Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)

1973-09-01 / nr. 206

ancheta noastră tot ce se produce in grădinile de legume să ajungă Am poposit în cîteva ferme legu­micole de pe valea Mureşului. Pre­tutindeni, în grădini, stringerea re­coltei este în toi. Putem spune, de la bun început, că în unităţile prin care am fost recoltarea şi livrarea legumelor se desfăşoară, în general, în bune con­­diţiuni, potrivit graficelor de livra­re. Pierderile sunt, în orice caz, cu mult mai mici în comparaţie cu a­­nul trecut. Insă lucrurile stau ast­fel datorită mai bunei conlucrări între producători şi beneficiari. In prezent întreprinderea de legume şi fructe, fabrica de conserve au nevoie de fiecare kilogram de le­gume. Desigur, nu are rost să ne lansăm în tot felul de comparaţii. Important este ca, printr-o muncă bine organizată şi o conlucrare o­perativă între părţi, întreaga pro­ducţie de legume din acest an să fie valorificată fără pierderi. Ferma legumicolă din Ogra apar­ţine în prezent, în mod direct, de Fabrica de conserve din Tg.-Mureş. Ea dispune de 110 hectare. Nu ne mai referim la structura culturilor pentru că aproape 60 la sută din suprafaţa cultivată a căzut pradă inundaţiilor, în acest fel culturile succesive au căpătat o importanţă primordială Prin aceste culturi au încercat lucrătorii fermei să com­penseze pagubele provocate de re­vărsarea apelor Cu excepţia mază­­rei, aproape toate legumele au pu­tut fi reînsămînţate.­­ Am reînsămînţat 30 de hectare cu fasole, ne spune inginera Vincze Eva, şefa fermei legumicole. Am mai pus 14 hectare de castraveţi, 5 ha varză, 5 ha spanac. Este şi fi­resc! Doar nu era să stăm cu mîi­­nile încrucişate. De altfel, pînă în prezent am şi livrat 60 tone de cas­traveţi, 65 tone ceapă verde şi us­cată, 9.000 kg fasole, 7.000 kg roşii, 4.000 kg gulii şi alte legume. — Ce mai aveţi de recoltat în prezent?­­ — In această săptămînă am li­vrat 3 000 kg ceapă şi 4 000 kg cas­traveţi. Urmează să mai recoltăm ardei, castraveţi şi ceapă. Dar, fi­reşte, mai avem .Site ceva de fă­cut şi la întreţinerea culturilor. Acum se desfăşoară praşila a doua la varză, iar zilele trecute am ter­minat prăşitul fasolei. Culturile sunt frumoase, promit o recoltă bună. Belşug l­egumicultorii din Bogata au a­­vut, cel puţin din două motive, un an bun, îmbelşugat In primul rînd, pentru că la ei culturile au scăpat de inundaţie, iar producţiile la hectar se arată destul de bune. In al doilea rînd, pentru că în acest an toate produsele pot fi livrate şi valorificate în bune condiţiuni, în parte şi datorită faptului că alte unităţi din împrejurimi au avut la unele culturi producţii sensibil mai scăzute In orice caz, legumele sunt recoltate în mod eşalonat, după grafie, produsele fiind transportate imediat, în stare proaspătă Cele peste 50 de cooperatoare din ca­drul fermei legumicole, repartizate la stringerea recoltei, au ce lucra de dimineaţa pînă seara . De la 20 august şi pînă în prezent, am cules aproape două va­goane de castraveţi, ne spune briga­dierul legumicol Deşi am început recoltatul castraveţilor încă la în­ceputul lui iulie, mai avem şi a­­cum de cules. Ne-am planificat vreo trei vagoane şi jumătate dar, pînă în prezent, am recoltat aproape nouă vagoane. — Altceva? — In această săptămînă am livrat la export aproape 3.000 