Steaua Roşie, decembrie 1973 (Anul 24, nr. 284-309)
1973-12-01 / nr. 284
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! 9m'* ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 284 (4.879) MJ Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de27—28noiembrie 1978, proiectul planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. I Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială.Bilanţul realizărilor reliefează creşterea puternică a potenţialului economic al ţării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. JA sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce înce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de activitate! Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972, au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă, a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie,pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970; au fost construite circa 325.000 apartamente, iar în mediul rural circa 127.000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţârii în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în ve- derea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării Românieipe noi trepte de progres şi prosperitate. IDezbaterile din Plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a capacităţilor de productie. aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi ale bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României aprobă în unanimitate prevederile proiectelor Planului şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi folosirea mai judicioasă a combustibilului şi a energiei, orientarea în acest sens a întregii activităţi de creştere a rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asigura, pe o perioadă de perspectivă, condiţii pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării. In scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în planul naţional de dezvoltare economico-socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Central al P C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale obligă organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o activitate susţinută pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem. utilajelor tehnologice, maşinilor unelte, aparatajelor electrice şi de automatizare în strictă concordanţă cu contractele încheiate, incărcînd la maximum şi in mod echilibrat capacităţile de producţie ale întreprinderilor. Se va acorda prioritate livrării maşinilor şi utilajelor necesare echipării suprafeţelor construite şi neutilate din întreprinderile existente. 1 2. Comitetele şi consiliile oamenilor munci vor lua măsuri pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin respectarea cu stricteţe a normelor tehnologice de exploatare, a graficelor de revizii şi reparaţii, aprovizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, astfel încit opririle pentru reparaţii să se limiteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de tflaşini, precum şi celelalte ministere producătoare de piese de schimb vor elabora programe de fabricaţie concrete pe fiecare întreprindere, corelate cu planurile de reparaţii ale uzinelor beneficiare. 3. Toate ministerele vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării, elaborarea şi aplicarea studiilor privind concentrarea şi specializarea producţiei, pentru stabilirea profilului tuturor întreprinderilor. Consiliul de coordonare a profilării, specializării şi cooperării în ramurile construcţii de maşini şi metalurgie, împreună cuministerele, va inventaria capacităţile cu profil de construcţii de maşini, indiferent de mărimea şi subordonarea organizatorică a acestora şi va elabora un program pentru comasarea şi regruparea lor în unităţi puternice, dotate cu tehnică modernă, capabile să execute lucrări de înaltă tehnicitate. 4. Gospodărirea judicioasă a resurselor materiale alocate pentru îndeplinirea planului constituie o sarcină economică generală a tuturor organelor de partid şi de stat. In vederea reducerii mai accentuate a consumurilor materiale se va acţiona cu hotărîre pentru a asigura concepţia şi execuţia corespunzătoare a produselor, normarea consumurilor la toate materiile prime şi materialele, întreprinderile constructoare de maşini vor stabili programe pentru reducerea consumului de metal prin îmbunătăţirea structurii sortimentale a producţiei, reproiectarea produselor, folosirea în mai mare măsură a înlocuitorilor, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie pentru încadrarea în cota normală de exploatare a pădurilor şi economisirea materialului lemnos, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii să stabilească soluţii şi modalităţi concrete pentru recuperarea integrală a lemnului existent în parchete, creşterea coeficientului de valorificare a masei lemnoase, extinderea fabricaţiei şi folosirii plăcilor aglomerate şi fibrolemnoase, limitarea folosirii cherestelei de răşinoase şi foioase. Ministerele, centralele şi întreprinderile vor intensifica colectarea tuturor deşeurilor — metal, lemn, textile, hîrtie — şi vor asigura prelucrarea industrială a acestora. In vederea aprovizionării ritmice cu materii prime şi materiale, ministerele, centralele şi întreprinderile vor lua măsuri severe pentru respectarea disciplinei contractuale, încadrarea în repartiţiile asigurate prin plan, se vor urmări operativ stocurile supranormative şi fără mişcare şi se va acţiona cu toată fermitatea pentru repunerea rapidă în circuitul economic a acestora. 5. Plenara aprobă măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi raţionala folosire a combustibilului şi energiei. In vederea obţinerii unor creşteri substanţiale a producţiei industriale şi a venitului naţional în condiţiile folosirii judicioase a resurselor energetice, Plenara obligă organele şi organizaţiile de partid, ministerele, centralele şi întreprinderile să treacă de îndată la aplicarea măsurilor stabilite în acest scop. Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei va intensifica cercetările şi prospecţiunile geologice pentru identificarea şi punerea în exploatare a unor noi rezerve de cărbune, petrol, gaz metan, ape termale şi va lua măsuri pentru creşterea gradului de exploatare a acestora prin introducerea tehnologiilor moderne de extracţie, pregătirea noilor fronturi de lucru, extinderea mecanizării lucrărilor în exploatările carbonifere. Ministerul Energiei Electrice şi celelalte ministere economice vor acţiona hotărît pentru reducerea substanţială a utilizării hidrocarburilor în centralele electrice şi alte procese de ardere, extinderea folosirii lignitului şi a şisturilor bituminoase, precum şi reducerea consumurilor proprii tehnologice în centralele electrice şi termice, cît şi a pierderilor în reţelele de transport şi distribuţie. Se va intensifica activitatea pentru realizarea programului de construcţii hidroenergetice şi trecerea la utilizarea energiei nuclearoelectrice. în toate unităţile , îndeosebi în chimie, metalurgie, materiale de construcţii şi construcţii de maşini ș şi se vor lua măsuri imediate pentru elaborarea bilanţurilor energetice, reducerea consumurilor specifice energetice, înlocuirea agregatelor cu randamente scăzute, îmbunătăţirea proceselor de ardere, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, întărirea controlului şi eliminarea risipei de resurse energetice, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele va accelera asimilarea, fabricarea şi livrarea cazanelor şi instalaţiilor de ardere cu randamente ridicate şi scoaterea din fabricaţie a agregatelor cu consumuri exagerate de combustibil. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi celelalte ministere, care au îr dotare mijloace de transport, vor acţiona pentru scoaterea din exploatare sau înlocuireamijloacelor de transport cu uzură avansată şi cu consumuri excesive de carburanţi, pentru: eliminarea transporturilor în golşi pe trasee neraţionale şi optimizarea întregii activităţi de transporturi, în domeniul edilitar şi casnic se va acţiona pentru raţionalizarea consumului de combustibili şi energie, fără a afecta desfăşurarea normală a vieţii şi activităţii sociale, prin normarea temperaturii de încălzire şi a iluminatului, stabilirea de orare corespunzătoare pentru funcţionarea instalaţiilor de producere şi consum a energiei şi combustibililor, ale magazinelor, ale instituţiilor administrative şi de gospodărire comunală. 6. — Plenara C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cer tuturor întreprinderilor, centralelor şi ministerelor să acţioneze cu mai multă exigenţă în direcţia îmbunătăţirii radicale a calităţii şi fiabilităţii produselor prin reproiectarea acestora, îmbunătăţirea parametrilor lor tehnico-economici, perfecţionarea proceselor tehnologice, întărirea (Continuare în pag. a 3-a) HOTARÂREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei I. in domeniul producției industriale î.— Ministerele, centralele__iniustriaid' ll întreprinderile vor lua măsuri hotărîte pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevăzute și livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. în acest scop se va acţiona pentru folosirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schimbului I, asigurîndu-se conducerea şi asistenţa tehnică corespunzătoare în toate schimburile, îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice şi eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livrarea în paginile a 3-a și a 4-a HOTĂRÎRE 4 Plenarei C.C. al P.C.R. din 27 - 28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului Reducerea preţurilor frigiderelor cu compresor din producţie internă Cu începere de la 1 decembrie a. c., preţurile frigiderelor cu compresor din producţie internă au fost reduse cu cîte 500 lei bucata, după cum urmează: — Frigider electric cu compresor „Frigero“, model cabinet, capacitatea 140 1, de la 4.110 lei la 3.610 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero“, model masă, capacitatea 140 1, de la 4.150 lei la 3.650 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero Super“, capacitatea 180 1, de la 4.800 lei la 4.300 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero Lux“, capacitatea 240, de la 5.740 lei la 5.240 lei. Prin această măsură se vine în sprijinul populaţiei, care va beneficia atît de reducerea de preţ, cît şi de un consum electric mai scăzut, conferit de frigiderele cu compresor. Aceste frigidere se vînd şi cu plata în rate, cu un avans minim de20 la sută, restul sumei fiind eșalonat în 18 rate lunare. 30 de tone de preparate din carne peste prevederi Mica „fabrică“ de mezeluri de la Iernut, adică secţia de preparate din carne a I.A.S. din localitate, şi-a cîştigat de acum un binemeritat renume. Miile de cumpărători care se aprovizionează zilnic din magazinele Gostat ale judeţului caută cu preferinţă produsele din carne ale acestei unităţi. E şi normal să fie aşa deoarece din cele circa 50 de preparate de calitate superioară ce se produc şi se livrează de aici au de unde să-şi aleagă produsul preferat şi mereu prospăt. Micul colectiv al acestei unităţi (format din 38 de persoane), condus de Viorel Coman, a raportat în aceste zile realizarea planului anual la toţi indicatorii. Dacă la acest succes se mai adaugă şi cel din anii trecuţi, rezultă că unitatea are un avans de circa 3 luni în realizarea sarcinilor prevăzute pentru acest cincinal. Din realizările preliminare ale acestui an consemnăm câteva cifre: depăşirea producţiei marfă cu circa 2 milioane lei, a beneficiilor cu peste 300.000 lei şi livrarea peste prevederile planului a 30 tone preparate din carne. Consemnăm la fel şigradul ridicat al productivităţii muncii ce se va realiza în această unitate, de aproape 400.000 lei pe salariat. Care sunt fruntaşii ce şi-au adus un aport la asemenea realizări de prestigiu? Toţi ca unul ne răspunde şeful unităţii. Totuşi, din discuţiile avute am reţinut că în mod deosebit s-au evidenţiat: Chirion Mailat, Edmund P., Ioan Cioca, Susana Danciu, Ana Solomon și alții. Nou orar al magazinelor In vederea traducerii în viaţă a măsurilor stabilite de conducerea partidului şi statului pentru economisirea de energie electrică şi combustibili, întreprinderea comercială de stat pentru mărfuri industriale din Tg.