Steaua Roşie, iulie 1973 (Anul 24, nr. 154-179)

1973-07-01 / nr. 154

r­ ­­­horie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC nf. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 154 (4.749) Duminică, 1 iulie 1971 6 pagini, 30 de bani1 /V încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Federală Germania Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vi­zi­ta oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, a între­prins-o în Republica Federală Ger­mania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, îm­preună cu soţia, doamna Hilda Hei­nemann, ministrul federal al justi­­ţiei. Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant perma­nent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn. Dietrich Span­genberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-ger­mane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Am­basadei şi Agenţiei economice a ţă­rii noastre. Este prezent, de aseme­nea ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului Gărzii de onoare a­­liniate de aeroport, apoi trec în re­vistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Federale Germa­nia. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori şi tehnicieni ro­mâni, care lucrează în R.F. Ger­mania, în cadrul contractelor de co­operare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire „Ceauşescu — România", aclamă,­­latură steguleţe tricolore, expri­­mîndu-şi încâ o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann bu­chete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşe­dinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava pre­zidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avio­nul prezidenţial este escortat de o escadrilă a forţelor aeriene fede­rale. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu per­soanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federa­lă Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizi­ta înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o expresie e­­videntă a relaţiilor bune, priete­neşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea înche­­indu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de ve­dere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilatera­lă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Con­ferinţei pentru securitate şi cola­borare în Europa, întîlnirile şi con­vorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, sem­nate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei im­portante reuniuni a guvernelor ţă­rilor continentului nost­ru.­­Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale. Declaraţia solemnă co­mună încheiată la Bonn — al şap­telea document politic de acest fel, semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin ca­racterul său, prin principiile gene­ral valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa interna­ţională. Exprimînd satisfacţia opiniei pu­blice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şe­fului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entu­ziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată­ dragostea, mulţumirile profun­de ale întregului popor pentru efor­turile susţinute ce le depune în ve­derea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării în­tre popoare în folosul păcii şi pro­gresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîm­­pinare au venit tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer şi tovarăşa Elena Mau­rer, Emil Bodnaraş, Manea Mănes­­cu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe, Pană, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Ma­xim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor ob­şteşti, personalităţi ale vieţii noas­tre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sînt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane ofi­ciale. Cetăţenii Capitalei veniţi în în­­tîmpinare, aclamă entuziast, le u­­rează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă priete­nie urărilor calde ce le sunt adre­sate. (Ales-Pres) SOSIREA ÎN CAPITALĂ COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu La invitaţia preşedintelui Repu­blicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Hei­nemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Re­publica Federală Germania, în pe­rioada 26—30 iunie 1973. In timpul şederii în Republica Fe­derală Germania, preşedintele Con­siliului de Stat şi persoanele care l-au însoţit au vizitat, în afară de Bonn, obiective industriale din o­­raşele Oberhausen, Hanovra, Wolfs­burg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, expresie a bune­lor relaţii care s-au dezvoltat în­tre cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann şi cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat. Din partea Republicii Socialiste România:­ Ion Păţan, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul co­merţului exterior; George Maco­(Continuare în pag. a 6-a) toate forţele şi mijloacele pentru executarea exemplara a tuturor lucrărilor agricole! După cum am informat cititorii în ziarul nostru de ieri, în ziua de 29 iunie a avut loc la Tg.