Steaua Roşie, februarie 1974 (Anul 25, nr. 26-49)

1974-02-01 / nr. 26

Educaţie sanitară prin mijlocirea filmului După cum o atestă şi experienţa Laboratorului judeţean de educaţie sanitară, filmul constituie un mij­loc de largă accesibilitate şi eficace în înarmarea celor mai diverse ca­tegorii de cetăţeni (de toate vîrstele) cu utile cunoştinţe privind îngriji­rea sănătăţii şi prevenirea îmbolnă­virilor. Laboratorul dispune de o bogată filmotecă (peste 150 filme), alcătuită din pelicule realizate în ţară şi peste hotare, in alb, negru sau color (desen animat), a căror prezentare nu reclamă condiţii teh­nice deosebite. Filmele abordează o tematică va­riată, de la regimul de viaţă şi ali­mentaţia corectă la anumite vîrste, probleme de igienă individuală şi colectivă, măsuri ce trebuie luate pentru prevenirea sau în cazul unor îmbolnăviri şi pînâ la urmările me­­dico-sociale ale consumului exage­rat de alcool. In afara prezentării lor în cadrul manifestărilor organi­zate la sediu (Bartók Béla­­) sau în întreprinderi, instituţii, la sate, fil­mele se şi împrumută, la cerere, oricărei unităţi. In cursul anului trecut, filmele educativ-sanitare au fost solicitate îndeosebi de către şcolile generale nr. 4, 6, 7, liceele „Unirea“ şi „Papiu Ilarian“, majo­ritatea unităţilor de preşcolari din Tg.-Mureş, căminele culturale din Beica de Jos, Pănet, Vătava, Batoş ş. a. Educaţia sanitară, ocupînd un loc important în cadrul pregătirii generale a elevilor, aceste filme ar putea fi utilizate în mai mare mă­sură de către toate şcolile şi îndeo­sebi de cele din Tg.-Mureş, ai căror reprezentanţi nu au decît să se de­plaseze, în oricare din zilele săptă­­mînii, între orele 10—12, în strada Bartók Béla nr. 1, unde filmoteca le stă la dispoziţie. In crearea condiţiilor pentru a­­firmarea plenară şi sporirea contribuţiei femeilor în toate do­meniile, cooperaţiei meşteşugă­reşti — ca principal „furnizor“ de prestaţii către populaţie — îi revin sarcini deosebite în ce pri­veşte lărgirea ariei serviciilor şi organizarea de aşa manieră a ce­lor existente încît să vină cît mai mult în sprijinul uşurării e­­forturilor reclamate de muncile casnice. Acestea din urmă — este ştiut — „consumă“ încă prea mult din timpul liber al fe­meilor salariate, motiv temeinic de căutare a noi şi noi soluţii întru scurtarea şi uşurarea „schimbului de la bucătărie“, bi­nele, se pare, au fost găsite şi de către cooperativa „Igiena“ din Tirgu-Mureş, unde am revenit după scurgerea a două luni, în scopul de a cunoaşte ce s-a mai întreprins şi ce se are în vedere pentru înfăptuirea sarcinilor tra­sate de Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 cu privire la creşterea ro­lului femeii în viaţa economică, politică şi socială a ţării. Drept puncte de referinţă ne servesc obiectivele înscrise (cu termene exacte) în planul de acţiune în­tocmit în conformitate cu pro­gramul elaborat în acest sens de Biroul Comitetului judeţean de partid. „Igiena“ este unica coopera­tivă din municipiu care asigură efectuarea de munci casnice — spălat, călcat, curăţenie ş. a. — la domiciliul clienţilor, în schim­bul unui tarif orar avantajos, la solicitarea prealabilă. E sufici­ent să anunţi la telefonul 3.23.82, ca a doua zi, la ora sta­bilită, persoana solicitată (prefe­rinţele denotă o anume aprecie­re cîştigată) să se prezinte la treabă. Avînd în vedere creşte­rea explicabilă a „comenzilor“, numărul personalului secţiei a sporit cu peste 20 încă din no­iembrie trecut (termenul era 15 decembrie) şi se prevede (în per­spectiva introducerii executării şi a altor prestaţii specifice) mă­rirea efectivului cu alte 50 de persoane. Ajutor în treburile casnice se preconizează