kg ardei California, iar la fabrica de con­serve am expediat zilele trecute 1.370 kg ardei graşi şi 2.150 kg to­mate. In general, în cadrul fermei, lu­crările se desfăşoară in bune con­­diţiuni. După cum am putut vedea la faţa locului, culturile sunt fru­moase, curate, bine întreţinute. Ne-au impresionat plăcut mai ales cele 4,5 hectare de tomate, puse pe spalieri. — N-a fost o muncă uşoară, ne spune brigadierul, dar aşa ne-am obişnuit. In orice caz, pierderile sînt mult mai mici. — Cum staţi cu culturile duble? — Oamenii vor avea ce lucra. Am semănat după grîu cinci hecta­re de fasole. — Nu după mazăre? — Nu, după grîu. Mazăre am a­­vut pe o tarla situată la 8 km de aici; e prea departe, ar fi creat greutăţi la întreţinerea culturilor. — In aceste condiţii, fasolea va ajunge la maturitatea comercială? — Cred că da. In orice caz, încă de pe acum culturile sînt frumoase. Produsele sînt livrate fără întîrziere La ferma legumicolă a coope­rativei agricole din Cuci recoltarea tomatelor, castraveţilor, fasolei şi ardeiului este în plină desfăşurare Lucrătorii fermei au şi livrat be­neficiarilor mari cantităţi de legu­me proaspete, mai ales castraveţi şi fasole. „ Anul acesta recoltarea se des­făşoară în mod eşalonat, potrivit graficului de livrare, ne informea­ză inginera Susana Corla, şefa fer­mei legumicole Oamenii lucrează în acord global, fiind direct inte­resaţi să strîngă produsele la timp şi fără pierderi Astfel, nu avem probleme nici cu recoltarea legu­melor, nici cu valorificarea lor. Cantităţile recoltate sunt preluate în aceeaşi zi sau, cel tîrziu, în ziua următoare. Pînă în prezent, lucrătorii fermei din Cuci au livrat la C.L.F. Luduş şi la Fabrica de conserve din Tg.­­Mureş 61 tone castraveţi, 29 tone fasole verde, 15 tone roşii şi alte produse legumicole Numai în cursul acestei săptămîni au fost livrate fabricii de conserve, potrivit graficului 9 700 kg fasole verde şi 5 000 kg de tomate Dacă culesul castraveţilor se apropie, practic, de sfîrşit, recoltarea roşiilor şi a ar­deiului se află aici, am putea spu­ne, abia la început. — Mai avem de recoltat, potrivit estimărilor pe care le-am făcut, vreo 75—80 tone de roşii şi peste 40 tone de ardei. In această direcţie vom concentra principalele forţe. Miine vom recolta, de pildă, 5.000 kg de roşii şi peste 3 000 kg de ar­dei. De asemenea, în cursul acestei săptămîni vom termina recoltarea şi livrarea ultimelor 5—6 000 kg de castraveţi. Să grăbim recoltarea tomatelor Culesul legumelor este în toi şi la ferma cooperativei din Chirileu. Deşi ploile şi inundaţiile au pro­vocat aici pagube considerabile, dijmuind producţia de legume, lu­crătorii fermei au­­reuşit să livreze totuşi fabricii de conserve sau C.L.F. peste 61 de tone de castra­veţi, 8 tone ardei graşi, 3 tone de tomate etc. Numai între 20—25 august au fost livrate 11 438 kg cas­traveţi, 8.020 kg ardei graşi (aproa­pe dublu faţă de cantitatea prevă­zută în grafic), 4 500 kg varză al­bă, precum şi 3.000 kg tomate (cu aproape 1.500 kg mai puţin faţă de prevederile graficului) . In cursul acestei săptămîni am recoltat şi expediat doar 2.200 kg castraveţi, ne spune tovarăşul Emil Meseşan, şeful fermei legumicole. Zilele următoare vom preda încă 3.500 kg castraveţi, 5.000 kg tomate şi 4.000 kg de ardei graşi. Fireşte, nu avem nimic cu