-Mureş, in şedinţă comună plenara Comi­tetului judeţean de partid şi se­siunea Consiliului popular judeţean. La punctul doi din ordinea de zi, s-a analizat stadiul lucrărilor de întreţinere a culturilor, recoltarea furajelor şi pregătirea campaniei de vară, stabilindu-se măsurile cu­venite pentru executarea exempla­­ra a tuturor acestor lucrări. A fost subliniat cu tărie faptul că reali­­zarea producţiilor planificate în a­­cest an este în foarte mare măsură condiţionată de modul în care uni­rile agricole reuşesc să execute în termenele optime lucrările de în­treţinere a culturilor, de prompti­tudinea în depistarea şi combate­rea unor boli şi dăunători, înfăptuirea în bune condiţiuni şi I® timp a acestor lucrări, necesită un plus de efort organizatoric, de mobilizare a tuturor forţelor exis­tente, de folosire a timpului de lu­­cru, deoarece suprafeţele ocupate cu culturi prăşitoare sunt cu 10.000 hectare mai mari ca în anii tre­cuţi, iar precipitaţiile căzute în lu­nile mai—iunie sunt mult peste me­dia anilor obişnuiţi. Analizînd desfăşurarea lucrărilor de întreţinere la principalele cul­turi prăşitoare s-a apreciat că in a­­proape toate unităţile agricole coo- Pratiste de stat s-a acordat a­­tenţie cuvenită acestei lucrări, au Pe marginea lucrărilor plenarei Comitetului judeţean de partid şi a sesiunii Consiliului popular judeţean prafeţe de culturi neîntreţinute la timp, unele chiar puternic îmbu­­ruienate; multe unităţi nu au reu­şit să mobilizeze cooperatorii să fo­losească din plin fiecare ceas bun de lucru pentru întreţinerea cul­turilor. Porumbul pentru boabe ocupă în acest an 56.010 hectare din care 3.911 ha în întreprinderile agricole de stat şi 52.099 ha în unităţile co­operatiste, întreprinderile agricole de stat şi un număr de 50 de coo­perative agricole, organizîndu-şi bi­ne munca, repartizînd din timp su­prafeţele pe formaţii de lucru şi fost luate măsurile organizatorice cooperatori au terminat praşila I şi necesare şi s-a trecut la executarea lucrărilor atît cu mijloace mecani­ce cit şi manual. Cu toate acestea, în prezent, în multe unităţi există însemnate si­ lucrează la praşila a II-a. Dintre acestea amintim cooperativele agri­cole din Cuci, Dîmbu, Valea Largă, Gorneşti, Sîngeorgiu de Mureş, Naz­­na, Grebeniş, Coroisînmărtin şi al­tele. Există însă o situaţie nemul­ţumitoare privind executarea pra­­şilei I la porumb in 35 de coope­rative, printre care: Fărăgău, Idi­­ciu, Lăscud, Călugăreni, Viforoasa şi altele, în care lucrarea s-a rea­lizat numai în proporţie de sub 30 la sută. Prăşitul al II-lea mecanic este executat pe 18.762 hectare adică pe 48 la sută din suprafaţă, din care în întreprinderile agricole de stat pe 50 la sută iar în cooperativele agricole de producţie pe 48 la sută. Manual, această lucrare s-a făcut pe suprafeţe mici, în cooperativele agricole ea reprezintă doar 18 la sută din suprafaţa însămînţată. Pră­şitul porumbului fiind mult rămas în urmă este necesar să se acorde toată atenţia mobilizării mijloace­lor mecanice şi mai ales a membri­lor cooperatori pentru intensifica­rea acestei lucrări. Sfecla de zahăr este a doua cul­tură prăşitoare ca suprafaţă, ce prezintă mare importanţă economi­că pentru unităţile agricole din ju­deţ şi care prin intensivitatea ei şi sistemul de lucru ocupă un mare volum de muncă fizică. La această (Continuare în pag. a 2-a) îRq­ui­­jj PmtTAfif D/M TOATE ffimt, UWTI-VAJ Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc în mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul" — Botoşani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau par­te la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, co­laboratorilor, precum şi corespondenţilor voluntari — muncitori, ţărani, intelectuali — tipografilor care, atit în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eli­berarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi ti­părirea ziarului, între cele peste 300 de ziare şi reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Ro­nân şi care au avut un rol important in mobilizarea ma­selor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fas­cismului, ziarul „Clopotul", apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important. împreună cu ce­lelalte publicaţii comuniste, „Clopotul" a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţio­nale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste în rindul maselor, demascînd cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elemente­lor fasciste. Deşi suprimat in mai multe rinduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîn­du-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pen­tru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clo­potul" şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pen­tru transformarea­ revoluţionară a societăţii româ­neşti, la construcţia social-economică a ţării, la suc­cesul marii opere de edificare a orînduirii socialiste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe ca­­re-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va consti­tui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colabo­ratori — un puternic imbold de a acţiona şi mai ho­­tărit pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre co­muniste. Sînt încredinţat că acţionînd pe linia boga­telor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul" îşi va spori şi mai mult în viitor contribuţia la lupta ge­nerală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi externe a parti­dului, pentru îndeplinirea înainte de termen a pla­nului cincinal şi dezvoltarea în ritm accelerat a eco­nomiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste in întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civiliza­ţia întregii noastre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, sa­tisfacţii depline în muncă, multă sănătate şi fericire. MESAJU adresat de tovarăşul Nicolae » colectivului ziarului „Clopotul“ „ Ceauşescu ♦ din Botoşani Tineretul judeţului Mureş — factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, Conferinţa Naţio­nală din vara anului 19­72, consti­tuie evenimente majore cu profun­de semnificaţii în activitatea parti­dului şi statului nostru, în dimen­sionarea sarcinilor ce ne revin în actualul cincinal, pentru a contribui şi noi, alături de toate judeţele ţării la îndeplinirea planului cincinal în patru ani şi jumătate, îndeplinirea şi depăşirea prevede­rilor planului pe primii doi ani ai cincinalului, rezultatele obţinute pe primele cinci luni ale anului 1973 constituie o garanţie că oamenii muncii din judeţul nostru, vîrstnici şi tineri, fără deosebire de naţio­nalitate, înfrăţiţi în gînduri şi fap­tici din industrie, analiza rezulta­telor obţinute de întreprinderile in­dustriale şi economice, au fost re­levate, cu acest prilej, succesele ob­ţinute de majoritatea unităţilor şi neajunsurile care continuă să exis­te în direcţia folosirii la maximum a rezervelor materiale şi umane de care dispunem, sarcinile organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti în mobilizarea oameni­lor muncii la îndeplinirea şi depă­­te, sub conducerea comuniştilor sunt sirea planului pe primele şase luni capabili să realizeze sarcinile ce le revin, în aşa fel incit judeţul nostru să ocupe un loc de frunte în înfăptuirea acestor obiective. Recent, a avut loc, în şedinţa ac­tivului Comitetului judeţean de par­ale anului. Cu prilejul analizei a reieşit că, sub conducerea organe­lor şi organizaţiilor de partid, co­mitetele oamenilor muncii, organi­zaţiile de masă şi obşteşti au luat măsuri pentru o mai bună orga-­ IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean de partici­­izare a producţiei şi a muncii, a­­provizionarea cu materii şi mate­riale, pentru rezolvarea la timp a tuturor problemelor -,care se ridică în sectoarele de producţie, legate de îndeplinirea planului. Activita­tea politică, organizatorică a orga­nizaţiilor de partid, de masă şi ob­şteşti a fost subordonată recupe­rării nerealizărilor de plan pe tri­mestrul I, pentru obţinerea unei producţii suplimentare, peste preve­derile planului. Bilanţul primelor cinci luni ale anului arată că atunci cînd orga­nizaţiile de partid se ocupă în mod concret de desfăşurarea muncii or­ganizatorice şi de propagandă în scopul îndeplinirii sarcinilor de pro­ducţie, cînd comitetul oamenilor muncii este pus în situaţia să asi­gure toate condiţiile tehnico-mate­­riale şi să organizeze bine munca, rezultatele nu întîrzie să se vadă. Astfel, planul producţiei globale pe această perioadă a fost îndeplinit în proporţie de 101®, producţia marfă a fost, de asemenea, realizată, cu o depăşire de 41,5 milioa­ne lei. Depăşirile de plan la aceşti indicatori — realizate în principal de circa 40 de în­treprinderi — ar fi fost cu mult mai mari (112 milioane), dar ele au fost diminuate cu 62,5 milioane, respectiv 57,5 milioane de cîteva întreprinderi care nu de multă (Continuare în pag. a 2-a) Sărbătorirea „Zilei Ieri, în sala mare a Palatului culturii din Tg.