să se acorde femei­lor prin înfiinţarea unei spălă­torii cu autoservire. Spaţiu exis­tă (în complexul din strada Lun­gă, în locul frizeriei care lu­crează cu pierderi), ridică însă probleme procurarea maşinilor de spălat care să şi usuce ru­fele aduse de clienţi. Fără un sprijin mai concret din partea U.J.C.M. şi chiar a UCECOM, nu se întrevede posibilitatea des­chiderii noii unităţi la termen (30 martie a. c.). Or, ea se a­­nunţă utilă şi prin efectuarea în afara spălatului, a călcatului ru­felor (la faţa locului şi imediat) de către personalul cooperativei, operaţie ce se va efectua şi în cazul altor articole de îmbrăcă­minte aduse anume în acest scop. Ar fi o rezolvare practică, cu maximum de promptitudine şi în timp optim, a unor pro­bleme legate de punerea la punct a unui costum, unei rochii ş. a. şi în caz de urgenţă (de exemplu pentru un spectacol, o ocazie deosebită ş. a.). O încercare meritorie de a veni în ajutorul mamelor asigu­­rînd îngrijirea temporară a co­piilor în vîrstă de 3—6 ani, în timp ce ele îşi pot efectua cum­părăturile, pot merge la coafor sau să-şi rezolve alte treburi, nu s-a soldat cu rezultatele aştep­tate. In sala spaţioasă de la par­terul Casei de modă, amenaja­tă frumos, cu mobilier adecvat şi jucării numeroase, destinată acestui scop, au hălăduit prea puţini copii. Unul din motivele solicitării reduse a acestui ser­viciu a fost, probabil, tariful de 3 lei pentru ora de îngrijire şi poate şi eşalonarea primirii co­piilor pe cîte trei ore. In conse­cinţă, s-a procedat la reorganiza­rea funcţionării serviciului — în două schimburi, de cîte 8 ore (cu personal competent) — şi recal­cularea tarifului, astfel îneît pen­tru îngrijirea timp de 8—9 ore a unui copil (cu asigurarea încăl­zirii mîncării aduse pentru el de către părinţi) se va percepe un tarif de 10 lei. In plus, în afară de sala amintită, va fi amena­jată în acest scop şi o încăpere din complexul din strada Lun­gă nr. 82. De prea puţin interes s-a bucu­rat activitatea de supraveghere a copiilor la domiciliul angajaţilor cooperativei. Fie că nu s-au a­­nunţat persoane de încredere şi cu condiţii potrivite de locuit, fie că transportul copiilor la a­­cestea complică situaţia, deter­­minînd pe solicitanţi să renunţe. Dacă încă nu s-a găsit forma po­trivită pentru funcţionarea aces­tui serviciu, nu înseamnă să se renunţe totuşi la el. Din contră, s-ar putea încerca eventual cu deplasarea salariatelor la chema­re. Un sondaj mai concret, rea­lizat pe cartiere, ar evidenţia cu siguranţă cîteva indicii de orien­tare (şi nu numai privitor la do­meniul în discuţie). In general, conducerea coope­rativei manifestă receptivitate faţă de sugestiile cetăţenilor. Dar cum ajunge să le cunoască? Nu e suficient să le aştepte la tele­fonul 3.02.01 sau direct, la biroul central din strada Lungă nr. 82. Introducerea unor activităţi noi, sau lărgirea celor existente se cere fundamentată pe cunoaşte­rea preferinţelor şi opţiunii unei foarte largi categorii de cetă­ţeni. Cît priveşte diversificarea prestaţiilor ce vin direct în spri­jinul uşurării muncii femeilor, credem că un apel adresat co­misiilor femeilor din întreprin­deri şi cartiere nu ar rămîne fă­ră ecou, după cum şi consfătui­rile cu populaţia (din păcate ra­re în ultima vreme) ar putea constitui un prilej de recepţio­­nare a unor sugestii valoroase. Ne-am referit doar la o anu­me parte a activităţii cooperati­vei. Am consemnat cu satisfacţie cîteva rezultate, rezervîndu-ne dreptul de a anticipa că, urmă­rind mai bine necesităţile, „Igie­na“ va face mai mult pentru uşurarea „schimbului de la bu­cătărie“ al femeii salariate. I. GIDOFALVI „IGIENA“ poate face mai mult pentru uşurarea „schimbului