grafi­cul, nici cu modul cum s-au făcut livrările. In general, graficul a fost respectat. Insă, după părerea noas­tră, este regretabil că timp de cî­teva zile „s-a sistat“ recoltarea to­matelor Mai ales dacă ținem seama că tocmai la acest sortiment au existat unele rămîneri în urmă. Din această cauză, pe unele suprafeţe roşiite, coapte şi căzute la pămînt, se degradează văzind cu ochii. De­sigur, nu este vorba de cantităţi prea mari. Dar în acest an, cînd recolta a fost mult diminuată de frecventele ploi şi inundaţii, tre­buie să fim mai exigenţi. Tot ce se produce în grădini trebuie recoltat cu grijă şi livrat în mod operativ, pentru ca populaţia să beneficieze în fiecare zi de legume proaspete. Conducerea C.A.P., şeful de fermă trebuie să ia măsuri pentru reme­dierea acestei situaţii, astfel ca în­treaga producţie de legume să fie recoltată la timp şi valorificată în bune condiţiuni. MARKAI JANOS ŞT. NECANIŢCHI Gînduri la o aniversare Urmare din pag 1) descoperit pe teritoriul Ardealu­lui, mai precis, la Sărmășel, încă în 1905, dar că adevărata lui va­lorificare, desigur, la început în calitate de combustibil, începe cu cîțiva ani mai tîrziu, în anul 1913. De aceea, această dată, a­­cest an, figurează în istoria ga­zului metan ca anul de început al valorificării acestei preţioase bogăţii. Despre această aniversare este vorba în rîndurile de faţă, care a fost sărbătorită la secţia nr. 1 Tg.-Mureş a gazului metan din cadrul Centralei industriale Me­diaş. S-au strîns cu această ocazie peste 200 de oameni ai adîncu­­rilor şi ai înălţimilor, printre ca­re numeroşi veterani cu stare de funcţiuni în gaz metan de peste 30 de ani, pentru a cinsti eveni­mentul, munca lor şi a tovarăşi­lor lor, care, prin ploaie şi vint, ziua ca şi noaptea sînt mereu la datorie mîndri de meseria lor grea dar nobilă, mîndri de rea­lizările lor demne de laudă. Pen­tru că, aşa cum subliniau în cu­­vîntul lor Alexandru Barătosi, secretarul organizaţiei de bază de la extracţie, inginerul Nicolae Pavlovschi directorul întreprin­derii de extracţie Mediaş, Teodor Dan şi alţii prezenţi la sărbătoa­re, planul de producţie al Secţiei nr I Tg.-Mureş a fost realizat şi depăşit pe şapte­­luni ale anului în curs la toţi indicatorii, desco­­perindu-se în acelaşi timp, im­portante zăcăminte. Şi încă un motiv de mîndrie: calitatea ga­zului metan românesc se plasea­ză pe primul loc în lume. Pentru merite deosebite, pen­tru aportul lor în cadrul acestei ramuri a economiei noastre trei dintre aceşti oameni bronzaţi de soare şi de vînt — Sever Dan, Victor Pop şi Fridrich Goschling — au fost distinşi cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Este semnul unei înalte apre­cieri a hărniciei şi a muncii, a acestor oameni destoinici, care­ fac cinste meseriei lor, care a­ a­cum, la aniversare, amintindu-şi trecutul, al lor şi al gazului, pri­vesc cu încredere şi cu îndrăz­neală muncitorească viitorul. Sînt gîndurile unui colectiv e­­nergic si hotărît, care, asa cum spunea secretarul de partid Ale­xandru Barătosi la adunare, pă­şeşte în primele rînduri la che­marea partidului de a realiza cincinalul înainte de termen. . Pe ploaie Si pe vînt. Pe arşi­ţă si pe ger, aceşti oameni ai adîncurilor si ai înălțimilor sunt la datorie asa cum au fă­cut-o mereu, pentru înflorirea patriei, asa cum o vrea partidul, asa cum o vor ei, cum o dorim noi toti. Tbvad Cu­ fi&td SCRISORI ŞI ATITUDINEA FORMALA A OMULUI ÎN HALAT IMACULAT Deşi mă aflam în concediu legal de odihnă am fost rechemat totuşi pentru a face unele analize medi­cale periodice ale stării sănătăţii , ne scrie Birtolom Koloman din Si­ghişoara, str. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 14. De fapt, semnatarul scrisorii era nemulţumit nu de întreruperea con­cediului de odihnă, ci de atitudinea medicului internist, dr. Ioan Ismă­­nescu, de la policlinica din locali­tate. La ora 11,20 mai erau doi pa­cienţi care aşteptau să fie consultaţi de sus-numitul medic. Unul cu nu­măr de ordine, celălalt fără, dar cu­noscut al medicului. „Orientîndu-mă după programul de consultaţii afişat vizibil, 10—14, citim mai departe în scrisoare, am cerut de la ghişeu nu­măr de ordine pentru secţia in­terne. Nu ştiu pe ce temei am fost refuzat, cu perimata formulă: „Nu mai avem“. Ca să termin mai repe­de cu analizele şi consultaţiile, să-mi continui liniştit concediul, am rugat pe medicul Ismănescu să mă consulte... Nici nu a vrut să mă asculte. Cum trebuie apreciată ati­tudinea acestui medic, care între orele 11,20—13 nu a consultat pe nimeni?“ — îşi încheie B. R. scri­soarea. Ca să nu greşim am considerat că e mai bine să cerceteze şi să carac­terizeze comportarea medicului din Sighişoara Direcţia sanitară jude­ţeană care, cu adresa nr. 20.116 din 16 august, ne comunică: „Sesizarea tov. Birtolom este întemeiată. Refu­zul medicului de a consulta la ca­binetul de specialitate pe B. R. s-a întemeiat doar pe formalism. De aceea, nu putem fi de acord cu atitu­dinea adoptată de medic. Direcţia sanitară şi conducerea spitalului din Sighişoara au atras atenţia medicu­lui să nu mai repete astfel de refu­zuri, să evite discuţiile şi comenta­riile cu bolnavii“. A ŞASEA OARA S-A SCHIMBAT. IN SFÎRŞIT, RESPONSABILUL „In luna noiembrie 1972 mi-am cumpărat un aparat de radio „Tra­­viata 2“ — ne scria muncitorul Vio­rel Găbudean din satul Grindeni, comuna Cheţani. De atunci şi pînă la data de 20 iunie a. c. l-am dus pentru reparaţii de cinci ori la sec­ţia de specialitate a cooperativei „Deservirea“ din Luduş, unde se a­­flă şi în momentul de faţă (n. r. — 2 august a. c.). Cel puţin o dată pe săptămînă am fost la Luduş să-mi ridic radioul şi sâ-l duc acasă, că doar nu l-am cumpărat să stea la cooperativă. De fiecare dată respon­sabilul secţiei, Ioan Mureşan, găseş­te cîte o scuză pentru a mă amîna şi pune din nou pe drumuri. Sfă­tuiţi-v­ă dv., de la redacţie, ce să mai fac pentru a fi din nou in po­sesia radioului pe care l-am plătit cu bani cîştigaţi în mod cinstit?“. Pentru că nu era prima reclama­­tie în care posesorii de radio şi TV din Luduş si împrejurimi se refe­reau la responsabilul secţiei, Ioan Mureşan, care isi făcuse un obicei urît de a purta oamenii pe drumuri, am insistat pe lîngă conducerea co­operativei sa analizeze mai temei­nic plîngerile și sesizările privind deservirea la această secție, respec­tiv metodele responsabilului ei. La 15 august conducerea cooperativei ne face cunoscută temeinicia sesi­zării făcute redacţiei de către mun­citorul Viorel Găbudean. „Pe lingă faptul că la data de 11 august re­clamantul si-a ridicat aparatul de radio in stare de funcţionare cores­punzătoare — citim