Steaua Roşie, septembrie 1973 (Anul 24, nr. 206-231)
1973-09-01 / nr. 206
ancheta noastră tot ce se produce in grădinile de legume să ajungă Am poposit în cîteva ferme legumicole de pe valea Mureşului. Pretutindeni, în grădini, stringerea recoltei este în toi. Putem spune, de la bun început, că în unităţile prin care am fost recoltarea şi livrarea legumelor se desfăşoară, în general, în bune condiţiuni, potrivit graficelor de livrare. Pierderile sunt, în orice caz, cu mult mai mici în comparaţie cu anul trecut. Insă lucrurile stau astfel datorită mai bunei conlucrări între producători şi beneficiari. In prezent întreprinderea de legume şi fructe, fabrica de conserve au nevoie de fiecare kilogram de legume. Desigur, nu are rost să ne lansăm în tot felul de comparaţii. Important este ca, printr-o muncă bine organizată şi o conlucrare operativă între părţi, întreaga producţie de legume din acest an să fie valorificată fără pierderi. Ferma legumicolă din Ogra aparţine în prezent, în mod direct, de Fabrica de conserve din Tg.-Mureş. Ea dispune de 110 hectare. Nu ne mai referim la structura culturilor pentru că aproape 60 la sută din suprafaţa cultivată a căzut pradă inundaţiilor, în acest fel culturile succesive au căpătat o importanţă primordială Prin aceste culturi au încercat lucrătorii fermei să compenseze pagubele provocate de revărsarea apelor Cu excepţia mazărei, aproape toate legumele au putut fi reînsămînţate. Am reînsămînţat 30 de hectare cu fasole, ne spune inginera Vincze Eva, şefa fermei legumicole. Am mai pus 14 hectare de castraveţi, 5 ha varză, 5 ha spanac. Este şi firesc! Doar nu era să stăm cu mîinile încrucişate. De altfel, pînă în prezent am şi livrat 60 tone de castraveţi, 65 tone ceapă verde şi uscată, 9.000 kg fasole, 7.000 kg roşii, 4.000 kg gulii şi alte legume. — Ce mai aveţi de recoltat în prezent? — In această săptămînă am livrat 3 000 kg ceapă şi 4 000 kg castraveţi. Urmează să mai recoltăm ardei, castraveţi şi ceapă. Dar, fireşte, mai avem .Site ceva de făcut şi la întreţinerea culturilor. Acum se desfăşoară praşila a doua la varză, iar zilele trecute am terminat prăşitul fasolei. Culturile sunt frumoase, promit o recoltă bună. Belşug legumicultorii din Bogata au avut, cel puţin din două motive, un an bun, îmbelşugat In primul rînd, pentru că la ei culturile au scăpat de inundaţie, iar producţiile la hectar se arată destul de bune. In al doilea rînd, pentru că în acest an toate produsele pot fi livrate şi valorificate în bune condiţiuni, în parte şi datorită faptului că alte unităţi din împrejurimi au avut la unele culturi producţii sensibil mai scăzute In orice caz, legumele sunt recoltate în mod eşalonat, după grafie, produsele fiind transportate imediat, în stare proaspătă Cele peste 50 de cooperatoare din cadrul fermei legumicole, repartizate la stringerea recoltei, au ce lucra de dimineaţa pînă seara . De la 20 august şi pînă în prezent, am cules aproape două vagoane de castraveţi, ne spune brigadierul legumicol Deşi am început recoltatul castraveţilor încă la începutul lui iulie, mai avem şi acum de cules. Ne-am planificat vreo trei vagoane şi jumătate dar, pînă în prezent, am recoltat aproape nouă vagoane. — Altceva? — In această săptămînă am livrat la export aproape 3.000 kg ardei California, iar la fabrica de conserve am expediat zilele trecute 1.370 kg ardei graşi şi 2.150 kg tomate. In general, în cadrul fermei, lucrările se desfăşoară in bune condiţiuni. După cum am putut vedea la faţa locului, culturile sunt frumoase, curate, bine întreţinute. Ne-au impresionat plăcut mai ales cele 4,5 hectare de tomate, puse pe spalieri. — N-a fost o muncă uşoară, ne spune brigadierul, dar aşa ne-am obişnuit. In orice caz, pierderile