de la bucătărie“ al femeii salariate um în etapa actuală, etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, consi­liilor populare le revin sarcini mul­tiple, mari şi de răspundere. Rea­lizarea lor impune ridicarea nivelu­lui calitativ al întregii activităţi de stat, desfăşurarea unei munci con­tinue, plină de iniţiativă şi dina­mism, prin toate formele organi­zatorice de care dispune, în această direcţie, un rol deose­bit de important, consacrat şi re­glementat prin lege, au comisiile permanente, organisme vii, de ini­ţiativă şi acţiune. Pe lingă Consiliul popular al o­­raşului Reghin activează 3 comisii permanente: comisia permanentă pentru industrie locală, gospodărie comunală, sistematizare, construcţii şi acţiuni patriotice; comisia per­manentă pentru învăţămînt, cultu­ră, sănătate, asistenţă socială şi sport; comisia permanentă pentru comerţ, cooperaţie, plan, finanţe. Prin activitatea lor, comisiile per­manente îşi aduc un aport tot mai mare la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa organului local al pu­terii de stat, la strîngerea continuă a legăturilor acestuia cu masele largi de oameni ai muncii. — De fiecare dată — ne infor­mează tovarăşul Iacob Biriş, vice­preşedinte al comitetului executiv — conducerile comisiilor permanen­te sunt invitate şi participă la şe­dinţele de comitet executiv, cînd se discută probleme din sectorul lor de activitate, informîndu-se asupra preocupărilor consiliului popular, asupra sarcinilor actuale şi de perspectivă şi a măsurilor şi solu­ţiilor ce se preconizează. Comisiile permanente constituie un sprijin preţios în munca consiliului popu­lar, a comitetului executiv, depu­taţii, printre care aş aminti pe Ioan Antal, Heilinger Eugen, Györffi Pe­tru, Vasile Lechinţan, Ilie Zarioiu, Vasile Suciu, dr. Alexandru Boţea­­nu şi alţii manifestînd multă ini­ţiativă, venind cu propuneri şi su­gestii concrete pentru îmbunătăţi­rea activităţii intr-un sector sau al­tul. Cunoscînd preocupările consiliu­lui popular, ale comitetului execu­tiv, precum şi probleme ce frămîn­­tă populaţia oraşului, în anul 1973 comisiile permanente ale Consiliul­ui popular orăşenesc Reghin au între­prins numeroase studii şi controale, soldate cu propuneri concrete, mul­te din ele devenind hotărîri ale consiliului popular sau decizii ale comitetului executiv. Comisia per­manentă pentru industrie locală, gospodărie comunală, sistematizare, construcţii şi acţiuni patriotice, de pildă, în urma studiilor sau con­troalelor întreprinse, a propus ame­najarea terenurilor de joacă pentru copii în cartierul de blocuri Mihai Viteazul, pe o suprafaţă de 780 mp, precum şi amplasarea pieţii de zi. La cererea cetăţenilor din blocul din strada Călăraşi, comisia perma­nentă a propus comitetului execu­tiv soluţiile în vederea racordării acestui bloc la centrala termică din cartierul Mihai Viteazul, ceea ce s-a şi realizat. Această comisie per­manentă şi-a adus contribuţia şi la reactualizarea schiţei de sistemati­zare a oraşului, propunînd printre altele ca viitoarele construcţii de locuinţe să se amplaseze în zona centrală, pe terenurile virane. Comisia permanentă pentru co­merţ, cooperaţie, plan, finanţe, de asemenea a întreprins numeroase controale în unităţile de desfacere şi în cele prestatoare de servicii, urmărind felul cum se înfăptuiesc hotărîrile consiliului popular privi­toare la îmbunătăţirea aprovizionă­rii populaţiei, la dezvoltarea şi di­versificarea serviciilor. Pe baza constatărilor, comisia permanentă a informat comitetul executiv asupra faptului că la atelierul de cojocă­­rie al cooperativei „Progresul“, pre­cum şi la alte secţii, datorită fap­tului că se angajează executarea