în răspunsul co­operativei „Deservirea“ — informăm redacţia că Ioan Mureşan a fost schimbat din funcţia de responsabil al secţiei noastre de reparat radio şi televizoare. Sperăm că această măsură organizatorică va duce la îmbunătăţirea activităţii acestei sec­ţii, va pune capăt multor reclamaţii, pe drept făcute de clienţi. De două ori pe săptămînă, conducerea coope­rativei va controla modul de ser­vire a populaţiei de către lucrătorii secţiei de reparaţii radio şi TV". PE SCURT ŞI LA OBIECT • Barodi Ludovic, Luduş, str. Li­bertăţii nr. 5. Din cercetările efec­tuate rezultă că procedura de exa­minare la care vă referiţi a fost respectată. Taxele de examinare nu se restituie în cazul cînd candidatul e respins. De asemenea, nu se eli­berează nici materialele confecţio­nate la proba practică, ele constitu­ind dovada nivelului de pregătire profesională a dv. respectiv a celor­lalţi candidaţi examinaţi. • Consiliul popular judeţean. Ce­le sesizate de un grup de cetăţeni din comuna Cucerdea, în privinţa activităţii de gospodărie comunală desfăşurată de primarul comunei, s-au dovedit a fi adevărate, în care sens s-au luat măsurile necesare. în cele din urmă a fost reparată şi puntea de trecere peste pîrîu. • Consiliul popular al municipiu­lui Sighişoara. Găsindu-se vinovat, barmanul Alexandru Vlad de la bufetul „Stadion“ a fost sancţionat contravenţional cu o amendă de 100 lei. S-a dispus conducerii I.C.L.S. mixtă de a aplica sancţiuni cores­punzătoare şi faţă de gestionarul bufetului „Strek“. • Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii. Cererea tovarăşului Mihail Rosun din Idicel Pădure nr 322 a fost soluţionată favorabil la data de 14 august a. c„ deşi petiţio­narul a depus-o numai la data de 3 august a. c. , Direcţia comercială judeţeană. Pentru comportare necuviincioasă faţă de clienţi, şefa magazinului de pîine nr. 97 din Tg.-Mureş, str. Enescu, Demeter Paraschiva, a fost sancţionată cu mustrare. • Gheorghe Gliga, Filea, nr. 183. Sesizarea dv. este întemeiată în bună măsură. Sumele de bani re­zultate din livrarea produselor fi­nite au fost folosite de vechea con­ducere a C.A.P. la rambursări de credite si cumpărarea de furaje. S-au luat măsuri pentru întocmirea statelor de plată, urmînd ca în cel mai scurt timp să se achite si su­mele ce vi se cuvin. Dacă sînteti membru cooperator sau aveţi sta­tut de angajat şi îndepliniţi condi­ţiile prevăzute de lege, beneficiaţi si intr-un caz si în altul de alocaţia de stat pentru copii. • U.J.C.A.P. Ţinînd seama că cooperatorul Ştefan Coldea, din sa­tul Bîrlibaş, are o situaţie familială grea, că în anul trecut a realizat volumul de muncă stabilit de adu­narea generală, că lucrează şi în prezent în C. A.P., s-a dispus atribui­rea lotului solicitat de către recla­mant. • Augustin Mocanu, satul Logig, nr. 238. Vaccinul pentru pesta por­cină se administrează în mod gra­tuit. Vaccinul contra rujeolei se ad­ministrează, însă, contra cost. Dacă agentul veterinar a administrat două injecții (una cu siringă mare, la pulpă, şi una cu siringă mică, la ureche), atunci taxa e legal înca­sată. Dacă serul s-a administrat nu­mai cu siringa mare, taxa s-a perce­put pe nedrept. Am dat aceste a­­mănunte pentru a stabili singur co­rectitudinea veterinarului. Rubrică realizată de GH. TOCACIU La 3 septembrie începe vaccinarea B.C.G. In cadrul campaniei naţionale de vaccinare B.C.G , la data de 3 sep­tembrie începe şi în judeţul nostru vaccinarea copiilor născuţi între 1 ianuarie 1968 şi 30 aprilie 1972. Ac­ţiunea se desfăşoară cu coordonarea Dispensarului T.B.C. judeţean (Tg.