Steaua Roşie, februarie 1974 (Anul 25, nr. 26-49)
1974-02-01 / nr. 26
Educaţie sanitară prin mijlocirea filmului După cum o atestă şi experienţa Laboratorului judeţean de educaţie sanitară, filmul constituie un mijloc de largă accesibilitate şi eficace în înarmarea celor mai diverse categorii de cetăţeni (de toate vîrstele) cu utile cunoştinţe privind îngrijirea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor. Laboratorul dispune de o bogată filmotecă (peste 150 filme), alcătuită din pelicule realizate în ţară şi peste hotare, in alb, negru sau color (desen animat), a căror prezentare nu reclamă condiţii tehnice deosebite. Filmele abordează o tematică variată, de la regimul de viaţă şi alimentaţia corectă la anumite vîrste, probleme de igienă individuală şi colectivă, măsuri ce trebuie luate pentru prevenirea sau în cazul unor îmbolnăviri şi pînâ la urmările medico-sociale ale consumului exagerat de alcool. In afara prezentării lor în cadrul manifestărilor organizate la sediu (Bartók Béla) sau în întreprinderi, instituţii, la sate, filmele se şi împrumută, la cerere, oricărei unităţi. In cursul anului trecut, filmele educativ-sanitare au fost solicitate îndeosebi de către şcolile generale nr. 4, 6, 7, liceele „Unirea“ şi „Papiu Ilarian“, majoritatea unităţilor de preşcolari din Tg.-Mureş, căminele culturale din Beica de Jos, Pănet, Vătava, Batoş ş. a. Educaţia sanitară, ocupînd un loc important în cadrul pregătirii generale a elevilor, aceste filme ar putea fi utilizate în mai mare măsură de către toate şcolile şi îndeosebi de cele din Tg.-Mureş, ai căror reprezentanţi nu au decît să se deplaseze, în oricare din zilele săptămînii, între orele 10—12, în strada Bartók Béla nr. 1, unde filmoteca le stă la dispoziţie. In crearea condiţiilor pentru afirmarea plenară şi sporirea contribuţiei femeilor în toate domeniile, cooperaţiei meşteşugăreşti — ca principal „furnizor“ de prestaţii către populaţie — îi revin sarcini deosebite în ce priveşte lărgirea ariei serviciilor şi organizarea de aşa manieră a celor existente încît să vină cît mai mult în sprijinul uşurării eforturilor reclamate de muncile casnice. Acestea din urmă — este ştiut — „consumă“ încă prea mult din timpul liber al femeilor salariate, motiv temeinic de căutare a noi şi noi soluţii întru scurtarea şi uşurarea „schimbului de la bucătărie“, binele, se pare, au fost găsite şi de către cooperativa „Igiena“ din Tirgu-Mureş, unde am revenit după scurgerea a două luni, în scopul de a cunoaşte ce s-a mai întreprins şi ce se are în vedere pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 cu privire la creşterea rolului femeii în viaţa economică, politică şi socială a ţării. Drept puncte de referinţă ne servesc obiectivele înscrise (cu termene exacte) în planul de acţiune întocmit în conformitate cu programul elaborat în acest sens de Biroul Comitetului judeţean de partid. „Igiena“ este unica cooperativă din municipiu care asigură efectuarea de munci casnice — spălat, călcat, curăţenie ş. a. — la domiciliul clienţilor, în schimbul unui tarif orar avantajos, la solicitarea prealabilă. E suficient să anunţi la telefonul 3.23.82, ca a doua zi, la ora stabilită, persoana solicitată (preferinţele denotă o anume apreciere cîştigată) să se prezinte la treabă. Avînd în vedere creşterea explicabilă a „comenzilor“, numărul personalului secţiei a sporit cu peste 20 încă din noiembrie trecut (termenul era 15 decembrie) şi se prevede (în perspectiva introducerii executării şi a altor prestaţii specifice) mărirea efectivului cu alte 50 de persoane. Ajutor în treburile casnice se preconizează să se acorde