Steaua Roşie, decembrie 1973 (Anul 24, nr. 284-309)

1973-12-01 / nr. 284

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! 9m'* ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV, Nr. 284 (4.879) MJ Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de­27—28­­noiem­brie 1978, proiectul planului naţio­nal unic de dezvoltare economică şi socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvol­tării energetice şi măsurile de eco­nomisire a combustibilului şi ener­giei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea pro­gresului general al ţării şi ridica­rea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de par­tid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oa­menilor muncii chemarea de a ac­ţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exem­plară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cin­cinal. I Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu suc­ces, un număr de 20 judeţe înche­ind realizarea prevederilor cincina­lului pe această perioadă la pro­ducţia industrială.­­Bilanţul realiză­rilor reliefează creşterea puternică a potenţialului economic al ţării prin dezvoltarea accelerată a ramu­rilor moderne ale industriei, hotă­­rîtoare pentru progresul general al ţării. JA sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi u­­mane, utilizării mai intense a capa­cităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic în întreaga eco­­nomie.­ România participă din ce în­­ce mai larg la diviziunea interna­ţională a muncii, la circuitul eco­nomic mondial. Anul 1973 se remarcă prin rit­muri mari de creştere în toate do­meniile de activitate! Producţia in­dustrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropia­tă de media anilor 1970—1972, au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă, a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost r­eduse cheltuielile de produc­­ţie,­­­pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei e­­conomice şi creşterii rapide a veni­tului naţional au fost create con­diţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul lo­curilor de muncă a crescut în pri­mii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970; au fost constru­ite circa 325.000 apartamente, iar în mediul rural circa 127.000 de locuinţe.­­ Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţârii în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în ve-­ derea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării României­­pe noi trepte de progres şi prosperitate. IDezbaterile din Plenară au rele­vat, deopotrivă, faptul că rezulta­tele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se ma­nifeste o serie de lipsuri şi defi­cienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea com­pletă a capacităţilor de productie. aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridi­carea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de produc­ţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de in­vestiţii şi ridicarea eficienţei eco­nomice.­­ Plenara a constatat că prevede­rile planului naţional unic de dez­voltare economică şi socială şi ale bugetului de stat al Republicii So­cialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orien­tărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigu­rate baza materială şi răspund în bune condiţii posibilităţilor econo­miei noastre, cerinţelor edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României aprobă în una­nimitate prevederile proiectelor Planului şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi fo­losirea mai judicioasă a combusti­bilului şi a energiei, orientarea în acest sens a întregii activităţi de creştere a rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asigura, pe o pe­rioadă de perspectivă, condiţii pen­tru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării. In scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în planul na­ţional de dezvoltare economico-so­cială pe anul 1974, Plenara Comi­tetului Central al P C.R. şi Consi­liul Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale obligă organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii, con­siliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o activitate susţinută pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem. utilajelor tehnologice, maşinilor unelte, aparatajelor electrice şi de automatizare în strictă concordanţă cu contractele încheiate, incărcînd la maximum şi in mod echilibrat capacităţile de producţie ale între­prinderilor. Se va acorda prioritate livrării maşinilor şi utilajelor ne­cesare echipării suprafeţelor con­struite şi neutilate din întreprinde­rile existente. 