­­Mureş) şi se încheie la data de 3 noiembrie. Vaccinarea se efectuează la dispensarele de circumscripţii te­ritoriale, conform unei programări prealabile. In vederea evitării aglomeraţiei, părinţii sunt rugaţi să aducă copiii la dispensarele respective la datele stabilite. Neprezentarea la vaccinare atrage după sine rigorile legii. ­ Grija deosebită a conducerii de partid şi de stat pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de locuit ale popu­laţiei s-a reflectat pregnant, atît în cuvin­ţările rostite la deschide­rea şi închiderea Plenarei C C. al P.CR din 28 februarie — 2 martie 1973, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cit şi în numeroase in­tervenţii ale participanţilor la ple­nară, accentuîndu-se necesitatea rezolvării nevoilor de locuit ale populaţiei în spiritul eticii şi echi­tăţii socialiste, prin crearea unor condiţii de locuit cit mai civilizate şi confortabile pentru întregul po­por. . . Ca urmare a acestor preocupări şi atenţii deosebite acordate proble­mei locuinţelor, Marea Adunare Naţională a adoptat la 28 martie 1973, Legea nr. 5/1973, privind ad­ministrarea fondului locativ şi re­glementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, iar la data de 19 iulie 1973 a fost publicată în Buletinul Oficial nr. 107 Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 860, pen­tru aplicarea legii de mai sus. In cele ce urmează, voi încerca să înfăţişez aspectele cele mai im­portante ale Legii nr 5/1973 şi N­.C M. nr. 860/1973, care, pe baza­ ­ indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, au adus importante îmbu­nătăţiri în materia dreptului loca­tiv. ★ In primele articole, legea prevede cîteva definiţii importante. Astfel, se stabileşte că suprafaţa locativă cuprinde: — suprafaţa locuibilă şi — dependinţele. Prin suprafaţa locuibilă se înţele­ge suprafaţa camerelor, care deter­minate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holu­rile şi camerele de trecere. Prin dependinţe se înţeleg încă­perile care deservesc suprafaţa lo­cuibilă şi anume: vestibulul, an­­treul, veranda, culoarul, bucătăria, cămara (de alimente), baia, spălăto­ria, uscătoria, pivniţa, boxa la sub­sol, magazia din zid, logia şi tera­sa acoperită. Ce este apartamentul? Conform articolului 3 din lege, apartamentul este acela care cuprinde una sau mai multe camere de locuit, cu de­pendinţele aferente, situate la ace­laşi nivel sau la nivele diferite, care­ împreună formează o unitate locativă de sine stătătoare, determi­nată ca atare prin construcţia sa. E bine să cunoaştem aceste dis­poziţii, deoarece art. 5 din Legea nr. 4/1973, privitoare la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către populaţie şi construirea de în spiritul eticii şi echitaţii 1­9 socialiste case de odihnă proprietate persona­lă. — prevede că cetăţenii au drep­tul să aibă în proprietate personală o singură locuinţă (un singur apar­tament) şi o singură casă de odihnă, pentru ei şi familiile lor şi că mem­brii unei familii pot păstra, în pro­prietate — comună sau în proprie­tatea