sînt mult mai mici. — Cum staţi cu culturile duble? — Oamenii vor avea ce lucra. Am semănat după grîu cinci hectare de fasole. — Nu după mazăre? — Nu, după grîu. Mazăre am avut pe o tarla situată la 8 km de aici; e prea departe, ar fi creat greutăţi la întreţinerea culturilor. — In aceste condiţii, fasolea va ajunge la maturitatea comercială? — Cred că da. In orice caz, încă de pe acum culturile sînt frumoase. Produsele sînt livrate fără întîrziere La ferma legumicolă a cooperativei agricole din Cuci recoltarea tomatelor, castraveţilor, fasolei şi ardeiului este în plină desfăşurare Lucrătorii fermei au şi livrat beneficiarilor mari cantităţi de legume proaspete, mai ales castraveţi şi fasole. „ Anul acesta recoltarea se desfăşoară în mod eşalonat, potrivit graficului de livrare, ne informează inginera Susana Corla, şefa fermei legumicole Oamenii lucrează în acord global, fiind direct interesaţi să strîngă produsele la timp şi fără pierderi Astfel, nu avem probleme nici cu recoltarea legumelor, nici cu valorificarea lor. Cantităţile recoltate sunt preluate în aceeaşi zi sau, cel tîrziu, în ziua următoare. Pînă în prezent, lucrătorii fermei din Cuci au livrat la C.L.F. Luduş şi la Fabrica de conserve din Tg.Mureş 61 tone castraveţi, 29 tone fasole verde, 15 tone roşii şi alte produse legumicole Numai în cursul acestei săptămîni au fost livrate fabricii de conserve, potrivit graficului 9 700 kg fasole verde şi 5 000 kg de tomate Dacă culesul castraveţilor se apropie, practic, de sfîrşit, recoltarea roşiilor şi a ardeiului se află aici, am putea spune, abia la început. — Mai avem de recoltat, potrivit estimărilor pe care le-am făcut, vreo 75—80 tone de roşii şi peste 40 tone de ardei. In această direcţie vom concentra principalele forţe. Miine vom recolta, de pildă, 5.000 kg de roşii şi peste 3 000 kg de ardei. De asemenea, în cursul acestei săptămîni vom termina recoltarea şi livrarea ultimelor 5—6 000 kg de castraveţi. Să grăbim recoltarea tomatelor Culesul legumelor este în toi şi la ferma cooperativei din Chirileu. Deşi ploile şi inundaţiile au provocat aici pagube considerabile, dijmuind producţia de legume, lucrătorii fermei aureuşit să livreze totuşi fabricii de conserve sau C.L.F. peste 61 de tone de castraveţi, 8 tone ardei graşi, 3 tone de tomate etc. Numai între 20—25 august au fost livrate 11 438 kg castraveţi, 8.020 kg ardei graşi (aproape dublu faţă de cantitatea prevăzută în grafic), 4 500 kg varză albă, precum şi 3.000 kg tomate (cu aproape 1.500 kg mai puţin faţă de prevederile graficului) . In cursul acestei săptămîni am recoltat şi expediat doar 2.200 kg castraveţi, ne spune tovarăşul Emil Meseşan, şeful fermei legumicole. Zilele următoare vom preda încă 3.500 kg castraveţi, 5.000 kg tomate şi 4.000 kg de ardei graşi. Fireşte, nu avem nimic cu graficul, nici cu modul cum s-au făcut livrările. In general, graficul a fost respectat. Insă, după părerea noastră, este regretabil că timp de cîteva zile „s-a sistat“ recoltarea tomatelor Mai ales dacă ținem seama că tocmai la acest sortiment au existat unele rămîneri în urmă. Din această cauză, pe unele suprafeţe roşiite, coapte şi căzute la pămînt, se degradează văzind cu ochii. Desigur, nu este vorba de cantităţi prea mari. Dar în acest an, cînd recolta a fost mult diminuată de frecventele ploi şi inundaţii, trebuie să fim mai exigenţi. Tot ce se produce în grădini trebuie recoltat cu grijă şi livrat în mod operativ, pentru ca populaţia să beneficieze în fiecare zi de legume proaspete. Conducerea C.A.P., şeful de fermă trebuie să ia măsuri pentru remedierea acestei situaţii, astfel ca întreaga producţie de legume să fie recoltată la timp şi valorificată în bune condiţiuni. MARKAI JANOS ŞT. NECANIŢCHI Gînduri la o aniversare Urmare din pag 1) descoperit pe teritoriul Ardealului, mai precis, la Sărmășel, încă în 1905, dar că adevărata lui valorificare, desigur, la început în calitate de combustibil, începe cu cîțiva ani mai tîrziu, în anul 1913. De aceea, această dată, acest an, figurează în istoria gazului metan ca anul de început al valorificării acestei preţioase bogăţii. Despre această aniversare este vorba în rîndurile de faţă, care a fost sărbătorită la secţia nr. 1 Tg.