Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-23 / nr. 68

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN EMBOSS IZ ________ Anul XXV, Nr. 68 (4.663) Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 80 de bani La întreprinderea „Nicovala“ - preocupare susţinută pentru activitatea politico-ideologică şi educativă Am intrat pe poarta întreprinde­rii „Nicovala"­ din Sighişoara cu destule emoţii întrucît cunoşteam că întreprinderea nu dispune de club, de un spaţiu oricît de modest pentru desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice şi educative care să cuprindă masa mare de salariaţi. Discuţiile purtate cu Traian Cîm­­peanu, secretarul comitetului de partid, ing. Ismail Popovici, direc­torul întreprinderii, Vasile Antonie, preşedintele comitetului sindical şi Ştefan Pîra, secretarul comitetului U.T.C., mi-au demonstrat că chiar şi în lipsa unei baze materiale se pot întreprinde măsuri care să ducă la o mai bună cunoaştere a politi­­cii interne şi externe a partidului, a sarcinilor de plan, că activitatea educativă poate îmbrăca forme mul­tiple, de maximă eficienţă şi că ar­tiştii amatori se pot afirma în miş­carea artistică a municipiului şi chiar a judeţului. Fireşte existenţa unui spaţiu, măcar a unei săli li­bere, unde să se poată amenaja un colţ cultural, este un lucru indispen­sabil, dar în lipsa acestuia nu tre­buie dusă politica braţelor încruci­şate, aşteptînd ca munca politico­­ideologică şi educativă să se desfă­şoare de la sine. Realitatea de la întreprinderea „Nicovala“ pledează pentru găsirea unor forme adecvate, specifice. Unul din mijloacele cele mai la îndemînă este staţia de radioam­plificare, care pe lingă informările politice curente aduce în dezbatere aspectele atît pozitive cit şi nega­tive din întreprindere. Nefolosirea fondului de timp, comportarea la locul de muncă şi în afara între­prinderii, pierderile cauzate de ab­­sentişti şi întîrziaţi au făcut nu o dată obiectul unor largi discuţii la staţia de radioamplificare, la care au participat cadre din conducerea întreprinderii, ingineri, maiştri.» Tot pe această linie, comitetul U.T.C. a iniţiat emisiunea „Cu mi­crofonul printre tineri“, în cadrul căreia li s-a dat cuvîntul tinerilor care întîrzie şi absentează asupra cauzelor care generează asemenea stări de lucruri. Despre modul de comportare al unor tineri în afara întreprinderii s-au organizat întîlniri cu jurişti, lucrători din miliţie, atît în incinta întreprinderii cît şi la Clubul tine­retului şi la sala „Ciprian Porum­­bescu“ a Casei de cultură din Si­ghişoara. Rezultatele acestei acţiuni se pot vedea dintr-un singur exem­plu: faţă de 22 de cazuri de compor­tare necivilizată în localuri publice înregistrate anul trecut, în acest an s-a semnalat doar unul singur. O preocupare nu mai puţin sus­ţinută există din partea comitetu­lui U.T.C. pentru petrecerea plăcu­tă a timpului liber al tinerilor. Ast­fel, în colaborare cu alte întreprin­deri din municipiu a fost organizat în sala „6 Martie“ un reuşit „Car­naval al tineretului“ iar cîteva în­truniri și seri de dans au fost or­ganizate cu tinerii de la Complexul ION CII­RDARU (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele Sălcudului In aceste zile de început de primăvară şi pe ogoarele coope­rativei agricole din Sălcud, pa­ralel cu efectuarea arăturilor şi lucrărilor de pregătire a terenu­lui pentru semănat executate de mecanizatori, ţăranii cooperatori tineri şi vîrstnici muncesc în vie şi grădini etc. Astfel, într-un timp scurt au­ fost amenajaţi peste 800 mp de răsadniţe, confecţionaţi din re­surse locale cîteva mii de araci destinaţi viţei de vie şi altele. AUREL ŞEULEAN corespondent voluntar Vremea Ieri, la ora 12, temperatura ae­rului la Tg.-Mureş era de plus 5 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperatura în uşoară creştere, maximele vor fi cuprinse intre plus 11 şi plus 12 grade, minime­le intre plus 3 şi 0 grade, l­unt slab din vest. Dimineaţa izolat pe văi ceată. PROEETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! LA PREGĂTIREA TERENULUI ŞI SEMĂNAT In aceste zile lipsite oarecum de precipitaţii, deşi cerul a fost mai mult noros, s-au creat condiţii bune de lucru în cîmp. Fără să aştepte uscarea totală a solului, în multe părţi ale judeţului, coope­ratorii şi mecanizatorii au trecut la arat, pregătirea patului germina­tiv şi semănat. Cu două zile în urmă, pe mecanizatorul VASILE PO­­GACEAN, care deserveşte cooperativa agricolă din Riciu l-am găsit în brazdă, la pregătirea terenului pentru semănatul ovăzului (vezi fotografia alăturată). Mecanizatorii din Miheş, Răzoare, Sinpetru, Iara de Mureş, Ernei, Oroi, Ungheni, Nazna, Mădăraş, şi din alte părţi au intensificat în aceste zile executarea arăturilor de primăvară. In unităţile mai sus amintite s-au efectuat în această lună arături pe suprafeţe cuprinse între 150—400 ha. Concomitent cu executarea arăturilor, în multe locuri, s-a trecut la pregătirea patului germina­tiv şi la însăminţarea culturilor din prima epocă. După C.A.P. Che­­ţani care a trecut la semănatul mazărei şi plantarea cartofilor cu două zile în urmă, suntem­ informaţi că alte şi alte unităţi au înce­put executarea acestor lucrări. La C.A.P. Ungheni şi Gorneşti de pil­dă, s-a trecut la pregătirea terenului şi însăminţarea mazărei. La Sinpetru, Şăulia şi Luduş continuă pregătirile pentru semănatul sfe­clei, lucrare care se va declanşa in următoarele 2—3 zile dacă sta­rea timpului va permite. întrucît primăvara este intirziată, se impune ca exemplul frun­taşilor să fie luat de toate unităţile, trecindu-se din plin, pe parcelele zvîntate, la pregătirea patului germinativ şi semănat. M . C.A.P.