Steaua Roşie, iulie 1973 (Anul 24, nr. 154-179)
1973-07-01 / nr. 154
r horie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC nf. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 154 (4.749) Duminică, 1 iulie 1971 6 pagini, 30 de bani1 /V încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Federală Germania Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei. Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn. Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate de aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire „Ceauşescu — România", aclamă,latură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încâ o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidenţial este escortat de o escadrilă a forţelor aeriene federale. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru.Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale. Declaraţia solemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe, Pană, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sînt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi în întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Ales-Pres) SOSIREA ÎN CAPITALĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu La invitaţia preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania, în perioada 26—30 iunie 1973. In timpul şederii în Republica Federală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care l-au însoţit au vizitat, în afară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Hanovra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, expresie a bunelor relaţii care s-au dezvoltat între cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann şi cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat. Din partea Republicii Socialiste România: Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior; George Maco(Continuare în pag. a 6-a) toate forţele şi mijloacele pentru executarea exemplara a tuturor lucrărilor agricole! După cum am informat cititorii în ziarul nostru de ieri, în ziua de 29 iunie a avut loc la Tg.-Mureş, in şedinţă comună plenara Comitetului judeţean de partid şi sesiunea Consiliului popular judeţean. La punctul doi din ordinea de zi, s-a analizat stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor, recoltarea furajelor şi pregătirea campaniei de vară, stabilindu-se măsurile cuvenite pentru executarea exemplara a tuturor acestor lucrări. A fost subliniat cu tărie faptul că realizarea producţiilor planificate în acest an este în foarte mare măsură condiţionată de modul în care unirile agricole reuşesc să execute în termenele optime lucrările de întreţinere a culturilor, de promptitudinea în depistarea şi combaterea unor boli şi dăunători, înfăptuirea în bune condiţiuni şi I® timp a acestor lucrări, necesită un plus de efort organizatoric, de mobilizare a tuturor forţelor existente, de folosire a timpului de lucru, deoarece suprafeţele ocupate cu culturi prăşitoare sunt cu 10.000 hectare mai mari ca în anii trecuţi, iar precipitaţiile căzute în lunile mai—iunie sunt mult peste media anilor obişnuiţi. Analizînd desfăşurarea lucrărilor de întreţinere la principalele culturi prăşitoare s-a apreciat că in aproape toate unităţile agricole coo- Pratiste de stat s-a acordat atenţie cuvenită acestei lucrări, au Pe marginea lucrărilor plenarei Comitetului judeţean de partid şi a sesiunii Consiliului popular judeţean prafeţe de culturi neîntreţinute la timp, unele chiar puternic îmburuienate; multe unităţi nu au reuşit să mobilizeze cooperatorii să folosească din plin fiecare ceas bun de lucru pentru întreţinerea culturilor. Porumbul pentru boabe ocupă în acest an 56.010 hectare din care 3.911 ha în întreprinderile agricole de stat şi 52.099 ha în unităţile cooperatiste, întreprinderile agricole de stat şi un număr de 50 de cooperative agricole, organizîndu-şi bine munca, repartizînd din timp suprafeţele pe formaţii de lucru şi fost luate măsurile organizatorice cooperatori au terminat praşila I şi necesare şi s-a trecut la executarea lucrărilor atît cu mijloace mecanice cit şi manual. Cu toate acestea, în prezent, în multe unităţi există însemnate si lucrează la praşila a II-a. Dintre acestea amintim cooperativele agricole din Cuci, Dîmbu, Valea Largă, Gorneşti, Sîngeorgiu de Mureş, Nazna, Grebeniş, Coroisînmărtin şi altele. Există însă o situaţie nemulţumitoare privind executarea praşilei I la porumb in 35 de cooperative, printre care: Fărăgău, Idiciu, Lăscud, Călugăreni, Viforoasa şi altele, în care lucrarea s-a realizat numai în proporţie de sub 30 la sută. Prăşitul al II-lea mecanic este executat pe 18.762 hectare adică pe 48 la sută din suprafaţă, din care în întreprinderile agricole de stat pe 50 la sută iar în cooperativele agricole de producţie pe 