1 2.­­ Comitetele şi consiliile oa­menilor munci vor lua măsuri pen­tru funcţionarea în condiţii de sigu­ranţă a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin respectarea cu stric­teţe a normelor tehnologice de ex­ploatare, a graficelor de revizii şi reparaţii, aprovizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, ast­fel încit opririle pentru reparaţii să se limiteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de tfla­­şini, precum şi celelalte ministere producătoare de piese de schimb vor elabora programe de fabricaţie concrete pe fiecare întreprindere, corelate cu planurile de reparaţii a­­le uzinelor beneficiare. 3.­­ Toate ministerele vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea coope­rării, elaborarea şi aplicarea stu­diilor privind concentrarea şi spe­cializarea producţiei, pentru stabi­lirea profilului tuturor întreprinde­rilor. Consiliul de coordonare a profilă­rii, specializării şi cooperării în ra­murile construcţii de maşini şi me­talurgie, împreună cu­­ministerele, va inventaria capacităţile cu profil de construcţii de maşini, indiferent de mărimea şi subordonarea orga­nizatorică a acestora şi va elabora un program pentru comasarea şi re­gruparea lor în unităţi puternice, dotate cu tehnică modernă, capabile să execute lucrări de înaltă tehni­citate. 4.­­ Gospodărirea judicioasă a re­surselor materiale alocate pentru în­deplinirea planului constituie o sar­cină economică generală a tuturor organelor de partid şi de stat. In vederea reducerii mai accen­tuate a consumurilor materiale se va acţiona cu hotărîre pentru a a­­sigura concepţia şi execuţia cores­punzătoare a produselor, normarea consumurilor la toate materiile pri­me şi materialele, întreprinderile constructoare de maşini vor stabili programe pentru reducerea consu­mului de metal prin îmbunătăţirea structurii sortimentale a producţiei, reproiectarea produselor, folosirea în mai mare măsură a înlocuitori­lor, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie pentru încadrarea în cota nor­mală de exploatare a pădurilor şi economisirea materialului­­ lemnos, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii să sta­bilească soluţii şi modalităţi con­crete pentru recuperarea integrală a lemnului existent în parchete, creşterea coeficientului de valorifi­care a masei lemnoase, extinderea fabricaţiei şi folosirii plăcilor aglo­merate şi fibrolemnoase, limitarea folosirii cherestelei de răşinoase şi foioase. Ministerele, centralele şi între­prinderile vor intensifica colectarea tuturor deşeurilor — metal, lemn, textile, hîrtie — şi vor asigura pre­lucrarea industrială a acestora. In vederea aprovizionării ritmice cu materii prime şi materiale, mi­nisterele, centralele şi întreprinde­rile vor lua măsuri severe pentru respectarea disciplinei contractuale, încadrarea în repartiţiile asigurate prin plan, se vor urmări operativ stocurile supranormative şi fără mişcare şi se va­ acţiona cu toată fermitatea pentru repunerea rapidă în circuitul economic a acestora. 5.­­ Plenara aprobă măsurile pen­tru dezvoltarea energeticii şi raţiona­la folosire a combustibilului şi ener­giei. In vederea obţinerii unor creş­teri substanţiale a producţiei indus­triale şi a venitului naţional în con­diţiile folosirii judicioase a resurse­lor energetice, Plenara obligă orga­nele şi organizaţiile de partid, mi­nisterele, centralele şi întreprinderi­le să treacă de îndată la aplicarea măsurilor stabilite în acest scop. Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei va intensifica cercetările şi prospecţiunile geologice pentru identificarea şi punerea în exploa­tare a unor noi rezerve de cărbune, petrol, gaz metan, ape termale şi va lua măsuri pentru creşterea gradului de exploatare a acestora prin introducerea tehnologiilor mo­derne de extracţie, pregătirea noi­lor fronturi de lucru, extinderea mecanizării lucrărilor în exploată­rile carbonifere. Ministerul Energiei Electrice şi celelalte ministere economice vor acţiona hotărît pentru reducerea substanţială a utilizării hidrocarbu­rilor în centralele electrice şi alte procese de ardere, extinderea folo­sirii lignitului şi a şisturilor bitu­minoase, precum şi reducerea con­sumurilor proprii tehnologice în centralele electrice şi termice, cît şi