femeilor prin înfiinţarea unei spălătorii cu autoservire. Spaţiu există (în complexul din strada Lungă, în locul frizeriei care lucrează cu pierderi), ridică însă probleme procurarea maşinilor de spălat care să şi usuce rufele aduse de clienţi. Fără un sprijin mai concret din partea U.J.C.M. şi chiar a UCECOM, nu se întrevede posibilitatea deschiderii noii unităţi la termen (30 martie a. c.). Or, ea se anunţă utilă şi prin efectuarea în afara spălatului, a călcatului rufelor (la faţa locului şi imediat) de către personalul cooperativei, operaţie ce se va efectua şi în cazul altor articole de îmbrăcăminte aduse anume în acest scop. Ar fi o rezolvare practică, cu maximum de promptitudine şi în timp optim, a unor probleme legate de punerea la punct a unui costum, unei rochii ş. a. şi în caz de urgenţă (de exemplu pentru un spectacol, o ocazie deosebită ş. a.). O încercare meritorie de a veni în ajutorul mamelor asigurînd îngrijirea temporară a copiilor în vîrstă de 3—6 ani, în timp ce ele îşi pot efectua cumpărăturile, pot merge la coafor sau să-şi rezolve alte treburi, nu s-a soldat cu rezultatele aşteptate. In sala spaţioasă de la parterul Casei de modă, amenajată frumos, cu mobilier adecvat şi jucării numeroase, destinată acestui scop, au hălăduit prea puţini copii. Unul din motivele solicitării reduse a acestui serviciu a fost, probabil, tariful de 3 lei pentru ora de îngrijire şi poate şi eşalonarea primirii copiilor pe cîte trei ore. In consecinţă, s-a procedat la reorganizarea funcţionării serviciului — în două schimburi, de cîte 8 ore (cu personal competent) — şi recalcularea tarifului, astfel îneît pentru îngrijirea timp de 8—9 ore a unui copil (cu asigurarea încălzirii mîncării aduse pentru el de către părinţi) se va percepe un tarif de 10 lei. In plus, în afară de sala amintită, va fi amenajată în acest scop şi o încăpere din complexul din strada Lungă nr. 82. De prea puţin interes s-a bucurat activitatea de supraveghere a copiilor la domiciliul angajaţilor cooperativei. Fie că nu s-au anunţat persoane de încredere şi cu condiţii potrivite de locuit, fie că transportul copiilor la acestea complică situaţia, determinînd pe solicitanţi să renunţe. Dacă încă nu s-a găsit forma potrivită pentru funcţionarea acestui serviciu, nu înseamnă să se renunţe totuşi la el. Din contră, s-ar putea încerca eventual cu deplasarea salariatelor la chemare. Un sondaj mai concret, realizat pe cartiere, ar evidenţia cu siguranţă cîteva indicii de orientare (şi nu numai privitor la domeniul în discuţie). In general, conducerea cooperativei manifestă receptivitate faţă de sugestiile cetăţenilor. Dar cum ajunge să le cunoască? Nu e suficient să le aştepte la telefonul 3.02.01 sau direct, la biroul central din strada Lungă nr. 82. Introducerea unor activităţi noi, sau lărgirea celor existente se cere fundamentată pe cunoaşterea preferinţelor şi opţiunii unei foarte largi categorii de cetăţeni. Cît priveşte diversificarea prestaţiilor ce vin direct în sprijinul uşurării muncii femeilor, credem că un apel adresat comisiilor femeilor din întreprinderi şi cartiere nu ar rămîne fără ecou, după cum şi consfătuirile cu populaţia (din păcate rare în ultima vreme) ar putea constitui un prilej de recepţionare a unor sugestii valoroase. Ne-am referit doar la o anume parte a activităţii cooperativei. Am consemnat cu satisfacţie cîteva rezultate, rezervîndu-ne dreptul de a anticipa că, urmărind mai bine necesităţile, „Igiena“ va face mai mult pentru uşurarea „schimbului de la bucătărie“ al femeii salariate. I. GIDOFALVI „IGIENA“ poate face mai mult pentru uşurarea „schimbului de la bucătărie“ al femeii salariate um în etapa actuală, etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, consiliilor populare le revin sarcini multiple, mari şi de răspundere. Realizarea lor impune ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi de stat, desfăşurarea unei munci continue, plină de iniţiativă şi dinamism, prin toate formele organizatorice de care dispune, în această direcţie, un rol deosebit de important, consacrat şi reglementat prin lege, au comisiile permanente, organisme vii, de iniţiativă şi acţiune. Pe lingă Consiliul popular al oraşului Reghin activează 3 comisii permanente: comisia permanentă pentru industrie locală, gospodărie comunală, sistematizare, construcţii şi acţiuni patriotice; comisia permanentă pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport; comisia permanentă pentru comerţ, cooperaţie, plan, finanţe. Prin activitatea lor, comisiile permanente îşi aduc un aport tot mai mare la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa organului local al puterii de stat, la strîngerea continuă a legăturilor acestuia cu masele largi de oameni ai muncii. — De fiecare dată — ne informează tovarăşul Iacob Biriş, vicepreşedinte al comitetului executiv — conducerile comisiilor permanente sunt invitate şi participă la şedinţele de comitet executiv, cînd se discută probleme din sectorul lor de activitate, informîndu-se asupra preocupărilor consiliului popular, asupra sarcinilor actuale şi de perspectivă şi a măsurilor şi soluţiilor ce se preconizează. Comisiile permanente constituie un sprijin preţios în munca consiliului popular, a comitetului executiv, deputaţii, printre care aş aminti pe Ioan Antal, Heilinger Eugen, Györffi Petru, Vasile Lechinţan, Ilie Zarioiu, Vasile Suciu, dr. Alexandru Boţeanu şi alţii manifestînd multă iniţiativă, venind cu propuneri şi sugestii concrete pentru îmbunătăţirea activităţii intr-un sector sau altul. Cunoscînd preocupările consiliului popular, ale comitetului executiv, precum şi probleme ce frămîntă populaţia oraşului, în anul 1973 comisiile permanente ale Consiliului popular orăşenesc Reghin au întreprins numeroase studii şi controale, soldate cu propuneri concrete, multe din ele devenind hotărîri ale consiliului popular sau decizii ale comitetului executiv. Comisia permanentă pentru industrie locală, gospodărie comunală, sistematizare, construcţii şi acţiuni patriotice, de pildă, în urma studiilor sau controalelor întreprinse, a propus amenajarea terenurilor de joacă pentru copii în cartierul de blocuri Mihai Viteazul, pe o suprafaţă de 780 mp, precum şi amplasarea pieţii de zi. La cererea cetăţenilor din blocul din strada Călăraşi, comisia permanentă a propus comitetului executiv soluţiile în vederea racordării acestui bloc la centrala termică din cartierul Mihai Viteazul, ceea ce s-a şi realizat. Această comisie permanentă şi-a adus contribuţia şi la reactualizarea schiţei de sistematizare a oraşului, propunînd printre altele ca viitoarele construcţii de locuinţe să se amplaseze în zona centrală, pe terenurile virane. Comisia permanentă pentru comerţ, cooperaţie, plan, finanţe, de asemenea a întreprins numeroase controale în unităţile de desfacere şi în cele prestatoare de servicii, urmărind felul cum se înfăptuiesc hotărîrile consiliului popular privitoare la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, la dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. Pe baza constatărilor, comisia permanentă a informat comitetul executiv asupra faptului că la atelierul de cojocărie al cooperativei „Progresul“, precum şi la alte secţii, datorită faptului că se angajează executarea