48 la sută. Manual, această lucrare s-a făcut pe suprafeţe mici, în cooperativele agricole ea reprezintă doar 18 la sută din suprafaţa însămînţată. Prăşitul porumbului fiind mult rămas în urmă este necesar să se acorde toată atenţia mobilizării mijloacelor mecanice şi mai ales a membrilor cooperatori pentru intensificarea acestei lucrări. Sfecla de zahăr este a doua cultură prăşitoare ca suprafaţă, ce prezintă mare importanţă economică pentru unităţile agricole din judeţ şi care prin intensivitatea ei şi sistemul de lucru ocupă un mare volum de muncă fizică. La această (Continuare în pag. a 2-a) îRquijj PmtTAfif D/M TOATE ffimt, UWTI-VAJ Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc în mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul" — Botoşani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, colaboratorilor, precum şi corespondenţilor voluntari — muncitori, ţărani, intelectuali — tipografilor care, atit în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului, între cele peste 300 de ziare şi reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Ronân şi care au avut un rol important in mobilizarea maselor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul", apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important. împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul" a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste în rindul maselor, demascînd cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat in mai multe rinduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul" şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, la construcţia social-economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orînduirii socialiste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori — un puternic imbold de a acţiona şi mai hotărit pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre comuniste. Sînt încredinţat că acţionînd pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul" îşi va spori şi mai mult în viitor contribuţia la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal şi dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste in întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii noastre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline în muncă, multă sănătate şi fericire. MESAJU adresat de tovarăşul Nicolae » colectivului ziarului „Clopotul“ „ Ceauşescu ♦ din Botoşani Tineretul judeţului Mureş — factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, Conferinţa Naţională din vara anului 1972, constituie evenimente majore cu profunde semnificaţii în activitatea partidului şi statului nostru, în dimensionarea sarcinilor ce ne revin în actualul cincinal, pentru a contribui şi noi, alături de toate judeţele ţării la îndeplinirea planului cincinal în patru ani şi jumătate, îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului pe primii doi ani ai cincinalului, rezultatele obţinute pe primele cinci luni ale anului 1973 constituie o garanţie că oamenii muncii din judeţul nostru, vîrstnici şi tineri, fără deosebire de naţionalitate, înfrăţiţi în gînduri şi faptici din industrie, analiza rezultatelor obţinute de întreprinderile industriale şi economice, au fost relevate, cu acest prilej, succesele obţinute de majoritatea unităţilor şi neajunsurile care continuă să existe în direcţia folosirii la maximum a rezervelor materiale şi umane de care dispunem, sarcinile organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea şi depăte, sub conducerea comuniştilor sunt sirea planului pe primele şase luni capabili să realizeze sarcinile ce le revin, în aşa fel incit judeţul nostru să ocupe un loc de frunte în înfăptuirea acestor obiective. Recent, a avut loc, în şedinţa activului Comitetului judeţean de parale anului. Cu prilejul analizei a reieşit că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, comitetele oamenilor muncii, organizaţiile de masă şi obşteşti au luat măsuri pentru o mai bună orga- IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de particiizare a producţiei şi a muncii, aprovizionarea cu materii şi materiale, pentru rezolvarea la timp a tuturor problemelor -,care se ridică în sectoarele de producţie, legate de îndeplinirea planului. Activitatea politică, organizatorică a organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti a fost subordonată recuperării nerealizărilor de plan pe trimestrul I, pentru obţinerea unei producţii suplimentare, peste prevederile planului. Bilanţul primelor cinci luni ale anului arată că atunci cînd organizaţiile de partid se ocupă în mod concret de desfăşurarea muncii organizatorice şi de propagandă în scopul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cînd comitetul oamenilor muncii este pus în situaţia să asigure