a pierderilor în reţelele de trans­port şi distribuţie. Se va intensifica activitatea pentru realizarea pro­gramului de construcţii hidroener­getice şi trecerea la utilizarea ener­giei nuclearoelectrice. î­­n toate unităţile , îndeosebi în chimie, metalurgie, materiale de construcţii şi construcţii de maşini ș şi­ se vor lua măsuri imediate pen­tru elaborarea bilanţurilor energe­tice, reducerea consumurilor speci­fice energetice, înlocuirea agregate­lor cu randamente scăzute, îmbu­nătăţirea proceselor de ardere, per­fecţionarea tehnologiilor de fabrica­ţie, întărirea controlului şi elimina­rea risipei de resurse energetice,­­ Ministerul Industriei Construc­ţiilor de Maşini Grele va accelera asimilarea, fabricarea şi livrarea cazanelor şi instalaţiilor de ardere cu randamente ridicate şi scoaterea din fabricaţie a agregatelor cu con­sumuri exagerate de combustibil. Ministerul Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor şi celelalte ministe­re, care au îr­ dotare mijloace de transport, vor acţiona pentru scoa­­­terea din exploatare sau înlocuirea­­mijloacelor de transport cu uzură avansată şi cu consumuri excesive de carburanţi, pentru: eliminarea transporturilor în gol­­şi pe trasee neraţionale şi optimizarea întregii activităţi de transporturi,­­ în domeniul edilitar şi casnic se va acţiona pentru raţionalizarea consumului de combustibili şi e­­nergie, fără a afecta desfăşurarea normală a vieţii şi activităţii socia­le, prin normarea temperaturii de încălzire şi a iluminatului, stabili­rea de orare corespunzătoare pen­tru funcţionarea instalaţiilor de producere şi consum a energiei şi combustibililor, ale magazinelor, ale instituţiilor administrative şi de gospodărire comunală. 6. — Plenara C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale cer tuturor în­treprinderilor, centralelor şi minis­terelor să acţioneze cu mai multă exigenţă în direcţia îmbunătăţirii radicale a calităţii şi fiabilităţii produselor prin reproiectarea aces­tora, îmbunătăţirea parametrilor lor tehnico-economici, perfecţionarea proceselor tehnologice, întărirea (Continuare în pag. a 3-a) HOTARÂREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și­­ Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei I. in domeniul producției industriale î.— Ministerele, centralele__in­i­­ustriaid' ll întreprinderile vor lua măsuri hotărîte pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevăzute și livrarea ritmică a a­­cestora potrivit contractelor înche­iate. în acest scop se va acţiona pentru folosirea intensivă a tuturor capa­cităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schimbului I, asigurîn­­du-se conducerea şi asistenţa tehni­că corespunzătoare în toate schim­burile, îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice şi eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcţii­lor de Maşini Grele, Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini Unelte şi Electrotehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livrarea în paginile a 3-a și a 4-a HOTĂRÎRE 4 Plenarei C.C. al P.C.R. din 27 - 28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului Reducerea preţurilor frigiderelor cu compresor din producţie internă Cu începere de la 1 decembrie a. c., preţurile frigiderelor cu com­presor din producţie internă au fost reduse cu cîte 500 lei bucata, după cum urmează: — Frigider electric cu compresor „Frigero“, model cabinet, capacitatea 140 1, de la 4.110 lei la 3.610 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero“, model masă, capacitatea 140 1, de la­ 4.150 lei la 3.650 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero Super“, capacitatea 180 1, de la 4.800 lei la 4.300 lei. — Frigider electric cu compresor „Frigero Lux“, capacitatea 240­­, de la 5.740 lei la 5.240 lei. Prin această măsură se vine în sprijinul populaţiei, care va bene­ficia atît de reducerea de preţ, cît şi de un consum electric mai scă­zut, conferit de frigiderele cu com­presor. Aceste frigidere se vînd şi cu pla­ta în rate, cu un avans minim de­­20 la sută, restul sumei fiind eșa­lonat în 18 rate lunare. 