unor comenzi mari pentru fondul pieţii, solicitările populaţiei sunt satisfăcute cu mare greutate şi cu întîrziere La atelierul de reparat aparate de radio şi televizoare, datorită aprovizionării necorespunzătoare cu piese de schimb se creează nemulţumiri în rîndul cetăţenilor. Nu face faţă cerinţelor, din cauza spaţiului, nici curăţătoria chimică. In toate cazurile, comisia permanentă a venit şi cu propuneri şi soluţii. In baza sugestiilor comisiei permanente au fost luate o serie de măsuri şi în domeniul comerţului, dezvoltnelezîndu-se şi modernizîndu-se unităţi de desfacere. In semestrul II al anului trecut, comisia permanentă pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport a întreprins ample studii privitoare la reorganizarea circumscripţiilor şcolare şi dispensarelor medicale, propunîndu-se cu această ocazie înfiinţarea celui deal patrulea dispensar de întreprindere din oraş. S-a întreprins, de asemenea, un control la şcolile din oraş, urmărindu-se modul cum sunt organizate meditaţiile, cum sunt sprijiniţi elevii mai slabi la învăţătură. In urma constatărilor şi propunerilor făcute de comisia permanentă, programul de meditaţii a fost prelungit, la toate şcolile din oraş, cu o oră. Comisia permanentă a avut un rol important şi în privinţa înfiinţării unor cabinete de specialitate la policlinică, precum şi a serviciului de gardă. Comisiile permanente au formulat unele propuneri concrete şi pentru acest an, propuneri menite a duce la realizarea sarcinilor de plan şi la soluţionarea problemelor ce preocupă populaţia. Printre acestea amintim extinderea reţelelor de canalizare, continuarea lucrărilor la bazinul de înot din Parcul popular, înfiinţarea de către cooperativa meşteşugărească a unui atelier de croitorie la comandă (confecţii pentru copii şi adolescenţi). Sarcinile sporite care stau în acest an în faţa consiliului popular sunt deja bine conturate. înfăptuirea lor exemplară, soluţionarea corespunzătoare a unor probleme de viaţă, impune intensificarea activităţii comisiilor permanente. In acest scop, considerăm că e necesar să se treacă de urgenţă la stabilirea precisă a obiectivelor de studiu şi control şi, odată cu aceasta, la muncă. P. PASCU lii, ie HM şi acifis Cronica întrecerii patriotice Cetăţenii - Tirnăveni - gospodari buni şi pricepuţi Asigurarea unui cadru cit mai adecvat de participare a cetăţenilor la stabilirea şi înfăptuirea obiectivelor care să contribuie la ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşului constituie o preocupare permanentă a Comitetului executiv al Consiliului popular al oraşului Tirnăveni. Pentru traducerea în viață a prevederilor Legii nr. 20/1971, cu modificările aduse, comitetul executiv a luat o serie de măsuri, trecînd la acţiuni concrete. Astfel, în prima etapă, pe baza unui plan de acţiune, au fost organizate adunările cetăţenilor pe circumscripţii electorale şi în cele 23 de cartiere, adunări la care, pe lîngă salariaţii cu o bogată experienţă în muncă, repartizaţi permanent pe cartiere, au participat vicepreşedinţi, secretarul comitetului executiv, tehnicieni şi, bineînţeles, deputaţii, astfel că adunările au constituit şi o întîlnire fructuoasă de lucru cu alegătorii. Propunerile de lucrări au fost temeinic dezbătute cu cetăţenii pe străzi, iar stabilirea pe fiecare familie s-a făcut în primul rînd în funcţie de valoarea lucrării şi, cum era şi firesc, de posibilităţile fiecărei familii. în aceste adunări ale reprezentanţilor familiilor au fost votate peste 50 de obiective de larg interes cetăţenesc, printre care amintim: construcţii şi reparaţii de trotuare pe o suprafaţă de peste 6.000 