toate condiţiile tehnico-materiale şi să organizeze bine munca, rezultatele nu întîrzie să se vadă. Astfel, planul producţiei globale pe această perioadă a fost îndeplinit în proporţie de 101®, producţia marfă a fost, de asemenea, realizată, cu o depăşire de 41,5 milioane lei. Depăşirile de plan la aceşti indicatori — realizate în principal de circa 40 de întreprinderi — ar fi fost cu mult mai mari (112 milioane), dar ele au fost diminuate cu 62,5 milioane, respectiv 57,5 milioane de cîteva întreprinderi care nu de multă (Continuare în pag. a 2-a) Sărbătorirea „Zilei Ieri, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, a avut loc — intr-un cadru festiv — sărbătorirea Zilei învăţătorului. La adunarea festivă au participat tovarăşii Pavel Chiorean, prim secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, Eugen Trîmbiţaş, secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, loan Raţiu, inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean, cadre didactice, inspectori şcolari, activişti de partid şi de stat, invitaţi din municipiul Tg.-Mureş. In cuvîntul de deschidere, tovarăşul loan Raţiu, inspector şcolar general, a adus un salut călduros cadrelor didactice din municipiul Tg.-Mureş pentru munca lor entuziastă şi plină de devotament pe care au depus-o în tot cursul anului de învăţămînt pe tărîmul educării multilaterale a tinerei generaţii. Tovarăşul Pavel Chiorean a vorbit despre dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului din ţara noastră, despre rezultatele obţinute — sub îndrumarea partidului — în acest domeniu. Numai în judeţul Mureş — a arătat vorbitorul — numărul sălilor noi de clasă creşte, anual, cu aproape 80. Au fost create, în ultima perioadă, 238 laboratoare, 455 ateliere, 400 cabinete pedagogice, 366 biblioteci şcolare. Toate acestea contribuie la modernizarea sistemului instructiv-educativ, la realizarea unei legături strînse între cunoştinţele teoretice şi practice, la educarea pentru muncă a tinerei generaţii. Măsurile luate la recenta plenară a C.C. al P.C.R., indicaţiile şi sarcinile reieşite din cuvîntarea rostită cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marchează dezvoltarea şi modernizarea, în proces continuu, a învăţămîntului din ţara noastră, educarea prin muncă şi pentru muncă a tinerilor. In încheiere, tovarăşul Pavel Chiorean a transmis salutul Comitetului municipal de partid şi al Consiliului popular municipal adresat învăţătorilor şi profesorilor din Tg.-Mureş cu prilejul Zilei învăţătorului. In continuare, prof. Emil Pop, directorul Liceului pedagogic, prof. Soo Dénes, secretarul organizaţiei de partid de la Şcoala generală nr. 8, Gheorghe Irimie, învăţător la Şcoala generală nr. 12, Ioana Pop, educatoare la grădiniţa nr. 2, au dat expresie adeziunii lor depline şi recunoştinţei fierbinţi faţă de politica Partidului Comunist Român pe care o promovează în domeniul învăţămîntului, pentru grija pe care o poartă progresului permanent al acestuia. S-au angajat că nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a îndeplini cu cinste toate sarcinile ce le stau în faţă. Participanţii la adunarea festivă au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. In sala de oglinzi a avut loc o întîlnire a primului secretar al Comitetului municipal de partid Tg.Mureş cu inspectori şcolari, învăţători şi profesori care în acest an părăsesc catedrele, pensionîndu-se. Aspect din sală Decorări cu prilejul „sănătăţii“ Ieri a avut loc, la Tg.-Mureş, festivitatea înmînării unor distincţii ale Republicii Socialiste România conferite de Consiliul de Stat cu prilejul „Zilei sănătăţii“. La festivitate au participat tovarăşii Iosif Banc, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Nicolae Vereş, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră, pentru contribuţia adusă la afirmarea medicinii româneşti, la dezvoltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice medicale, prin Decret al Consiliului de Stat a fost conferit: Ordinul Muncii clasa a IlI-a tovarăşului Francisc F. Fenke. Ordinul „Meritul Ştiinţific" clasa a III-a tovarăşilor* Gheorghe I. Arsenescu şi Andor L. Borbăth. Ordinul „Meritul Sanitar" clasa a III-a tovarăşilor Liliana Mirela P. Becuş, Carol I. Cingudean, Dan Mircea Radu Gh. Cristoloveanu, Nicolae Paul E. Horvat, Livia Gabriela G. Ieremia, Janos J. Keres tély, Emeric E. Makkai, Francisc F. Trozner. Prin acelaşi decret, unui număr de 33 cadre medico-sanitare li s-a conferit Medalia Meritul Sanitar. In numele celor decoraţi au mulţumit tovarăşii Fenke Francisc, Mi-rela Becuş şi Radu Cristoloveanu. In încheiere, tovarăşul Iosif Banu a felicitat pe cei decoraţi, unindu-le noi succese în nobila misiune ce le-a fost încredinţată. Aspect de la festivitatea înminării decoraţiilor