30 de tone de preparate din carne peste prevederi Mica „fabrică“ de mezeluri de la Iernut, adică secţia de preparate din carne a I.A.S. din­ localitate, şi-a cîştigat de acum un binemeri­tat renume. Miile de cumpărători care se aprovizionează zilnic din magazinele Gostat ale judeţului cau­tă cu preferinţă produsele din car­ne ale acestei unităţi. E şi normal să fie aşa deoarece din cele circa 50 de preparate de calitate superi­oară ce se produc şi se livrează de aici au de unde să-şi aleagă pro­dusul preferat şi mereu prospăt. Micul colectiv al acestei unităţi (format din 38 de persoane), condus de Viorel Coman, a raportat în a­­ceste zile realizarea planului anual la toţi indicatorii. Dacă la acest succes se mai adaugă şi cel din anii trecuţi, rezultă că unitatea are un avans de circa 3 luni în reali­zarea sarcinilor prevăzute pentru acest cincinal. Din realizările pre­liminare ale acestui an consemnăm câteva cifre: depăşirea producţiei marfă cu circa 2 milioane lei, a beneficiilor cu peste 300.000 lei şi livrarea peste prevederile planului a 30 tone preparate din­ carne. Con­semnăm la fel şi­­gradul ridicat al productivităţii muncii ce se va rea­liza în această unitate, de aproape 400.000 lei pe salariat. Care sunt fruntaşii ce şi-au adus un aport la asemenea realizări de prestigiu? Toţi ca unul­­ ne răs­punde şeful unităţii. Totuşi, din dis­cuţiile avute am reţinut că în mod deosebit s-au evidenţiat: Chirion Mailat, Edmund P., Ioan Cioca, Su­­sana Danciu, Ana Solomon și alții. Nou­ orar al magazinelor In vederea traducerii în viaţă a măsurilor stabilite de condu­cerea partidului şi statului pen­tru economisirea de energie e­­lectrică şi combustibili, între­prinderea comercială de stat pentru mărfuri industriale din Tg.-Mureş a introdus un nou o­­rar de funcţionare a magazine­lor. Astfel, toate unităţile, care după-amiaza îşi începeau pro­gramul la ora 16,45, deschid la ora 15,45 şi închid cu o oră mai devreme, respectiv la ora 19 în loc de 20. Fac excepţie magazi­nele „Tehnometal“, cel de chi­micale, „Drugstore“, „Dantela“ şi altele care funcţionează fără întrerupere între orele 8—20. Tutungeriile cu două schimburi, de asemenea, funcţionează între orele 6—22. „Prezent“ in acţiunea de economisire a energiei In ampla acţiune de reducere a consumurilor, de utilizare ra­ţională şi de economisire a e­­nergiei electrice, a carburanţi­lor, a tuturor combustibililor, a spus un răspicat „prezent“ şi co­lectivul întreprinderii de gea­muri din Tîrnăveni. Un colectiv de specialişti con­dus de directorul întreprinderii a analizat într-un mod foarte minuţios pe fiecare utilaj în parte, posibilităţile existente şi măsurile necesare pentru redu­cerea consumurilor specifice şi utilizarea raţională a energiei electrice şi combustibililor. Rezultatele acţiunii în această etapă se concretizează în func­ţionarea întreprinderii din eco­nomiile obţinute după cum ur­mează: la energie electrică în anul 1973 — 20 zile, iar în anul 1974, un număr de 45 zile, iar cu economiile de carbu­ranţi se poate lucra 8 zile în 1973 şi 60 zile în anul 1974. Sunt prevăzute economii importante şi la combustibil. Colectivul întreprinderii este hotărît să acţioneze ferm şi în continuare în direcţia economi­sirii energiei şi combustibililor. ing. SGHONBERG EVA Azi începe luna ştiinţei­­­­ şi a culturii d­in judeţul Mureş Sub auspiciile Comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie socialis­tă şi a Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifi­ce din cadrul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, în perioada 1—31 decembrie 1973, se va desfăşura în judeţul nostru Lu­na ştiinţei şi culturii. Cu acest pri­lej, la casele­ de cultură, căminele culturale, în cluburi, săli publice, întreprinderi şi instituţii, vor a­­vea loc ample şi variate manifes­tări politice, cultural-ştiinţifice şi artistice. La buna desfăşurare a manifestărilor îşi vor aduce con­tribuţia — sub îndrumarea organe­lor locale de partid — organizaţii­le de masă şi obşteşti, toţi factorii educaţionali. In organizarea manifestărilor e­­ducative — care vor începe astăzi şi vor continua pînă la sfîrşitul lu­nii , alături de intelectualitatea locală îşi vor aduce contribuţia şi oameni de ştiinţă şi cultură din Tg.