-Mureş a gazului metan din cadrul Centralei industriale Mediaş. S-au strîns cu această ocazie peste 200 de oameni ai adîncurilor şi ai înălţimilor, printre care numeroşi veterani cu stare de funcţiuni în gaz metan de peste 30 de ani, pentru a cinsti evenimentul, munca lor şi a tovarăşilor lor, care, prin ploaie şi vint, ziua ca şi noaptea sînt mereu la datorie mîndri de meseria lor grea dar nobilă, mîndri de realizările lor demne de laudă. Pentru că, aşa cum subliniau în cuvîntul lor Alexandru Barătosi, secretarul organizaţiei de bază de la extracţie, inginerul Nicolae Pavlovschi directorul întreprinderii de extracţie Mediaş, Teodor Dan şi alţii prezenţi la sărbătoare, planul de producţie al Secţiei nr I Tg.-Mureş a fost realizat şi depăşit pe şapteluni ale anului în curs la toţi indicatorii, descoperindu-se în acelaşi timp, importante zăcăminte. Şi încă un motiv de mîndrie: calitatea gazului metan românesc se plasează pe primul loc în lume. Pentru merite deosebite, pentru aportul lor în cadrul acestei ramuri a economiei noastre trei dintre aceşti oameni bronzaţi de soare şi de vînt — Sever Dan, Victor Pop şi Fridrich Goschling — au fost distinşi cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Este semnul unei înalte aprecieri a hărniciei şi a muncii, a acestor oameni destoinici, care fac cinste meseriei lor, care a acum, la aniversare, amintindu-şi trecutul, al lor şi al gazului, privesc cu încredere şi cu îndrăzneală muncitorească viitorul. Sînt gîndurile unui colectiv energic si hotărît, care, asa cum spunea secretarul de partid Alexandru Barătosi la adunare, păşeşte în primele rînduri la chemarea partidului de a realiza cincinalul înainte de termen. . Pe ploaie Si pe vînt. Pe arşiţă si pe ger, aceşti oameni ai adîncurilor si ai înălțimilor sunt la datorie asa cum au făcut-o mereu, pentru înflorirea patriei, asa cum o vrea partidul, asa cum o vor ei, cum o dorim noi toti. Tbvad Cu fi&td SCRISORI ŞI ATITUDINEA FORMALA A OMULUI ÎN HALAT IMACULAT Deşi mă aflam în concediu legal de odihnă am fost rechemat totuşi pentru a face unele analize medicale periodice ale stării sănătăţii , ne scrie Birtolom Koloman din Sighişoara, str. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 14. De fapt, semnatarul scrisorii era nemulţumit nu de întreruperea concediului de odihnă, ci de atitudinea medicului internist, dr. Ioan Ismănescu, de la policlinica din localitate. La ora 11,20 mai erau doi pacienţi care aşteptau să fie consultaţi de sus-numitul medic. Unul cu număr de ordine, celălalt fără, dar cunoscut al medicului. „Orientîndu-mă după programul de consultaţii afişat vizibil, 10—14, citim mai departe în scrisoare, am cerut de la ghişeu număr de ordine pentru secţia interne. Nu ştiu pe ce temei am fost refuzat, cu perimata formulă: „Nu mai avem“. Ca să termin mai repede cu analizele şi consultaţiile, să-mi continui liniştit concediul, am rugat pe medicul Ismănescu să mă consulte... Nici nu a vrut să mă asculte. Cum trebuie apreciată atitudinea acestui medic, care între orele 11,20—13 nu a consultat pe nimeni?