unuia dintre ei. — o singură locuinţă şi o singură casă de odihnă. Prin membrii familiei se înţelege soţ, soţie şi copiii minori. Art. 56 din această lege prevede că în cazul în care membrii familiei (soţ, soţie, copii minori) dobîndesc o a doua locuinţă, prin moştenire, donaţie, ca urmare a căsătoriei sau pe alte căi, sunt obligate să înstrăi­neze una dintre acestea în termen de un an de la dobindire. Pentru respectarea prevederilor legale, apartamentul sau apartamen­tele deținute în plus trebuie înstrăi­nate pînă la 31 martie 1974, sau contopite, pentru sistarea unuia din apartamente în cazurile în care crearea de mai multe apartamente s-a făcut în mod silit din nevoia de locuit, deşi luate separat nici unul din apartamente nu îndeplineşte condiţiile unui apartament de sine stătător, lipsind fie bucătăria, fie baia, antreul sau cămara de ali­mente etc. Desigur, ar fi nedrept ca o fa­milie să fie obligată la înstrăinarea, la înjumătăţirea unei case familiale, pur şi simplu pentru că este împăr­­ţită în două apartamente, înscrisă ca atare în cartea funciară, dar în reallitate, în funcţie de numărul membrilor de familie, nu numai cota ei de una-doua parte, dar nici casa întreagă n-ar satisface nevoile legale ale familiei respective. Forma construcţiei, din punct de vedere arhitectonic trebuie verifica­tă cu multă obiectivitate de persoa­nele competente. Dacă se constată că, într-adevăr, o casă familială a fost împărţită forţat pe apartamente, se poate cere contopirea acestora, în baza autorizaţiei eliberate de con­siliul popular. In baza legii, membrii unei fami­lii, soţ, soţie şi copii minori, au drept la o singură locuinţă, un sin­gur apartament. Copiii majori sau alţi membri de familie au drept la o locuinţă aparte. Dacă, de exemplu, unul dintre soţi — avînd împreună în proprie­tate personală o locuinţă — moare, iar soţul supravieţuitor se recă­sătoreşte cu o persoană care, la fel, are în proprietate personală o lo­cuinţă, sunt obligaţi să înstrăineze una din cele două locuinţe în ter­men de un an socotit de la data în­cheierii căsătoriei. La fel, în cazul în care, pe lîngă locuinţa existentă, unul dintre soţi, în timpul căsătoriei moşteneşte sau dobîndeşte prin donaţie, sau pe al­te căi o locuinţă, în termen de un an, socotit de la data dobîndirii, trebuie să înstrăineze una dintre ele. Situaţia este similară şi atunci cînd unul dintre copiii minori do­bîndeşte prin moştenire sau dona­ţie o locuinţă. Una dintre cele două locuinţe, fie aceea a părinţilor, fie a copilului minor, trebuie înstrăinată. dr. JAKAB FRANCISC şeful Oficiului juridic al Consiliului popular muni­cipal Tg.-Mureş , STEAUA ROȘIE PAGINA 3 DIN CODUL PENAL CITIRE Cu puţin timp în urmă, la ru­brica noastră informam cititorii despre fapta mîrşavă săvîrşită de Emil Velcherean, în vîrstă de 30 de ani, domiciliat în co­muna Sărmaşu. Infractor înrăit, cu un bogat cazier, el a conti­nuat să se îndeletnicească cu practici contrare legilor. Astfel, dîndu-se drept călugăr, el s-a oferit să „vindece“ o fată din Aţîntiş, încasînd de la mama a­­cesteia suma de 700 lei. Nu prin diferite leacuri, ci citindu-i din cărţile lui. De acum însă, un timp destul de lung, prefăcutul călugăr nu mai citeşte, deoarece i s-a citit lui din Codul penal, alineatele 1 şi 2 ale articolului 215, precum şi