-Mureş «şi alte centre culturale din ţară, cadre didactice din învăţă­­mîntul mediu şi superior, jurişti, medici, ingineri, economişti, mun­citori şi ţărani cooperatori, acti­vişti de partid şi de stat, activişti culturali. Acţiunile educative preconizam vizează ridicarea nivelului general de cunoaştere al maselor, formarea şi dezvoltarea conştiinţei lor so­cialiste, afirmarea in viaţă a prin­cipiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Luna ştiinţei şi culturii se înscrie în şirul manifestărilor iniţiate la ni­vel de judeţ, pentru continua îm­bunătăţire a activităţii de difuzare a ştiinţei şi culturii în rindul oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. Simpozioanele, dezbaterile, cicluri­le de expuneri pe diverse teme ale ştiinţei, artei şi culturii, întîlnirile oamenilor muncii cu membrii bri­găzilor ştiinţifice, cursurile univer­sităţilor populare, spectacolele cul­­tural-artistice acţiunile educative organizate cu cartea, filmul, pe li­nia muzeelor etc. vor contribui din plin la lărgirea orizontului de cul­tură generală şi profesională a oa­menilor, la educaţia lor politică, juridică, patriotică, ştiinţifică, mo­­r­al-cetăţenească, etică şi estetică. Avem convingerea că această va­loroasă iniţiativă va da un impuls activităţilor cultural-educative de masă, va găsi un larg ecou la toţi factorii de răspundere ai vieţii cul­tural-ştiinţifice şi artistice din ju­deţ, la toţi beneficiarii acţiunilor cultural-educative şi ştiinţifice. IOAN KAPUS inspector principal la Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice T LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Vineri dimineaţa au început lu­crările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrări­lor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a Ro­mâniei, precum şi a Plenarei Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării econo­­mico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotărîri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deo­sebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noas­tre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidu­lui. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de depu­taţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători­­de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi cultu­rale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Car­lo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea in sala de şedinţe, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi înde­lungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Na­ţionale. In lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschi­se de tovarăşul Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un mo­ment de reculegere în memoria de­putaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. In unanimitate, deputaţii au a­­probat ordinea de zi: 1. Proiectul de lege pentru adop­tarea Planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România pe anul 1974; 2. Proiectul de lege pentru adop­tarea Bugetului de Stat pe anul 1974; 3. Proiectele de legi pentru apro­barea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechi­­ziţiile; 5. Proiectul de lege privind con­trolul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pen­tru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socia­lă a Republicii Socialiste România pe anul 1974 în numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legă­tura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socia­lă şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie co­mune, urmînd ca discuţia pe artico­le şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a apro­bat această propunere. In continuarea lucrărilor, tovară­şul Florea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi su­puse dezbaterii, a fost prezentat de tovarăşul Gheorghe Oprea, vicepre­şedinte al acestui consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedin­tele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii: Vasi­le Vîlcu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Constanţa al P.C.R.; Traian Dudaş, ministru se­cretar de stat la­­Ministerul Indus­triei Construcţiilor de Maşini Gre­le; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ; Dorina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Botoşani; Marin Vasile, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexandru Heinrich, ad­junct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor; Mi­­hai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru h­stuitor la în­treprinderea de piele şi încălţă­minte „Crişul“ Orafdea; Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tenhologie; Con­stanţa Neculai, inginer la C.­A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; Ion Stănes­­cu, prim-secretar­ al Comitetului ju­deţean Dîmboviţa al P.C.R.; Ioan Viorel Cerghizan, directorul Termo­centralei Luduş-Iernut, judeţul Mu­reş, Nicolae Doggendo­f, directorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale se reiau sîmbătă dimi­neaţa. (Agerpres)

Next