u­­nor comenzi mari pentru fondul pieţii, solicitările populaţiei sunt sa­tisfăcute cu mare greutate şi cu în­­tîrziere La atelierul de reparat a­­parate de radio şi televizoare, dato­rită aprovizionării necorespunzătoa­re cu piese de schimb se creează ne­mulţumiri în rîndul cetăţenilor. Nu face faţă cerinţelor, din cauza spa­ţiului, nici curăţătoria chimică. In toate cazurile, comisia permanentă a venit şi cu propuneri şi soluţii. In baza sugestiilor comisiei permanen­te au fost luate o serie de măsuri şi în domeniul comerţului, d­ezvol­tnele­zîndu-se şi modernizîndu-se unităţi de desfacere. In semestrul II al anului trecut, comisia permanentă pentru învăţă­mînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport a întreprins ample studii privitoare la reorganizarea circumscripţiilor şcolare şi dispen­sarelor medicale, propunîndu-se cu această ocazie înfiinţarea celui de­al patrulea dispensar de întreprin­dere din oraş. S-a întreprins, de a­­semenea, un control la şcolile din oraş, urmărindu-se modul cum sunt organizate meditaţiile, cum sunt sprijiniţi elevii mai slabi la învăţă­tură. In urma constatărilor şi pro­punerilor făcute de comisia perma­nentă, programul de meditaţii a fost prelungit, la toate şcolile din oraş, cu o oră. Comisia permanentă a avut un rol important şi în pri­vinţa înfiinţării unor cabinete de specialitate la policlinică, precum şi a serviciului de gardă. Comisiile permanente au formulat unele propuneri concrete şi pentru acest an, propuneri menite a duce la realizarea sarcinilor de plan şi la soluţionarea problemelor ce pre­ocupă populaţia. Printre acestea a­­mintim extinderea reţelelor de ca­nalizare, continuarea lucrărilor la bazinul de înot din Parcul popular, înfiinţarea de către cooperativa meşteşugărească a unui atelier de croitorie la comandă (confecţii pen­tru copii şi adolescenţi). Sarcinile sporite care stau în a­­cest an în faţa consiliului popular sunt deja bine conturate. înfăptui­rea lor exemplară, soluţionarea co­respunzătoare a unor probleme d­e viaţă, impune intensificarea activi­tăţii comisiilor permanente. In a­­cest scop, considerăm că e necesar să se treacă de urgenţă la stabilirea precisă a obiectivelor de studiu şi control şi, odată cu aceasta, la muncă. P. PASCU­ lii, ie HM şi acifis Cronica întrecerii patriotice Cetăţenii - Tirnăveni - gospodari buni şi pricepuţi Asigurarea unui cadru cit mai adecvat de participare a cetăţe­nilor la stabilirea şi înfăptuirea obiectivelor care să contribuie la ridicarea nivelului edilitar-gos­­podăresc al oraşului constituie o preocupare permanentă a Comi­tetului executiv al Consiliului popular al oraşului Tirnăveni. Pentru traducerea în viață a prevederilor Legii nr. 20/1971, cu modificările aduse, comitetul executiv a luat o serie de mă­suri, trecînd la acţiuni concrete. Astfel, în prima etapă, pe baza unui plan de acţiune, au fost or­ganizate adunările cetăţenilor pe circumscripţii electorale şi în cele 23 de cartiere, adunări la care, pe lîngă salariaţii cu o bo­gată experienţă în muncă, repar­tizaţi permanent pe cartiere, au participat vicepreşedinţi, secre­tarul comitetului executiv, tehni­cieni şi, bineînţeles, deputaţii, astfel că adunările au constituit şi o întîlnire fructuoasă de lu­cru cu alegătorii. Propunerile de lucrări au fost temeinic dezbă­tute cu cetăţenii pe străzi, iar stabilirea pe fiecare familie s-a făcut în primul rînd în funcţie de valoarea lucrării şi, cum era şi firesc, de posibilităţile fiecărei familii. în aceste adunări ale reprezen­tanţilor familiilor au fost votate peste 50 de obiective de larg in­teres cetăţenesc, printre care a­­mintim: construcţii şi reparaţii de trotuare pe o suprafaţă de