-Mureş a introdus un nou orar de funcţionare a magazinelor. Astfel, toate unităţile, care după-amiaza îşi începeau programul la ora 16,45, deschid la ora 15,45 şi închid cu o oră mai devreme, respectiv la ora 19 în loc de 20. Fac excepţie magazinele „Tehnometal“, cel de chimicale, „Drugstore“, „Dantela“ şi altele care funcţionează fără întrerupere între orele 8—20. Tutungeriile cu două schimburi, de asemenea, funcţionează între orele 6—22. „Prezent“ in acţiunea de economisire a energiei In ampla acţiune de reducere a consumurilor, de utilizare raţională şi de economisire a energiei electrice, a carburanţilor, a tuturor combustibililor, a spus un răspicat „prezent“ şi colectivul întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni. Un colectiv de specialişti condus de directorul întreprinderii a analizat într-un mod foarte minuţios pe fiecare utilaj în parte, posibilităţile existente şi măsurile necesare pentru reducerea consumurilor specifice şi utilizarea raţională a energiei electrice şi combustibililor. Rezultatele acţiunii în această etapă se concretizează în funcţionarea întreprinderii din economiile obţinute după cum urmează: la energie electrică în anul 1973 — 20 zile, iar în anul 1974, un număr de 45 zile, iar cu economiile de carburanţi se poate lucra 8 zile în 1973 şi 60 zile în anul 1974. Sunt prevăzute economii importante şi la combustibil. Colectivul întreprinderii este hotărît să acţioneze ferm şi în continuare în direcţia economisirii energiei şi combustibililor. ing. SGHONBERG EVA Azi începe luna ştiinţei şi a culturii din judeţul Mureş Sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice din cadrul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, în perioada 1—31 decembrie 1973, se va desfăşura în judeţul nostru Luna ştiinţei şi culturii. Cu acest prilej, la casele de cultură, căminele culturale, în cluburi, săli publice, întreprinderi şi instituţii, vor avea loc ample şi variate manifestări politice, cultural-ştiinţifice şi artistice. La buna desfăşurare a manifestărilor îşi vor aduce contribuţia — sub îndrumarea organelor locale de partid — organizaţiile de masă şi obşteşti, toţi factorii educaţionali. In organizarea manifestărilor educative — care vor începe astăzi şi vor continua pînă la sfîrşitul lunii , alături de intelectualitatea locală îşi vor aduce contribuţia şi oameni de ştiinţă şi cultură din Tg.-Mureş «şi alte centre culturale din ţară, cadre didactice din învăţămîntul mediu şi superior, jurişti, medici, ingineri, economişti, muncitori şi ţărani cooperatori, activişti de partid şi de stat, activişti culturali. Acţiunile educative preconizam vizează ridicarea nivelului general de cunoaştere al maselor, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor socialiste, afirmarea in viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Luna ştiinţei şi culturii se înscrie în şirul manifestărilor iniţiate la nivel de judeţ, pentru continua îmbunătăţire a activităţii de difuzare a ştiinţei şi culturii în rindul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Simpozioanele, dezbaterile, ciclurile de expuneri pe diverse teme ale ştiinţei, artei şi culturii, întîlnirile oamenilor muncii cu membrii brigăzilor ştiinţifice, cursurile universităţilor populare, spectacolele cultural-artistice acţiunile educative organizate cu cartea, filmul, pe linia muzeelor etc. vor contribui din plin la lărgirea orizontului de cultură generală şi profesională a oamenilor, la educaţia lor politică, juridică, patriotică, ştiinţifică, moral-cetăţenească, etică şi estetică. Avem convingerea că această valoroasă iniţiativă va da un impuls activităţilor cultural-educative de masă, va găsi un larg ecou la toţi factorii de răspundere ai vieţii cultural-ştiinţifice şi artistice din judeţ, la toţi beneficiarii acţiunilor cultural-educative şi ştiinţifice. IOAN KAPUS inspector principal la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice T LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotărîri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducătoride instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea in sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi: 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechiziţiile; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 în numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii: Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R.; Traian Dudaş, ministru secretar de stat laMinisterul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ; Dorina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Botoşani; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru hstuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Crişul“ Orafdea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tenhologie; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R.; Ioan Viorel Cerghizan, directorul Termocentralei Luduş-Iernut, judeţul Mureş, Nicolae Doggendof, directorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. (Agerpres)