“ — îşi încheie B. R. scrisoarea. Ca să nu greşim am considerat că e mai bine să cerceteze şi să caracterizeze comportarea medicului din Sighişoara Direcţia sanitară judeţeană care, cu adresa nr. 20.116 din 16 august, ne comunică: „Sesizarea tov. Birtolom este întemeiată. Refuzul medicului de a consulta la cabinetul de specialitate pe B. R. s-a întemeiat doar pe formalism. De aceea, nu putem fi de acord cu atitudinea adoptată de medic. Direcţia sanitară şi conducerea spitalului din Sighişoara au atras atenţia medicului să nu mai repete astfel de refuzuri, să evite discuţiile şi comentariile cu bolnavii“. A ŞASEA OARA S-A SCHIMBAT. IN SFÎRŞIT, RESPONSABILUL „In luna noiembrie 1972 mi-am cumpărat un aparat de radio „Traviata 2“ — ne scria muncitorul Viorel Găbudean din satul Grindeni, comuna Cheţani. De atunci şi pînă la data de 20 iunie a. c. l-am dus pentru reparaţii de cinci ori la secţia de specialitate a cooperativei „Deservirea“ din Luduş, unde se află şi în momentul de faţă (n. r. — 2 august a. c.). Cel puţin o dată pe săptămînă am fost la Luduş să-mi ridic radioul şi sâ-l duc acasă, că doar nu l-am cumpărat să stea la cooperativă. De fiecare dată responsabilul secţiei, Ioan Mureşan, găseşte cîte o scuză pentru a mă amîna şi pune din nou pe drumuri. Sfătuiţi-vă dv., de la redacţie, ce să mai fac pentru a fi din nou in posesia radioului pe care l-am plătit cu bani cîştigaţi în mod cinstit?“. Pentru că nu era prima reclamatie în care posesorii de radio şi TV din Luduş si împrejurimi se refereau la responsabilul secţiei, Ioan Mureşan, care isi făcuse un obicei urît de a purta oamenii pe drumuri, am insistat pe lîngă conducerea cooperativei sa analizeze mai temeinic plîngerile și sesizările privind deservirea la această secție, respectiv metodele responsabilului ei. La 15 august conducerea cooperativei ne face cunoscută temeinicia sesizării făcute redacţiei de către muncitorul Viorel Găbudean. „Pe lingă faptul că la data de 11 august reclamantul si-a ridicat aparatul de radio in stare de funcţionare corespunzătoare — citim în răspunsul cooperativei „Deservirea“ — informăm redacţia că Ioan Mureşan a fost schimbat din funcţia de responsabil al secţiei noastre de reparat radio şi televizoare. Sperăm că această măsură organizatorică va duce la îmbunătăţirea activităţii acestei secţii, va pune capăt multor reclamaţii, pe drept făcute de clienţi. De două ori pe săptămînă, conducerea cooperativei va controla modul de servire a populaţiei de către lucrătorii secţiei de reparaţii radio şi TV". PE SCURT ŞI LA OBIECT • Barodi Ludovic, Luduş, str. Libertăţii nr. 5. Din cercetările efectuate rezultă că procedura de examinare la care vă referiţi a fost respectată. Taxele de examinare nu se restituie în cazul cînd candidatul e respins. De asemenea, nu se eliberează nici materialele confecţionate la proba practică, ele constituind dovada nivelului de pregătire profesională a dv. respectiv a celorlalţi candidaţi examinaţi. • Consiliul popular judeţean. Cele sesizate de un grup de cetăţeni din comuna Cucerdea, în privinţa activităţii de gospodărie comunală desfăşurată de primarul comunei, s-au dovedit a fi adevărate, în care sens s-au luat măsurile necesare. în cele din urmă a fost reparată şi puntea de trecere peste pîrîu. • Consiliul popular al municipiului Sighişoara. Găsindu-se vinovat, barmanul Alexandru Vlad de la bufetul „Stadion“ a fost sancţionat contravenţional cu o amendă de 100 lei. S-a dispus conducerii I.C.L.S. mixtă de a aplica sancţiuni corespunzătoare şi faţă de gestionarul bufetului „Strek“. • Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii. Cererea tovarăşului Mihail Rosun din Idicel Pădure nr 322 a fost soluţionată favorabil la data de 14 august a. c„ deşi petiţionarul a depus-o numai la data de 3 august a. c. , Direcţia comercială judeţeană. Pentru comportare necuviincioasă faţă de clienţi, şefa magazinului de pîine nr. 97 din Tg.