prevederile de la litera „e“ din articolul 37 al Co­dului penal. Şi, deşi „călugărul“ a cerut iertare, i s-au aplicat prevederile legii, sentinţa ră­­mînînd definitivă. Aşa că, un an şi trei luni, „călugărul“ e plecat de acasă. Dar nu la mînăstire. PIATRA SCUMPA­ Mai mult decit oricine, Cozma Lupu, om de 28 de ani, tată a 4 copii minori, domiciliat in Ho­­dac, ştie acum să preţuiască pie­trele. Intr-una din zile i-a căzut şi lui în mină o piatră. Ime­diat, ca un mare campion, a şi aruncat-o. Nu la întîmplare, ci la ţintă precisă, lovind şi pro­­vocînd leziuni care au necesi­tat 6—7 zile îngrijire medicală, unei femei. Motive n-a avut, dar a avut plăcere. Piatra respectivă insă, aruncată unde nu trebuia, l-a costat mult In primul rînd, 1.500 lei amendă la care a fost condamnat pentru lovire. La a­­ceasta s-au adăugat 200 lei despă­gubiri în favoarea femeii lovite, plus 50 lei cheltuieli de judeca­tă. Nemulţumit, Cozma Lupu a declarat recurs. Respingîndu-i­­se, a fost obligat să-şi mai go­lească punga de încă 315 lei. Ca de obicei, nemulţumitului i se ia darul. PE „LINIE MOARTA“ Máté Alexandru, născut in co­muna Ernei, în anul 1925, şi do­miciliat în Tg.-Mureş, strada Vulcan nr. 2, era şef de­ tren la C.F.R. Aşa şef cum era, în ne­numărate rînduri, a fost aspru sancţionat deoarece era pe cale de a deraia, neindeplinindu-şi in mod conştiincios obligaţiile de serviciu. Cele patru sancţiuni care i s-au aplicat la locul de muncă se credea că il vor feri de a aluneca „de pe linie“.­.Dar, după cum se vede, şeful de tren n-a tras din ele învăţămintele cuvenite. Astfel, confundînd bu­nurile statului cu ale lui per­sonale, s-a atins de ele. Intr-o perioadă destul de scurtă, de numai 10 zile, vînzînd pe tren bilete călătorilor găsiți in ne­regulă a încasat contravaloarea lor, folosind în scopuri persona­le suma de 555 lei De data a­­ceasta, organele C.F.R. au fost silite să schimbe „macazul“, inaintînd cazul justiţiei. Şi ast­fel, şeful de tren stă acum pe­lin­ie moartă UN ŞOFER IŞI SCHIMBA MESERIA La timpul potrivit, cititorii ziarului nostru au luat, desigur, cunoştinţă despre accidentul de circulaţie comis de şoferul Petru Cîmpean. Fiind angajat la Au­tobaza din Tg-Mureş, in ziua de 5 februarie a c., după ter­minarea serviciului, el s-a de­plasat cu autovehiculul în co­muna Șăulia. Fără a avea drep­tul, el a consemnat pe foaia de parcurs că locul de parcare al autovehiculului este la C.A.P. Săulia. Parcînd autovehiculul, șoferul Petru Cîmpean a intrat in bufetul din sat. Aici a con­sumat 150 de grame de votcă, îndulcită cu sirop. La scurt timp, fiind rugat de două femei să le transporte pînă la Grebeniș, el s-a oferit imediat și a urcat la volanul autovehiculului, pornind la drum. Cursa „neagră“ însă a fost deosebit de scurtă. La o curbă, alcoolul pe care-l consu­mase nu i-a mai permis şofe­rului să menţină controlul vo­lanului. Astfel, autovehiculul a părăsit partea carosabilă a dru­mului, avînd loc un accident grav, din care, după scurt timp, una din femeile care erau în autovehicul, şi-a pierdut viaţa. Dovedind iresponsabilitate, Pe­tru Cîmpean a fost obligat să răspundă în faţa legii. Printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, el a fost condamnat la 3 ani şi 9 luni închisoare. Să-i fie de învăţătură. Rubrică realizată de P. POPSOR

Next