Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)

1974-03-01 / nr. 50

„ Oficiul judeţean de turism - Iflores­t­i , VA INVITĂ LA 33LUNA PARC“ din Bucureşti, care a funcţionat pe litoral la MAMAIA. — Ansamblu de jocuri distractive „Pentru toate vîrstele", amplasat în Tg -Mureş, Piața Armatei, ATM Program zilnic între orele 10 — 22 PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 220 de ani de la naşterea lui gheorghe şincai Transilvănean, din Ricin de Cimpie, Gheorghe Şincai s-a năs­cut în anul 1754. Şi-a început studiile la ţară, le-a continua la Tg.-Mureş, Cluj, Bistriţa şi le-a desăvirşit in străinătate, la Ro­ma şi Viena. Colegiul reformat, gimnaziul romano-catolic şi biblioteca pu­blică din oraşul de pe malul Mu­reşului vor fi impresionat pe co­pilul silitor lăsîndu-i amintiri demne de a fi însemnate in anii de mai tîrziu. Trimis la Roma, Gheorghe Şin­­cai urmează colegiul ,,De propa­ganda fide" unde este mult apre­ciat şi primeşte libertatea să vi­ziteze toate bibliotecile, avinct prilejul să culeagă documente şi informaţii istorice referitoare la poporul său. Trecîndu-şi docto­ratul în teologie şi filozofie este oprit la Viena unde studiază dreptul şi adună material pentru o „Istorie a românilor". O trăsătură esenţială a perso­nalităţii sale, perseverenţă şi muncă pasionată se distinge chiar din mărturisirile pe care le face Şincai, pe alocuri, în „E­­legia­ sa autobiografică. El nu-şi ascunde zelul de care a dat do­vadă la studiile din Viena, ca şi prin alte centre ale culturii. ..Şi-am răsfoit manuscrise — o mulţime. / Cărţi tipărite — am citit aşişderi acolo noi an şi ziua şi noaptea. Ca să pot scrie fru­mos istoria Daciei noastre“. Trăind intr-un mediu social­­politic dominat de anacronismul orînduirii feudale, de presiunea spirituală a ideilor acestei lumi condamnate de istorie. Şincai se­­va strădui să-şi ridice poporul din starea de înapoiere. Gheorghe Şincai îşi concentrea­ză preocupările în jurul unor probleme deosebite, ca aceea a originii şi continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia şi unitatea etnică a poporului român. Se ex­plică în felul acesta interesul is­toricului și filologului de cuprin­dere a întregii istorii a poporu­lui român într-o sinteză unita­ră, premisă a luptei pentru uni­tatea politică a românilor. In colaborare cu Samuel Micu scoate una din primele gramatici ale limbii române ,,E­­lementa linguae daco-romanae si­ve valachicae“. Şincai a împletit o activitate neobosită de cercetător al docu­mentelor istorice şi filologice cu o muncă activă de culturalizare a maselor. Argumentarea latinită­ţii, continuităţii şi unităţii po­porului român a socotit-o ca o ac­ţiune rodnică de răspîndire a cu­noştinţelor şi de luptă contra su­perstiţiilor care circulau în mase. Ca director al tuturor şcolilor româneşti încearcă toate mijloa­cele pentru înfiinţarea de şcoli şi de redactare a manualelor şcolare. Trecînd peste unele stîn­­găcii, manualele lui Şincai reţin atenţia prin modul de abordare a unor probleme. Sunt de semna­lat consideraţiile despre vechi­mea scrierii alfabetului latin la români, eliminarea unor semne din alfabetul chirilic. Este sem­nalată contribuţia adusă prin manualele lui la formarea ter­minologiei ştiinţifice româneşti, la dezvoltarea limbii noastre li­terare. Vasta activitate, de la publica­rea de manuale şcolare pînă la cercetarea ştiinţifică erudită, de la studiile lingvistice, înfiinţarea şcolilor săteşti şi inspectarea lor, pînă la asiduitatea cu care studia în arhive, — toate între­gesc personalitatea unui luminist de înaltă ţinută. Cărturarul ardelean a scris lu­crări destinate unei cultivări mai raţionale a pămîntului şi răspân­dirii cunoştinţelor ştiinţifice, concretizate în cîteva lucrări: „Povăţuire către economia de cîmp“, „Istoria naturii sau a fi­­rei“ şi „Vocabularul ce ţine de istoria naturii“. Cea mai de seamă dintre ope­rele lui, cea care se confundă cu o bună parte a vieţii, este înti­tulată „Hronica românilor şi a mai multor neamuri“, în care ne-a dat o istorie general româ­nească, depăşind