peste 6.000 mp, construcţii şi re­paraţii de străzi pe o suprafaţă de peste 3.500 mp. Pe străzile Zefirului şi Garoafei, de pildă, se vor executa lucrări pe o su­prafaţă de 1.500 mp. De aseme­nea, se vor executa lucrări de canalizare şi pentru scurgerea a­­pelor pluviale pe o lungime de peste 1.200 ml. Pe strada Narci­selor, lucrările de canalizare se vor efectua pe o lungime de 800 ml iar pe cinci străzi, printre care Rozelor, Rîului, Digului etc. se va introduce apa potabilă. Concomitent se vor executa lu­crări de îndiguire și consolidare a digurilor de pe rîul Tîrnava Mică; pentru cei mici se vor a­­menaja terenuri de joacă. In sa­tul Bobohalma, subordonat ora­şului, vor continua lucrările de construire a celor 4 săli de clasă. In aceste adunări au fost alese 23 de comitete de cetăţeni pe cartiere, cuprinzînd peste 200 de membri, dintre cei mai buni gos­podari. In majoritate, preşedinţii acestor comitete sunt deputaţi, oameni cu o bogată experienţă în realizarea multiplelor acţiuni edilitar-gospodăreşti. Noile comi­tete de cetăţeni, aproape în to­talitate provenite din cele de iniţiativă, sînt hotărîte să spriji­ne comitetul executiv al consiliu­lui popular al oraşului în încasa­rea sumelor, mobilizarea locui­torilor la muncile patriotice pen­tru efectuarea lucrărilor, la stu­dierea şi aplicarea valoroaselor propuneri făcute de cetăţeni sau rezolvarea eventualelor sesizări, la mai buna gestionare şi utili­zare a fondurilor şi a materiale­lor pe şantiere. Gospodari harnici şi pricepuţi, cetăţenii oraşului Tirnăveni sînt hotărîţi ca şi în acest domeniu să obţină rezultate remarcabile, pentru a cinsti aşa cum se cuvi­ne marile evenimente ale aces­tui an — cea de-a XXX-a ani­versare a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al XI-lea Congres al Partidului Co­munist Român, începutul este bun şi promiţă­tor. Traducînd în fapte angaja­mentele, oamenii muncii din Tîr­­năveni — români, maghiari, ger­mani — prin muncă însufleţită vor ridica continuu nivelul edi­­litar-gospodăresc al fiecărei străzi şi cartier, îmbinând armonios uti­lul cu frumosul, Întinerind stră­vechiul oraş de pe Tirnava Mică, SIMION BOCHIŞ deputat, preşedintele comitetului de cetăţeni din cartierul Seuca VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine frumoasă, cu cerul variabil, temporar noros. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 12 şi minus 8 gra­de, maximele între minus 1 şi plus 4 grade. Vînt slab din sud­­vest. Dimineaţa ceaţă locală. La I .A.P. Ideciu fie Jos (Urmare din pag. 1) culte bogate. Dacă activitatea mecanizatorilor Bănulici Dănilă, Viorel Cadar, Vasile Ţîra, Mihai Feier, Ioan Precup a fost apre­ciată în mod pozitiv, în schimb a fost criticată atitudinea fostu­lui şef de secţie, Ilie Cimpeanu, a mecanizatorilor Aurel Bîndilă şi Ionel Stretea, care au muncit superficial, fără spirit de răs­pundere, eschivîndu-se chiar de la unele lucrări. Faptul că pe unele suprafeţe s-au obţinut pro­ducţii scăzute, au relevat mai mulţi vorbitori, se datoreşte şi unor mecanizatori, care au exe­cutat arături şi alte lucrări de slabă calitate. Ţinînd seama de lipsurile ce s-au manifestat, de observaţiile critice făcute în ca­drul adunării, Trustul judeţean şi conducerea S.M.A. Reghin tre­buie să ia măsuri pentru întări­rea secţiei de mecanizare din Ideciu de Jos şi, în acest con­text, să asigure cît mai opera­tiv numirea unui şef de secţie corespunzător. Adunarea generală a subliniat că activitatea sectorului zooteh­nic nu s-a ridicat la nivelul ce­rinţelor şi exigenţelor actuale. Faptul că efectivele planificate nu au fost realizate integral, că s-a obţinut doar o producţie de 1.226 litri lapte pe vacă furajată