­RICIU. Pregătiri pentru semănatul ovăzului. In fotografie: tractoristul Pogăcean Vasile. Pagina a 3-a: EXPORT - IMPORT - EXPORT- IMPORT - EXPORT CALITATE-PUNCTUALITATE - COMPETITIVITATE IMPERATIVE ALE COMERȚULUI EXTERIOR 1 EXPORT-IMPORT-EXPORT-IMP­ORT- EXPORT1 Activitatea consiliului intercooperatist sau să depăşească stadiul de formalism Şi în judeţul nostru în majori­tatea cazurilor, consiliile interco­­operatiste, ca urmare a unirii e­­forturilor cooperativelor agricole din raza de activitate a unui S.M.A., au obţinut unele rezultate în orientarea şi profilarea producţiei, în executa­rea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi în creşterea a­­nimalelor în ferme şi complexe mari, modernizate. Aşa este cazul consiliilor intercooperatiste din Ier­­nut, Luduş, Sighişoara, Reghin, Şău­lia de Cîmpie, Sărmaşu şi altele, care prin asociaţiile intercooperatis­te create au înregistrat rezultate bune în creşterea vacilor, a porci­nelor sau în îngrăşarea tineretului bovin. In decursul celor trei ani de la înfiinţare, despre consiliile interco­operatiste s-au scris în coloanele ziarului nostru, în repetate rînduri, articole de generalizare a experien­ţei înaintate sau au fost criticate unele lipsuri din activitatea lor. De data aceasta să vedem ce şi-a pro­pus şi ce a realizat consiliul inter­cooperatist Zau, al cărui preşedinte este Ioan Parasca, preşedintele C.A.P. din localitate. Din acest con­siliu fac parte C.A.P. din: Valea Largă, Papiu Ilarian, Tăureni, Bărboşi şi Zau, deservite de S.M.A. Zau. Toate unităţile sunt situate în zona de cîmpie, favorabilă culturii cerealelor, a sfeclei de zahăr, pre­cum şi creşterii animalelor. In cei 3 ani de activitate, după cum a re­cunoscut şi Ioan Parasca, consiliul intercooperatist s-a mărginit la re­zolvarea unor probleme curente, specifice campaniilor agricole. Printre acestea ar fi dirijarea trac­toarelor dintr-o unitate în alta sau unele acţiuni de îmbunătăţiri fun­ciare. Acestea însă nu au avut un caracter de acţiune intercooperatis­­tă ci mai degrabă s-au localizat la o singură unitate cu pondere mai mare, ca de exemplu, C.A.P. Valea Largă, unde în anii trecuţi s-au e­­xecutat desecări pe suprafeţe mai întinse. Dar nici aici consiliul nu a avut un rol de îndrumare, coordo­nare, control asupra calităţii lucră­rilor. Pînă în momentul de faţă aici însă nu s-a întreprins nimic în pri­vinţa asocierii unităţilor din cadrul consiliului în privinţa creşterii a­­nimalelor. E drept că C.A.P. sau şi altele sunt asociate la Complexul pentru creșterea porcinelor de la REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) l­ lt,. --... V— ... STAȚIUNEA DE OBRCETARI ZOOTEHNICI SINGEORGIU DE MUREȘ. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decrete­ază: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională In a zecea sesiune a celei de-a şasea le­gislaturi, in ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice CONSILIUL DE STAT AL CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organizatori­că a centralelor industriale şi uni­tăţilor asimilate acestora, a între­prinderilor subordonate, precum şi a unităților componente fără perso­nalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce ur­mează unități economice, se stabi­lește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industria­le, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consi­liul de Miniștri va pr­ezenta spre a­­probare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri econo­mice, pentru unităţi asimilate cen­tralelor, pentru întreprinderi şi uni­tăţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi eco­nomice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi speci­ficul activităţii, structura organiza­torică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) Structura de producţie şi concepţie. a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi producti­ve; b) laboratoare de control şi cer­cetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără per­sonalitate juridică. B) Structura funcţională a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi si­milare cuprinde cel puţin 4 forma­ţii de lucru, conduse de cîte un maistru; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunză­toare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii ne­cesită un număr de muncitori echi­valent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii per­mite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducînd nemijlocit activi­tatea muncitorilor. In cazul unor procese de produc­ţie de complexitate deosebită, for­maţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoa­ră pe schimburi, fiecare atelier a­­vînd numărul de maiştri corespun­zător normativelor şi cîte un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cît şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de per­soane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea ca­lității materiilor prime, materiale­lor, subansamblelor, produselor, pre­cum şi unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte acti-­ REPUBLICII SOCIALISTE ROMAN­ ­ităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activi­tăţilor legate între ele­­din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ate­liere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii a­­cestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru con­duse de câte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoa­ră pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb nu­mai dacă schimbul respectiv lu­crează cu întreaga capacitate a sec­ţiei. Şeful de secţie coordonator în­deplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii in toate schimburile, precum şi pentru rea­­­­lizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, ex­ploatările şi celelalte unităţi simi­lare fără personalitate juridică se pot înfiinţa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari şi complexe avînd procese de pro­ducţie diferite, cu aprobarea Consi­liului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pen­tru problemele organizării econo­­mico-sociale, ce urmează a lua fi­inţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără per­sonalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de pro­ducţie, montaj şi pentru alte acti­vităţi productive corespunzător atri­buţiilor care le-au fost stabilite po­trivit legii, de către organul ie­rarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decât cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compar­timent funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Bi­roul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de per­soane. Art. 10. — Serviciul este un com­partiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum ma­re de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care tre­buie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoanei în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă e­­xistă o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfi­inţa şi un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director ad­junct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au în con­ducerea lor cîte un director, un in­giner şef, sau, după caz, un condu­cător tehnic, precum şi un contabil şef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. — Centrala este o uni­tate economică autonomă, de pro­ducţie, constituită prin gruparea u­­nor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi al­teh­­ A DECRETEAZĂ:­ nologiilor de fabricaţie, al coope­rării, al integrării pentru realiza­rea unor produse finite sau în func­ţie de amplasarea teritorială a uni­tăţilor componente. Centrala asi­gură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte uni­tăţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprin­deri, în funcţie de volumul, com­plexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde: A. — Structura de producţie și concepţie: a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exte­rior; b) institute sau centre de cerce­­tare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică; d) subunităţi de producţie şi con­cepţie prevăzute pentru întreprin­deri la art. 3 pct. A. lit. a, b şi c; e) laboratoare de cercetare; f) secţii de cercetare-proiectare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare. B. — Structura funcţională: a) birouri; b) servicii; c) direcţii. Compartimentele funcţionale din structura organizatorică a centra­lelor industriale şi a celorlalte uni­tăţi similare asigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprin­derii pe structura căreia s-au con­stituit. Art. 13. — întreprinderile de pro­ducţie, transport şi alte unităţi e­­conomice similare cu personalitate juridică, din subordinea centra­lelor, se organizează şi funcţionea­ză potrivit dispoziţiilor legale pri­vind organizarea şi conducerea uni­tăţilor socialiste de stat; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înfiinţa, în subordinea centralelor, întreprin­deri de comerţ exterior. Art. 14. — Institutele şi centrele cu personalitate juridică, de cerce­tare, proiectare sau cercetare-pro­­iectare se organizează ca unităţi de specialitate în subordinea centra­lelor industriale şi a altor unităţi similare, a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, cu respec­tarea normelor unitare de struc­tură specifice acestora, prin hotă­­rîri ale Consiliului de Miniştri. Art. 15. - Uzinele, fabricile, ex­ploatările şi alte unităţi economice similare fără personalitate juridică se organizează în condiţiile prevă­zute de art. 8, alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de producţie, montaj, service şi pentru alte ac­tivităţi productive, atelierele de proiectare şi laboratoarele de con­trol şi cercetare se constituie potri­vit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi respectiv 7. Art. 16. - Laboratorul de cerce­tare se poate constitui dacă volu­mul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cer­cetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiec­­tare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se consti­tuie dacă volumul de activitate ne­cesită cel puţin 50 de persoane din care minimum 15 cercetători la ca­re se adaugă personalul ajutător de cercetare; în secţii mai mari se pot constitui laboratoare de cer­cetare dacă specificul unor proble­me de cercetare necesită o delimi­tare organizatorică distinctă; b) secţia de proiectare se poate constitui dacă volumul activităţii necesită cel puţin 80 de persoane; de regulă, în cadrul secţiilor se or­ganizează colective de proiectare; în cadrul secţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot con­stitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă. (Continuare în pag. a 2-a)

Next