mp, construcţii şi reparaţii de străzi pe o suprafaţă de peste 3.500 mp. Pe străzile Zefirului şi Garoafei, de pildă, se vor executa lucrări pe o suprafaţă de 1.500 mp. De asemenea, se vor executa lucrări de canalizare şi pentru scurgerea apelor pluviale pe o lungime de peste 1.200 ml. Pe strada Narciselor, lucrările de canalizare se vor efectua pe o lungime de 800 ml iar pe cinci străzi, printre care Rozelor, Rîului, Digului etc. se va introduce apa potabilă. Concomitent se vor executa lucrări de îndiguire și consolidare a digurilor de pe rîul Tîrnava Mică; pentru cei mici se vor amenaja terenuri de joacă. In satul Bobohalma, subordonat oraşului, vor continua lucrările de construire a celor 4 săli de clasă. In aceste adunări au fost alese 23 de comitete de cetăţeni pe cartiere, cuprinzînd peste 200 de membri, dintre cei mai buni gospodari. In majoritate, preşedinţii acestor comitete sunt deputaţi, oameni cu o bogată experienţă în realizarea multiplelor acţiuni edilitar-gospodăreşti. Noile comitete de cetăţeni, aproape în totalitate provenite din cele de iniţiativă, sînt hotărîte să sprijine comitetul executiv al consiliului popular al oraşului în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la muncile patriotice pentru efectuarea lucrărilor, la studierea şi aplicarea valoroaselor propuneri făcute de cetăţeni sau rezolvarea eventualelor sesizări, la mai buna gestionare şi utilizare a fondurilor şi a materialelor pe şantiere. Gospodari harnici şi pricepuţi, cetăţenii oraşului Tirnăveni sînt hotărîţi ca şi în acest domeniu să obţină rezultate remarcabile, pentru a cinsti aşa cum se cuvine marile evenimente ale acestui an — cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român, începutul este bun şi promiţător. Traducînd în fapte angajamentele, oamenii muncii din Tîrnăveni — români, maghiari, germani — prin muncă însufleţită vor ridica continuu nivelul edilitar-gospodăresc al fiecărei străzi şi cartier, îmbinând armonios utilul cu frumosul, Întinerind străvechiul oraş de pe Tirnava Mică, SIMION BOCHIŞ deputat, preşedintele comitetului de cetăţeni din cartierul Seuca VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine frumoasă, cu cerul variabil, temporar noros. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 12 şi minus 8 grade, maximele între minus 1 şi plus 4 grade. Vînt slab din sudvest. Dimineaţa ceaţă locală. La I .A.P. Ideciu fie Jos (Urmare din pag. 1) culte bogate. Dacă activitatea mecanizatorilor Bănulici Dănilă, Viorel Cadar, Vasile Ţîra, Mihai Feier, Ioan Precup a fost apreciată în mod pozitiv, în schimb a fost criticată atitudinea fostului şef de secţie, Ilie Cimpeanu, a mecanizatorilor Aurel Bîndilă şi Ionel Stretea, care au muncit superficial, fără spirit de răspundere, eschivîndu-se chiar de la unele lucrări. Faptul că pe unele suprafeţe s-au obţinut producţii scăzute, au relevat mai mulţi vorbitori, se datoreşte şi unor mecanizatori, care au executat arături şi alte lucrări de slabă calitate. Ţinînd seama de lipsurile ce s-au manifestat, de observaţiile critice făcute în cadrul adunării, Trustul judeţean şi conducerea S.M.A. Reghin trebuie să ia măsuri pentru întărirea secţiei de mecanizare din Ideciu de Jos şi, în acest context, să asigure cît mai operativ numirea unui şef de secţie corespunzător. Adunarea generală a subliniat că activitatea sectorului zootehnic nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor şi exigenţelor actuale. Faptul că efectivele planificate nu au fost realizate integral, că s-a obţinut doar o producţie de 1.226 litri lapte pe vacă furajată exprimă în mod sintetic lipsurile ce s-au