exprimă în mod sintetic lipsurile ce s-au manifestat în acest sec­tor de activitate. Dezvoltarea şeptelului, creşterea producţiei de carne şi lapte, îndeplinirea integrală a planului de produc­ţie şi de livrări, presupune şi a­­sigurarea unor cantităţi sporite de furaje. După cum au arătat Mircea Gavrilă, brigadier zoo­tehnic, Mihai Puiu şi alţi vorbi­tori, cooperativa dispune de în­semnate rezerve în această pri­vinţă. In acest context ei au pro­pus conducerii C.A.P. să ia mă­suri pentru îmbunătăţirea şi spo­rirea potenţialului productiv al păşunilor şi fîneţelor naturale, asigurarea unor adăposturi pe păşuni etc. Din întreaga desfăşurare a a­­dunării generale s-a desprins ho­­tărârea cooperatorilor din Ide­ciu de Jos de a depune eforturi susţinute în scopul realizării u­­nor producţii cît mai mari, în toate sectoarele de activitate. Noul consiliu de conducere al C.A.P., ales cu acest prilej, tre­buie să manifeste mai multă exi­genţă, să dea dovadă de mai mult spirit de răspundere, luînd măsuri eficiente pentru buna or­ganizare a producţiei şi muncii, întărirea disciplinei, astfel ca anul 1974 să devină într-adevăr un an record al producţiilor a­­gricole. Timpul este bun pentru continuarea acţiunii de fertilizare a solului In curind vom putea face bilanţul acţiunii de fertilizare a solului de­clanşată în primele zile ale lui ia­nuarie. Intr-o bună parte a unită­ţilor agricole ea s-a desfăşurat în bune condiţiuni, zeci de mii de tone de îngrăşăminte naturale au fost transportate pe câmp. Fireşte, o ast­fel de apreciere putem face doar despre unităţile care au folosit cu pricepere nu numai timpul favora­bil, dar şi toate mijloacele de trans­port de care dispuneau. Un exemplu demn de relevat ne oferă, în aceas­tă privinţă, cooperativa agricolă de producţie din Crăciuneşti, unde au fost transportate pe cîmp, pînă în prezent, aproape 5000 tone de în­grăşăminte naturale. — In acest an, fructificînd timpul favorabil, am transportat pe ogoa­re o cantitate dublă de îngrăşămin­te naturale, în comparaţie cu anul precedent, ne spune inginerul şef Tekse Illés. Aş mai aminti că pe vreo 20 ha lucernă şi trifoi am ad­ministrat peste 150 tone must de grajd. In total vor fi fertilizate 120—130 hectare, din care 110 ha cu bălegar de grajd, revenind 40—50 tone îngrăşăminte naturale la hec­tar, iar pe unele parcele chiar 60 de tone. — Care este stadiul actual al lu­crărilor? — Zilnic transportăm îngrăşăminte naturale cu 4 remorci, cu camionul C.A.P şi cu 24 de atelaje. In unele brigăzi acţiunea s-a şi terminat. La Crăciuneşti ea se va încheia peste 2—3 zile, toate forţele urmînd să fie concentrate la Budiu, unde mai avem de transportat 800 tone de gu­noi. Pînă în prezent am fertilizat cu îngrăşăminte naturale 52 ha desti­nate sfeclei de zahăr, 24 ha destina­te porumbului şi 10 ha în cadrul fermei legumicole, urmînd să fie fertilizate încă 20—25 hectare la Budiu. — Şi cu asta se va încheia acţiu­nea de fertilizare? — N-aş putea spune că se va în­cheia pentru că am început — şi vom continua — fertilizarea cu în­grăşăminte chimice, timpul fiind deosebit de favorabil- Pînă în pre­zent am fertilizat 280 hectare de păioase, cu cîte 250—300 kg azotat de amoniu la hectar. Pentru a exe­cuta această lucrare la un înalt nivel calitativ, în locul mașinii de îm­prăștiat îngrășăminte chimice am fo­losit semănătorile de păioase de pe care am demontat brăzdarele, întrea­ga cantitate de azotat de amoniu fiind administrată în doze uniforme. Du­pă părerea mea, fertilizarea va fi astfel mult mai eficientă. Dealtfel, am prevăzut să fertilizăm cu îngră­șăminte chimice 480 hectare de pă­ioase. Lucrările sunt mai avansate în brigăzile nr. 2 și 3, dar