-Mureş, str. Enescu, Demeter Paraschiva, a fost sancţionată cu mustrare. • Gheorghe Gliga, Filea, nr. 183. Sesizarea dv. este întemeiată în bună măsură. Sumele de bani rezultate din livrarea produselor finite au fost folosite de vechea conducere a C.A.P. la rambursări de credite si cumpărarea de furaje. S-au luat măsuri pentru întocmirea statelor de plată, urmînd ca în cel mai scurt timp să se achite si sumele ce vi se cuvin. Dacă sînteti membru cooperator sau aveţi statut de angajat şi îndepliniţi condiţiile prevăzute de lege, beneficiaţi si intr-un caz si în altul de alocaţia de stat pentru copii. • U.J.C.A.P. Ţinînd seama că cooperatorul Ştefan Coldea, din satul Bîrlibaş, are o situaţie familială grea, că în anul trecut a realizat volumul de muncă stabilit de adunarea generală, că lucrează şi în prezent în C. A.P., s-a dispus atribuirea lotului solicitat de către reclamant. • Augustin Mocanu, satul Logig, nr. 238. Vaccinul pentru pesta porcină se administrează în mod gratuit. Vaccinul contra rujeolei se administrează, însă, contra cost. Dacă agentul veterinar a administrat două injecții (una cu siringă mare, la pulpă, şi una cu siringă mică, la ureche), atunci taxa e legal încasată. Dacă serul s-a administrat numai cu siringa mare, taxa s-a perceput pe nedrept. Am dat aceste amănunte pentru a stabili singur corectitudinea veterinarului. Rubrică realizată de GH. TOCACIU La 3 septembrie începe vaccinarea B.C.G. In cadrul campaniei naţionale de vaccinare B.C.G , la data de 3 septembrie începe şi în judeţul nostru vaccinarea copiilor născuţi între 1 ianuarie 1968 şi 30 aprilie 1972. Acţiunea se desfăşoară cu coordonarea Dispensarului T.B.C. judeţean (Tg.Mureş) şi se încheie la data de 3 noiembrie. Vaccinarea se efectuează la dispensarele de circumscripţii teritoriale, conform unei programări prealabile. In vederea evitării aglomeraţiei, părinţii sunt rugaţi să aducă copiii la dispensarele respective la datele stabilite. Neprezentarea la vaccinare atrage după sine rigorile legii. Grija deosebită a conducerii de partid şi de stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei s-a reflectat pregnant, atît în cuvinţările rostite la deschiderea şi închiderea Plenarei C C. al P.CR din 28 februarie — 2 martie 1973, de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cit şi în numeroase intervenţii ale participanţilor la plenară, accentuîndu-se necesitatea rezolvării nevoilor de locuit ale populaţiei în spiritul eticii şi echităţii socialiste, prin crearea unor condiţii de locuit cit mai civilizate şi confortabile pentru întregul popor. . . Ca urmare a acestor preocupări şi atenţii deosebite acordate problemei locuinţelor, Marea Adunare Naţională a adoptat la 28 martie 1973, Legea nr. 5/1973, privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, iar la data de 19 iulie 1973 a fost publicată în Buletinul Oficial nr. 107 Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 860, pentru aplicarea legii de mai sus. In cele ce urmează, voi încerca să înfăţişez aspectele cele mai importante ale Legii nr 5/1973 şi N.C M. nr. 860/1973, care, pe baza indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, au adus importante îmbunătăţiri în materia dreptului locativ. ★ In primele articole, legea prevede cîteva definiţii importante. Astfel, se stabileşte că suprafaţa locativă cuprinde: — suprafaţa locuibilă şi — dependinţele. Prin suprafaţa locuibilă se înţelege suprafaţa camerelor, care determinate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile şi camerele de trecere. Prin dependinţe se înţeleg încăperile care deservesc suprafaţa locuibilă şi anume: vestibulul, antreul, veranda, culoarul, bucătăria, cămara (de alimente), baia, spălătoria, uscătoria, pivniţa, boxa