socială şi politică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfăşurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura aşteptărilor şi a posibilităţilor pe care le au consiliile Frontului Unităţii Socialiste. Consiliile reuşesc încă în insuficientă măsură să coordoneze şi să unească eforturile tuturor organizaţiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfăşoară aceleaşi activităţi pe diferite linii. In timp ce unele probleme rămîn nesoluţionate. De aceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuţiilor şi creşterea rolului Consiliului Naţional, al consiliilor Frontului Unităţii Socialiste de la toate nivelele. In primul rînd, se are în vedere creşterea acestui rol în direcţia coordonării, pe diferite domenii, a activităţii desfăşurate de organizaţiile componente ale Frontului. In momentul de faţă trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluţionarea unor probleme obşteşti, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forţelor organizaţiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obştesc. Există acum, în această privinţă, o hotărire: s-au constituit şi comisii care şi-au început activitatea. Probabil, în cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obţinute în această privinţă, stabilind ce trebuie făcut in continuare pentru ca organismele din domeniul controlului obştesc să-şi îndeplinească în mai bune condiţiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii educative şi culturale de masă, ţinind seama că, practic, toate organismele şi organizaţiile din cadrul Frontului Unităţii Socialiste au astfel de preocupări, desfăşoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înţeles că pentru a ridica eficienţa activităţii educative, în concordanţă cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine şi să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor factorilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaştere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decît pînă acum a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Naţional. De altfel, există şi o comisie în această privinţă — comisia pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii — şi va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activităţi de primă importanţă pentru Frontul Unităţii Socialiste. In această privinţă aş dori să menţionez necesitatea ca Consiliul Naţional, organizaţiile Frontului Unităţii Socialiste să coordoneze efectiv activitatea educativă care se desfăşoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o organizează. Frontul Unităţii Socialiste trebuie să iniţieze cît mai multe asemenea acţiuni, întâlniri şi dezbateri care să se desfăşoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică, sub conducerea organizaţiilor de partid, a sindicatelor. In acest sens, aş ruga să se aducă completări şi hotărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonarea şi conducerea acestor activităţi. De asemenea, în hotărire se prevede trecerea la constituirea în sate a organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare şi unire a eforturilor ţărănimii noastre în activitatea de dezvoltare a agriculturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cunoştinţe agricole, politice şi ştiinţifice ale ţărănimii noastre. Ar a pornit de la ideea ca aceste organizaţii să-şi aleagă direct conducerea, să-şi desemneze reprezentanţii în consiliul comunal care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo vor trebui să fie prezenţi şi secretarul departid, cel de la organizaţia de tineret, reprezentanţii altor organizaţii. Deci în această direcţie să aducem îmbunătăţirile corespunzătoare. Ne gîndim ca Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care întreţine 4* Pe acum relaţii internaţionale largi cu un foarte mare număr de organizaţii politice şi mişcări de eliberare naţională, să aibă un rolmai mare şi în coordonarea activităţii externe a diferitelor organisme componente. In felul acesta se vor evita diferite manifestări de paralelism şi suprapunere. In realizarea orientării generale a activităţii de lărgire a contactelor internaţionale, de dezvoltare a colaborării cu diferite organizaţii şi partide politice, cu mişcările de eliberare naţională. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste trebuie să joace un rol mai important. El trebuie să acţioneze pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii, inclusiv a societăţilor sau asociaţiilor de prietenie al căror număr, de pe acum destul de mare, va crește. Aș propune să se completeze hotărîrea cu un punct sau un articol suplimentar, care să se refere la această problemă. Iată, tovarăși, cîteva chestiuni pe care propun să le includem în hotărîrea pe care o dezbatem acum. Consider că adoptînd hotărîrea cu completările pe care le-am propus vom crea un cadru organizatoric mai adecvat îndeplinirii sarcinilor ce revin Frontului Unităţii Socialiste. Va trebui să punem în faţa Biroului Executiv sarcina de a întocmi un program de lucru al Consiliului Naţional. In cadrul Consiliului să realizăm schimburi de păreri asupra unor probleme, să ascultăm informări, să discutăm împreună cum să realizăm sarcinile. Ne gîndim, totodată, să pregătim Conferinţa Naţională care, probabil, va avea loc spre sfîrşitul acestui an sau la începutul anului viitor. Pină atunci, să clarificăm mai bine problemele activităţii Frontului Unităţii Socialiste, care cuprinde în rîndurile sale toate organizaţiile din ţara noastră, pentru a realiza o mai bună coordonare a diferitelor sectoare de activitate. Iată considerentele mele pe marginea acestui proiect de hotărâre pe care, cu completările pe care le-am făcut, aș propune să fie adoptat.