manifestat în acest sector de activitate. Dezvoltarea şeptelului, creşterea producţiei de carne şi lapte, îndeplinirea integrală a planului de producţie şi de livrări, presupune şi asigurarea unor cantităţi sporite de furaje. După cum au arătat Mircea Gavrilă, brigadier zootehnic, Mihai Puiu şi alţi vorbitori, cooperativa dispune de însemnate rezerve în această privinţă. In acest context ei au propus conducerii C.A.P. să ia măsuri pentru îmbunătăţirea şi sporirea potenţialului productiv al păşunilor şi fîneţelor naturale, asigurarea unor adăposturi pe păşuni etc. Din întreaga desfăşurare a adunării generale s-a desprins hotărârea cooperatorilor din Ideciu de Jos de a depune eforturi susţinute în scopul realizării unor producţii cît mai mari, în toate sectoarele de activitate. Noul consiliu de conducere al C.A.P., ales cu acest prilej, trebuie să manifeste mai multă exigenţă, să dea dovadă de mai mult spirit de răspundere, luînd măsuri eficiente pentru buna organizare a producţiei şi muncii, întărirea disciplinei, astfel ca anul 1974 să devină într-adevăr un an record al producţiilor agricole. Timpul este bun pentru continuarea acţiunii de fertilizare a solului In curind vom putea face bilanţul acţiunii de fertilizare a solului declanşată în primele zile ale lui ianuarie. Intr-o bună parte a unităţilor agricole ea s-a desfăşurat în bune condiţiuni, zeci de mii de tone de îngrăşăminte naturale au fost transportate pe câmp. Fireşte, o astfel de apreciere putem face doar despre unităţile care au folosit cu pricepere nu numai timpul favorabil, dar şi toate mijloacele de transport de care dispuneau. Un exemplu demn de relevat ne oferă, în această privinţă, cooperativa agricolă de producţie din Crăciuneşti, unde au fost transportate pe cîmp, pînă în prezent, aproape 5000 tone de îngrăşăminte naturale. — In acest an, fructificînd timpul favorabil, am transportat pe ogoare o cantitate dublă de îngrăşăminte naturale, în comparaţie cu anul precedent, ne spune inginerul şef Tekse Illés. Aş mai aminti că pe vreo 20 ha lucernă şi trifoi am administrat peste 150 tone must de grajd. In total vor fi fertilizate 120—130 hectare, din care 110 ha cu bălegar de grajd, revenind 40—50 tone îngrăşăminte naturale la hectar, iar pe unele parcele chiar 60 de tone. — Care este stadiul actual al lucrărilor? — Zilnic transportăm îngrăşăminte naturale cu 4 remorci, cu camionul C.A.P şi cu 24 de atelaje. In unele brigăzi acţiunea s-a şi terminat. La Crăciuneşti ea se va încheia peste 2—3 zile, toate forţele urmînd să fie concentrate la Budiu, unde mai avem de transportat 800 tone de gunoi. Pînă în prezent am fertilizat cu îngrăşăminte naturale 52 ha destinate sfeclei de zahăr, 24 ha destinate porumbului şi 10 ha în cadrul fermei legumicole, urmînd să fie fertilizate încă 20—25 hectare la Budiu. — Şi cu asta se va încheia acţiunea de fertilizare? — N-aş putea spune că se va încheia pentru că am început — şi vom continua — fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, timpul fiind deosebit de favorabil- Pînă în prezent am fertilizat 280 hectare de păioase, cu cîte 250—300 kg azotat de amoniu la hectar. Pentru a executa această lucrare la un înalt nivel calitativ, în locul mașinii de împrăștiat îngrășăminte chimice am folosit semănătorile de păioase de pe care am demontat brăzdarele, întreaga cantitate de azotat de amoniu fiind administrată în doze uniforme. După părerea mea, fertilizarea va fi astfel mult mai eficientă. Dealtfel, am prevăzut să fertilizăm cu îngrășăminte chimice 480 hectare de păioase. Lucrările sunt mai avansate în brigăzile nr. 2 și 3, dar au început şi în celelalte