-Mureş, a avut loc — intr-un cadru festiv — sărbăto­rirea Zilei învăţătorului. La adunarea festivă au partici­pat tovarăşii Pavel Chiorean, prim secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, Eugen Trîm­­biţaş, secretar al Comitetului mu­nicipal de partid Tg.-Mureş, loan Raţiu, inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean, ca­dre didactice, inspectori şcolari, ac­tivişti de partid şi de stat, invitaţi din municipiul Tg.-Mureş. In cuvîntul de deschidere, tova­răşul loan Raţiu, inspector şcolar general, a adus un salut călduros cadrelor didactice din municipiul Tg.-Mureş pentru munca lor entu­ziastă şi plină de devotament pe ca­re au depus-o în tot cursul anului de învăţămînt pe tărîmul educării multilaterale a tinerei generaţii. Tovarăşul Pavel Chiorean a vor­bit despre dezvoltarea şi moderni­zarea învăţămîntului din ţara noas­tră, despre rezultatele obţinute — sub îndrumarea partidului — în a­­cest domeniu. Numai în judeţul Mureş — a arătat vorbitorul — nu­mărul sălilor noi de clasă creşte, anual, cu aproape 80. Au fost crea­te, în ultima perioadă, 238 labora­toare, 455 ateliere, 400 cabinete pe­dagogice, 366 biblioteci şcolare. Toate acestea contribuie la moder­nizarea sistemului instructiv-educa­­tiv, la realizarea unei legături strînse între cunoştinţele­ teoretice şi practice, la educarea pentru muncă a tinerei generaţii. Măsu­rile luate la recenta plenară a C.C. al P.C.R., indicaţiile şi sarcinile re­ieşite din cuvîntarea rostită cu a­­cest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marchează dezvoltarea şi modernizarea, în proces continuu, a învăţămîntului din ţara noastră, educarea prin muncă şi pentru muncă a tinerilor. In încheiere, tovarăşul Pavel Chiorean a transmis salutul Comi­tetului municipal de partid şi al Consiliului popular municipal a­­dresat învăţătorilor şi profesorilor din Tg.-Mureş cu prilejul Zilei în­văţătorului. In continuare, prof. Emil Pop, directorul Liceului pedagogic, prof. Soo Dénes, secretarul organizaţiei de partid de la Şcoala generală nr. 8, Gheorghe Irimie, învăţător la Şcoala generală nr. 12, Ioana Pop, educatoare la grădiniţa nr. 2, au dat expresie adeziunii lor depline şi recunoştinţei fierbinţi faţă de politica Partidului Comunist Ro­mân pe care o promovează în do­meniul învăţămîntului, pentru grija pe care o poartă progresului per­manent al acestuia. S-au angajat că nu-şi vor precupeţi eforturile pen­tru a îndeplini cu cinste toate sar­cinile ce le stau în faţă. Participanţii la adunarea festivă au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. In sala de oglinzi a avut loc o întîlnire a primului secretar al Co­mitetului municipal de partid Tg.­­Mureş cu inspectori şcolari, învă­ţători şi profesori care în acest an părăsesc catedrele, pensionîn­­du-se. Aspect din sală ­ Decorări cu prilejul „sănătăţii“ Ieri a avut loc, la Tg.-Mureş, fes­tivitatea înmînării unor distincţii ale Republicii Socialiste România conferite de Consiliul de Stat cu prilejul „Zilei sănătăţii“. La festivitate au participat tova­răşii Iosif Banc, prim secretar al Comitetului judeţean de partid, pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Nico­lae Vereş, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, alţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Pentru merite deosebite în do­meniul ocrotirii sănătăţii populaţiei din ţara noastră, pentru contribuţia adusă la afirmarea medicinii româ­neşti, la dezvoltarea învăţămîntu­­lui şi cercetării ştiinţifice medi­cale, prin Decret al Consiliului de Stat a fost conferit: Ordinul Muncii clasa a IlI-a to­varăşului Francisc F. Fenke. Ordinul „Meritul Ştiinţific" clasa a III-a tovarăşilor* Gheorghe I. Ar­­senescu şi Andor L. Borbăth. Ordinul „Meritul Sanitar" clasa a III-a tovarăşilor Liliana Mirela P. Becuş, Carol I. Cingudean, Dan Mircea Radu Gh. Cristoloveanu, Nicolae Paul E. Horvat, Livia Ga­briela G. Ieremia, Janos J. Keres­­ tély, Emeric E. Makkai, Francisc F. Trozner. Prin acelaşi decret, unui număr de 33 cadre medico-sanitare li s-a conferit Medalia Meritul Sanitar. In numele celor decoraţi au mul­ţumit tovarăşii Fenke Francisc, Mi-­­rela Becuş şi Radu Cristoloveanu. In încheiere, tovarăşul Iosif Banu a felicitat pe cei decoraţi, unindu-le noi succese în nobila misiune ce le-a fost încredinţată. Aspect de la festivitatea înminării decoraţiilor

Next