la subsol, magazia din zid, logia şi terasa acoperită. Ce este apartamentul? Conform articolului 3 din lege, apartamentul este acela care cuprinde una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele aferente, situate la acelaşi nivel sau la nivele diferite, care împreună formează o unitate locativă de sine stătătoare, determinată ca atare prin construcţia sa. E bine să cunoaştem aceste dispoziţii, deoarece art. 5 din Legea nr. 4/1973, privitoare la dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul locativ de stat către populaţie şi construirea de în spiritul eticii şi echitaţii 19 socialiste case de odihnă proprietate personală. — prevede că cetăţenii au dreptul să aibă în proprietate personală o singură locuinţă (un singur apartament) şi o singură casă de odihnă, pentru ei şi familiile lor şi că membrii unei familii pot păstra, în proprietate — comună sau în proprietatea unuia dintre ei. — o singură locuinţă şi o singură casă de odihnă. Prin membrii familiei se înţelege soţ, soţie şi copiii minori. Art. 56 din această lege prevede că în cazul în care membrii familiei (soţ, soţie, copii minori) dobîndesc o a doua locuinţă, prin moştenire, donaţie, ca urmare a căsătoriei sau pe alte căi, sunt obligate să înstrăineze una dintre acestea în termen de un an de la dobindire. Pentru respectarea prevederilor legale, apartamentul sau apartamentele deținute în plus trebuie înstrăinate pînă la 31 martie 1974, sau contopite, pentru sistarea unuia din apartamente în cazurile în care crearea de mai multe apartamente s-a făcut în mod silit din nevoia de locuit, deşi luate separat nici unul din apartamente nu îndeplineşte condiţiile unui apartament de sine stătător, lipsind fie bucătăria, fie baia, antreul sau cămara de alimente etc. Desigur, ar fi nedrept ca o familie să fie obligată la înstrăinarea, la înjumătăţirea unei case familiale, pur şi simplu pentru că este împărţită în două apartamente, înscrisă ca atare în cartea funciară, dar în reallitate, în funcţie de numărul membrilor de familie, nu numai cota ei de una-doua parte, dar nici casa întreagă n-ar satisface nevoile legale ale familiei respective. Forma construcţiei, din punct de vedere arhitectonic trebuie verificată cu multă obiectivitate de persoanele competente. Dacă se constată că, într-adevăr, o casă familială a fost împărţită forţat pe apartamente, se poate cere contopirea acestora, în baza autorizaţiei eliberate de consiliul popular. In baza legii, membrii unei familii, soţ, soţie şi copii minori, au drept la o singură locuinţă, un singur apartament. Copiii majori sau alţi membri de familie au drept la o locuinţă aparte. Dacă, de exemplu, unul dintre soţi — avînd împreună în proprietate personală o locuinţă — moare, iar soţul supravieţuitor se recăsătoreşte cu o persoană care, la fel, are în proprietate personală o locuinţă, sunt obligaţi să înstrăineze una din cele două locuinţe în termen de un an socotit de la data încheierii căsătoriei. La fel, în cazul în care, pe lîngă locuinţa existentă, unul dintre soţi, în timpul căsătoriei moşteneşte sau dobîndeşte prin donaţie, sau pe alte căi o locuinţă, în termen de un an, socotit de la data dobîndirii, trebuie să înstrăineze una dintre ele. Situaţia este similară şi atunci cînd unul dintre copiii minori dobîndeşte prin moştenire sau donaţie o locuinţă. Una dintre cele două locuinţe, fie aceea a părinţilor, fie a copilului minor, trebuie înstrăinată. dr. JAKAB FRANCISC şeful Oficiului juridic al Consiliului popular municipal Tg.