brigăzi. Din păcate, în curînd va trebui să întrerupem acţiunea din lipsă de îngrăşăminte chimice. Din cantitatea repartizată pentru trimestrul IV 1973 am primit doar jumătate, iar în acest an am primit numai... promisiuni. Ne pare rău, pentru că fertilizarea cu îngrăşăminte chimice este eficientă dacă ea se aplică la începutul stadiului de vegetaţie. Suntem de acord cu această observaţie şi solicităm organelor competente să ia măsuri pentru ca unităţile agricole să primească cît mai curînd îngrăşămintele chimice ce le-au fost repartizate. Multe griji provoacă fertilizarea solului conducerii cooperativei agricole din Găneşti. Nu pentru că n-ar avea mijloace de transport, ci pentru că nu prea are ce transporta. — De cînd a luat fiinţă asociaţia, noi am rămas, practic, fără îngrăşăminte naturale, ne spune inginerul şef Victor Coman. Bălegarul strîns din grajdul animalelor de muncă, vreo 400 de tone, a fost transportat pe cîmp, la grădina de legume şi pe unele suprafeţe destinate sfeclei de zahăr. Este, desigur, foarte puţin. Mai dispunem de o anumită cantitate de gunoi pentru cele 4.000 mp de răsadniţe. — Cum veţi compensa deficitul de îngrăşăminte naturale? — De îngrăşăminte naturale nu ştiu cum am putea face rost, dar ne străduim să fertilizăm suprafeţe cît mai mari cu îngrăşăminte chimice, ţinînd seamă că în acest an am primit cu 50 tone mai multe (în substanţă activă) in comparaţie cu anul trecut. Pînă în prezent am fertilizat 30 ha orz şi 70 ha griu cu cîte 100 kg la hectar, iar în toamnă am fertilizat 75 de hectare destinate sfeclei, cu cîte 150 kg superfosfat la hectar. Cantităţile de care mai dispunem sunt rezervate culturilor legumicole şi tutunului. Sperăm că vom primi în curînd cantităţile ce ne-au fost repartizate. Ar fi bine ca acest lucru să se întîmple cît mai curînd, pentru că am prevăzut să executăm amendamente calcaroase pe 40 hectare, şi ar fi avantajos să aplicăm amendamentele şi îngrăşămintele chimice în acelaşi timp. Aşa stau lucrurile, aşadar, la Găneşti. Cu ani în urmă aici au fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale 110—120 hectare, ceea ce permite fertilizarea unei parcele cel puţin o dată la un interval de 12 ani. Dar acum...? La această întrebare ar putea da, poate, un răspuns satisfăcător doar consiliul intercooperatist, în competenţa căruia cade rezolvarea promptă, operativă a unor astfel de probleme. Considerăm că printr-o conlucrare eficientă, asociaţia intercooperatistă ar putea asigura o anumită cantitate de îngrăşăminte naturale cooperativelor agricole. Nu este o problemă de nerezolvat. SZABÓ DÉNES : Mai productiv decit anul trecut! (Urmare din pag. 1) spre a lucra la alte faze. Vom îmbunătăţi calitatea producţiei, tinzînd să obţinem la cărămizi o producţie de 100 la sută de calitatea I, iar la ţigle de 94 la sută. Vom elimina schimbul III de duminică la prese, căci şi fără acest schimb se poate asigura cantitatea necesară de semifabricare pentru folosirea în întregime a capacităţii cuptoarelor. Productivitatea muncii va creşte şi prin introducerea sistemului de acord global în sectorul de fabricare a cărămizii. La fel, o influenţă importantă în această acţiune vor avea ridicarea calificării profesionale, reducerea numărului de defecţiuni accidentale ale maşinilor, mobilizarea altor rezerve interne ce le vom descoperi pe parcurs. Din cele relatate de interlocutorul nostru rezultă că la Fabrica de produse ceramice din Mureşeni, indicatorul de productivitate a muncii nu este stabilit în mod realist. Desigur, centrala va analiza memoriul înaintat şi, pe baza realităţilor, va lua măsurile ce se impun. Noi am