au înce­put şi în celelalte brigăzi. Din pă­cate, în curînd va trebui să între­­rupem acţiunea din lipsă de îngră­şăminte chimice. Din cantitatea re­partizată pentru trimestrul IV 1973 am primit doar jumătate, iar în a­­cest an am primit numai... promi­siuni. Ne pare rău, pentru că fer­tilizarea cu îngrăşăminte chimice este eficientă dacă ea se aplică la începutul stadiului de vegetaţie. Suntem­ de acord cu această ob­servaţie şi solicităm organelor com­petente să ia măsuri pentru ca uni­tăţile agricole să primească cît mai curînd îngrăşămintele chimice ce le-au fost repartizate. Multe griji provoacă fertilizarea solului conducerii cooperativei agri­cole din Găneşti. Nu pentru că n-ar avea mijloace de transport, ci pen­tru că nu prea are ce transporta. — De cînd a luat fiinţă asociaţia, noi am rămas, practic, fără îngră­şăminte naturale, ne spune ingine­rul şef Victor Coman. Bălegarul strîns din grajdul animalelor de muncă, vreo 400 de tone, a fost transportat pe cîmp, la grădina de legume şi pe unele suprafeţe desti­nate sfeclei de zahăr. Este, desigur, foarte puţin. Mai dispunem de o anumită cantitate de gunoi pentru cele 4.000 mp de răsadniţe. — Cum veţi compensa deficitul de îngrăşăminte naturale? — De îngrăşăminte naturale nu ştiu cum am putea face rost, dar ne străduim să fertilizăm suprafeţe cît mai mari cu îngrăşăminte chimice, ţinînd seamă că în acest an am primit cu 50 tone mai multe (în substanţă activă) in comparaţie cu anul trecut. Pînă în prezent am fertilizat 30 ha orz şi 70 ha griu cu cîte 100 kg la hectar, iar în toamnă am fertilizat 75 de hectare destinate sfeclei, cu cîte 150 kg su­­perfosfat la hectar. Cantităţile de care mai dispunem sunt rezervate culturilor legumicole şi tutunului. Sperăm că vom primi în curînd cantităţile ce ne-au fost repartizate. Ar fi bine ca acest lucru să se în­­tîmple cît mai curînd, pentru că am prevăzut să executăm amenda­mente calcaroase pe 40 hectare, şi ar fi avantajos să aplicăm amenda­mentele şi îngrăşămintele chimice în acelaşi timp. Aşa stau lucrurile, aşadar, la Gă­neşti. Cu ani în urmă aici au fost fertilizate cu îngrăşăminte naturale 110—120 hectare, ceea ce permite fertilizarea unei parcele cel puţin o dată la un interval de 12 ani. Dar acum...? La această întrebare ar putea da, poate, un răspuns satis­făcător doar consiliul intercoopera­­tist, în competenţa căruia cade re­zolvarea promptă, operativă a unor astfel de probleme. Considerăm că printr-o conlucrare eficientă, aso­ciaţia intercooperatistă ar putea asi­gura o anumită cantitate de îngră­şăminte naturale cooperativelor a­­gricole. Nu este o problemă de ne­rezolvat. SZABÓ DÉNES : Mai productiv decit anul trecut! (Urmare din pag. 1) spre a lucra la alte faze. Vom îm­bunătăţi calitatea producţiei, tinzînd să obţinem la cărămizi o producţie de 100 la sută de calitatea I, iar la ţigle de 94 la sută. Vom elimina schimbul III de duminică la prese, căci şi fără acest schimb se poate asigura cantitatea necesară de semi­fabricare pentru folosirea în între­gime a capacităţii cuptoarelor. Pro­ductivitatea muncii va creşte şi prin introducerea sistemului de a­­cord global în sectorul de fabricare a cărămizii. La fel, o influenţă im­portantă în această acţiune vor a­vea ridicarea calificării profesiona­le, reducerea numărului de defec­ţiuni accidentale ale maşinilor, mo­bilizarea altor rezerve interne ce le vom descoperi pe parcurs. Din cele relatate de interlocutorul nostru rezultă că la Fabrica de pro­duse ceramice din Mureşeni, indica­torul de productivitate a muncii nu este stabilit în mod realist. Desigur, centrala va analiza memoriul îna­intat şi, pe baza realităţilor, va lua măsurile ce se impun. Noi