-Mureş , STEAUA ROȘIE PAGINA 3 DIN CODUL PENAL CITIRE Cu puţin timp în urmă, la rubrica noastră informam cititorii despre fapta mîrşavă săvîrşită de Emil Velcherean, în vîrstă de 30 de ani, domiciliat în comuna Sărmaşu. Infractor înrăit, cu un bogat cazier, el a continuat să se îndeletnicească cu practici contrare legilor. Astfel, dîndu-se drept călugăr, el s-a oferit să „vindece“ o fată din Aţîntiş, încasînd de la mama acesteia suma de 700 lei. Nu prin diferite leacuri, ci citindu-i din cărţile lui. De acum însă, un timp destul de lung, prefăcutul călugăr nu mai citeşte, deoarece i s-a citit lui din Codul penal, alineatele 1 şi 2 ale articolului 215, precum şi prevederile de la litera „e“ din articolul 37 al Codului penal. Şi, deşi „călugărul“ a cerut iertare, i s-au aplicat prevederile legii, sentinţa rămînînd definitivă. Aşa că, un an şi trei luni, „călugărul“ e plecat de acasă. Dar nu la mînăstire. PIATRA SCUMPA Mai mult decit oricine, Cozma Lupu, om de 28 de ani, tată a 4 copii minori, domiciliat in Hodac, ştie acum să preţuiască pietrele. Intr-una din zile i-a căzut şi lui în mină o piatră. Imediat, ca un mare campion, a şi aruncat-o. Nu la întîmplare, ci la ţintă precisă, lovind şi provocînd leziuni care au necesitat 6—7 zile îngrijire medicală, unei femei. Motive n-a avut, dar a avut plăcere. Piatra respectivă insă, aruncată unde nu trebuia, l-a costat mult In primul rînd, 1.500 lei amendă la care a fost condamnat pentru lovire. La aceasta s-au adăugat 200 lei despăgubiri în favoarea femeii lovite, plus 50 lei cheltuieli de judecată. Nemulţumit, Cozma Lupu a declarat recurs. Respingîndu-ise, a fost obligat să-şi mai golească punga de încă 315 lei. Ca de obicei, nemulţumitului i se ia darul. PE „LINIE MOARTA“ Máté Alexandru, născut in comuna Ernei, în anul 1925, şi domiciliat în Tg.-Mureş, strada Vulcan nr. 2, era şef de tren la C.F.R. Aşa şef cum era, în nenumărate rînduri, a fost aspru sancţionat deoarece era pe cale de a deraia, neindeplinindu-şi in mod conştiincios obligaţiile de serviciu. Cele patru sancţiuni care i s-au aplicat la locul de muncă se credea că il vor feri de a aluneca „de pe linie“..Dar, după cum se vede, şeful de tren n-a tras din ele învăţămintele cuvenite. Astfel, confundînd bunurile statului cu ale lui personale, s-a atins de ele. Intr-o perioadă destul de scurtă, de numai 10 zile, vînzînd pe tren bilete călătorilor găsiți in neregulă a încasat contravaloarea lor, folosind în scopuri personale suma de 555 lei De data aceasta, organele C.F.R. au fost silite să schimbe „macazul“, inaintînd cazul justiţiei. Şi astfel, şeful de tren stă acum pelinie moartă UN ŞOFER IŞI SCHIMBA MESERIA La timpul potrivit, cititorii ziarului nostru au luat, desigur, cunoştinţă despre accidentul de circulaţie comis de şoferul Petru Cîmpean. Fiind angajat la Autobaza din Tg-Mureş, in ziua de 5 februarie a c., după terminarea serviciului, el s-a deplasat cu autovehiculul în comuna Șăulia. Fără a avea dreptul, el a consemnat pe foaia de parcurs că locul de parcare al autovehiculului este la C.A.P. Săulia. Parcînd autovehiculul, șoferul Petru Cîmpean a intrat in bufetul din sat. Aici a consumat 150 de grame de votcă, îndulcită cu sirop. La scurt timp, fiind rugat de două femei să le transporte pînă la Grebeniș, el s-a oferit imediat și a urcat la volanul autovehiculului, pornind la drum. Cursa „neagră“ însă a fost deosebit de scurtă. La o curbă, alcoolul pe care-l consumase nu i-a mai permis şoferului să menţină controlul volanului. Astfel, autovehiculul a părăsit partea carosabilă a drumului, avînd loc un accident grav, din care, după scurt timp, una din femeile care erau în autovehicul, şi-a pierdut viaţa. Dovedind iresponsabilitate, Petru Cîmpean a fost obligat să răspundă în faţa legii. Printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, el a fost condamnat la 3 ani şi 9 luni închisoare. Să-i fie de învăţătură. Rubrică realizată de P. POPSOR