dori să atragem atenţia că productivitatea muncii se poate ridica nu numai prin înzestrarea tehnică, ci şi prin organizarea ştiinţifică a producţiei. Acordînd atenţia cuvenită acestui aspect, colectivul fabricii va găsi posibilitatea de a spori productivitatea muncii cu mai mult decît cele 3—4 la sută, socotite ca limită in actualele condiţii. STEAUA ROȘIE PAGINA 1 PAVELE, PAVELE... Nu, nu e vorba de cîntec, ci de Pavel Ciotloş din Luduş. El a fost angajat al Spitalului din Luduş din anul 1967, în calitate de achizitor. Şi a achiziţionat fel de fel de lucruri, unele achitîndu-le cu virament, altele cu bani în numerar. Achita în numerar achiziţiile a căror valoare era sub 500 lei. Pentru acestea primea banii de la casieria spitalului, urmînd ca ulterior să facă decontarea cu acte. Și așa proceda, numai că de multe ori prezenta acte fictive, pentru bunuri nu prea „bune“, rezultate din recuperări. In felul acesta, rînd pe rînd, achizitorul a băgat în buzunarul propriu unele sume de bani, păgubind pînă anul trecut spitalul cu frumușica sumă de peste 10.000 lei. Este și aceasta o boală. Așa că fostul achizitor al spitalului urmează să fie trimis la „tratament“ pentru vindecare. CINE NU DESCHIDE OCHII... 23 ianuarie 1974. In centrul municipiului Sighişoara, organele de miliţie opresc un autoturism. Şi ce să vezi? In autoturism, alături de şofer, poposea o canistră din material plastic plină cu benzină. Au urmat apoi multe întrebări şi multe răspunsuri legate de provenienţa şi destinaţia benzinei respective. Şi s-a constatat că cei 20 litri de benzină s-au obţinut cu cîteva minute în urmă de la staţia PECO situată în apropierea pieţii de zi din oraş. Dar nu pentru autoturismul respectiv, ci pentru alt autovehicul aparţinînd tot cooperativei meşteşugăreşti „Prestarea“ din localitate. Şi iată acum dînd răspunsuri Kiss Dionisie de la staţia PECO. — Da, eu am dat benzina, am şi bonul de 20 litri. — Cum aţi dat-o? — Am pus-o în rezervor? — Cum a ajuns atunci în canistra din material plastic? — Poate din neatenţie. Am fost foarte ocupat şi n-am observat. Aşadar, Kiss Dionisie n-a fost atent. Şi-a dat însă seama că nedeschizînd ochii a încălcat legea şi va trebui să deschidă punga. Căci, după cum am fost informaţi, astfel de neatenţii costă 3.000 de lei. CABANA DIN MUNŢI In Munţii Călimani, la 13 kilometri de şoseaua naţională şi tot la atîţia de Lunca Bradului, a fost odată o cabană. A fost dar nu mai este, deoarece s-a transformat în scrum. Şi, coincidenţă, într-o zi de 13, mai concret în seara zilei de 13 ianuarie. Cabana respectivă era situată în locul numit „Leorda“ şi era destinată cazării muncitorilor forestieri. In ea funcţiona şi un punct alimentar de unde se aprovizionau forestierii. Aşa cum spuneam, din cabana respectivă n-a mai rămas decit scrum. Au ars atît cabana, cît şi produsele alimentare existente aici. Desigur, nu din senin, ci din neglijenţa cuiva. Cine este vinovatul n-am aflat pînă în prezent. In orice caz, oricine este el, se va arde. Căci paguba pricinuită avutului obştesc e evaluată la circa 80.000 lei. Rubrică realizată de P. POPȘOR Testarea şi reglarea motoarelor autovehiculelor In atelierul filialei din Tg.-Mureş al A.C.R., dotat cu aparatură modernă, se efectuează testarea şi reglarea motoarelor autovehiculelor, în vederea unui consum economicos de carburanţi. Membrii filialei sunt programaţi în vederea acestor operaţii, la sediul filialei, din Piaţa Trandafirilor. Tot aici, în fiecare joi, între orele 17,30—18,30, ingineri şi tehnicieni specializaţi dau consultaţii membrilor filialei, în legătură cu modalităţile de economisire a carburanţilor.