am dori să atragem atenţia că producti­vitatea muncii se poate ridica nu numai prin înzestrarea tehnică, ci şi prin organizarea ştiinţifică a pro­ducţiei. Acordînd atenţia cuvenită acestui aspect, colectivul fabricii va găsi posibilitatea de a spori produc­tivitatea muncii cu mai mult decît cele 3—4 la sută, socotite ca limită in actualele condiţii. STEAUA ROȘIE PAGINA 1 PAVELE, PAVELE... Nu, nu e vorba de cîntec, ci de Pavel Ciotloş din Luduş. El a fost angajat al Spitalului din Luduş din anul 1967, în calitate de achizitor. Şi a achiziţionat fel de fel de lu­cruri, unele achitîndu-le cu virament, altele cu bani în numerar. Achita în numerar achiziţiile a căror valoare era sub 500 lei. Pentru aces­tea primea banii de la casie­ria spitalului, urmînd ca ul­terior să facă decontarea cu acte. Și așa proceda, numai că de multe ori prezenta acte fictive, pentru bunuri nu prea „bune“, rezultate din recupe­rări. In felul acesta, rînd pe rînd, achizitorul a băgat în buzunarul propriu unele sume de bani, păgubind pînă anul trecut spitalul cu frumușica sumă de peste 10.000 lei. Este și aceasta o boală. Așa că fostul achizitor al spitalului urmează să fie trimis la „tra­tament“ pentru vindecare. CINE NU DESCHIDE OCHII... 23 ianuarie 1974. In centrul municipiului Sighişoara, or­ganele de miliţie opresc un autoturism. Şi ce să vezi? In autoturism, alături de şofer, poposea o canistră din mate­rial plastic plină cu benzină. Au urmat apoi multe între­bări şi multe răspunsuri le­gate de provenienţa şi desti­naţia benzinei respective. Şi s-a constatat că cei 20 litri de benzină s-au obţinut cu cîte­va minute în urmă de la sta­ţia PECO situată în apropie­rea pieţii de zi din oraş. Dar nu pentru autoturismul res­pectiv, ci pentru alt autove­hicul aparţinînd tot coopera­tivei meşteşugăreşti „Presta­rea“ din localitate. Şi iată a­­cum dînd răspunsuri Kiss Dionisie de la staţia PECO. — Da, eu am dat benzina, am şi bonul de 20 litri. — Cum aţi dat-o? — Am pus-o în rezervor? — Cum a ajuns atunci în canistra din material plastic? — Poate din neatenţie. Am fost foarte ocupat şi n-am ob­servat. Aşadar, Kiss Dionisie n-a fost atent. Şi-a dat însă sea­ma că nedeschizînd ochii a încălcat legea şi va trebui să deschidă punga. Căci, după cum am fost informaţi, astfel de neatenţii costă 3.000 de lei. CABANA DIN MUNŢI In Munţii Călimani, la 13 kilometri de şoseaua naţiona­lă şi tot la atîţia de Lunca Bradului, a fost odată o ca­bană. A fost dar nu mai este, deoarece s-a transformat în scrum. Şi, coincidenţă, într-o zi de 13, mai concret în seara zilei de 13 ianuarie. Cabana respectivă era situată în lo­cul numit „Leorda“ şi era destinată cazării muncitorilor forestieri. In ea funcţiona şi un punct alimentar de unde se aprovizionau forestierii. A­­şa cum spuneam, din cabana respectivă n-a mai rămas de­cit scrum. Au ars atît cabana, cît şi produsele alimentare e­­xistente aici. Desigur, nu din senin, ci din neglijenţa cuiva. Cine este vinovatul n-am a­­flat pînă în prezent. In orice caz, oricine este el, se va ar­de. Căci paguba pricinuită avutului obştesc e evaluată la circa 80.000 lei. Rubrică realizată de P. POPȘOR Testarea şi reglarea motoarelor autovehiculelor In atelierul filialei din Tg.-Mu­reş al A.C.R., dotat cu aparatură modernă, se efectuează testarea şi reglarea motoarelor autovehi­culelor, în vederea unui consum economicos de carburanţi. Membrii filialei sunt progra­maţi în vederea acestor operaţii, la sediul filialei, din Piaţa Tran­dafirilor. Tot aici, în fiecare joi, între orele 17,30—18,30, ingineri şi tehnicieni specializaţi dau consultaţii membrilor filialei, în legătură cu modalităţile de eco­nomisire a carburanţilor.

Next