prin noile cer­cetări, nivelul atins de umanis­mul lui Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino şi Dimi­­trie Cantemir. A clădit prin Hro­nica românilor şi a mai multor neamuri „un adevărat moment copleşitor prin multitudinea in­tereselor, prin orizonturile noi, aproape nebănuite, pe care le deschidea istoriografiei noastre. Personalitate complexă, Şincai se impune în primul rînd prin prestanţa sa culturală. A fost un spirit înaintat pentru acel timp receptiv la orice înnoire, atent la pulsul epocii. S-a impus, de asemenea, prin valoarea exem­plului său personal, prin viaţa sa închinată muncii, neamului său, prof. GH. HOSU Mîine începe Returul campionatului diviziei A de fotbal Vacanţa fotbalistică care li s-a părut atît de lungă iubitorilor sportului cu balonul rotund, ia sfîrşit mîine, cînd se joacă pri­mele două meciuri ale returului diviziei A de fotbal, urmînd ca cele şo­te partide să aibă loc­­du­minică. „ Sezonul se anunţă disputat. Va fi o luptă susţinută, atît pentru ocuparea primelor locuri cît mai ales pentru ieşirea din zona re­trogradării, în care se găsesc un număr neobişnuit de mare de e­­chipe. Programul internaţional cuprinde, de asemenea, partide interesante menite să polarizeze atenţia. In timpul iernii,, formaţiile ca­re alcătuiesc prima divizie au făcut pregătiri susţinute, jucînd numeroase meciuri, unele peste hotare, acestea demonstrînd că s-au înregistrat unele progrese calitative, pe care am vrea să le vedem că se accentuează în se­zonul competiţional. Echipa tîrgumureşeană A.S.A. a încheiat prima parte a campio­natului cu rezultate mulţumitoa­re, ocupînd locul 8 în clasament Bilanţul din timpul iernii este satisfăcător, unsprezecele antrenat de Romeo Cătană cîştigînd ma­joritatea meciurilor susţinute, inclusiv cele din turneul efectuat în Albania. Aceasta dovedeşte că pregătirea a fost bună şi dă te­mei de optimism pentru evoluţia în campionat. Sperăm să ne con­vingem că aşa este în meciul de duminică, cînd vom vedea A.S.A. evoluînd în compania redutabi­lei formaţii timişorene Politehni­ca, în cadrul primei etape a re­turului. Urînd succes echipei tîrgumu­­reşene, promiţîndu-i că o vom susţine cu toată ardoarea şi in noul sezon, să ne amintim totuşi de un lucru neplăcut, de faptul că în cadrul „Trofeului Petchov­­schi“ oraşul nostru se găseşte pe ultimul loc. Aceasta din cauza u­­nui număr redus de aşa-zişi su­­­-porteri ceri, comportîndu-se ne­civilizat în tribune, au lezat bu­nul renume sportiv al Tg.-Mure­şului. Să ne propunem să nu-i mai lăsăm să se manifeste, să nu permitem nimănui să încalce normele elementare de etică sportivă de care un adevărat su­porter trebuie să ţină seama. Iată de unde reîncepe campio­natul. CLASAMENTUL Programul primei etape: F.C Constanţa —­ Dinamo (se joacă sîmbătă); Petrolul - C.F.R . U.T.A.—Steagul roşu; C.S.M. Steaua; Universitatea — Jiul; AS.A. — Poli. Timişoara; Rapid — Sport club Bacău (se joacă sîmbătă); Universitatea —­ F.C. Argeş; Sportul studenţesc — Po­li Iaşi. Univ. C-va. 17113 334—1725 F. C. C-ta. 17 92 630—1820 Steaua 17 83 621—1619 Dinamo 17 83 624—2119 F. C. Argeş 17 83 628—2819 C.S.M. 17 66 525—2218 U.T.A. 17 82 720—2018 A.S.A. 17 82 724—3018 Jiul 17 73 723—1717 St. roșu 17 73 719—1517 U. Cluj 17 73 715—1517 Poli. Tim. 17 65 617—1817 Sp. stud. 17 71 923—2215 Poli. Iași 17 71 918—2415 Rapid 17 54 817—2314 F.C. Petrolul 17 53 915—2313 C.F.R. Cluj 17 53 919—3313 S.C. Bacău 17 521019—2912 Instrumente muzicale la export Vestiţii rutieri ai Reghinului au livrat la export cel de-al cin­cilea mare lot de instrumente muzicale din acest an. Peste 2.500 de viori, violoncele, chitare şi mandoline au luat drumul, în aceste zile, beneficiarilor din An­glia şi Grecia. MICA PUBLICITATE Caut 2 camere de închiriat, ne­mobilate, pe circa un an. Informaţii telefon 3­84 17. (596) Pierdut legitimaţia eliberată de I.R.A. Tg.-Mureş, pe numele György Iosif. O declar nulă (5941 Schimb apartament 2 camere confort I, cu transfer de credit, con­tra apartament cu 3 sau 4 camere. confort I. Informaţii la telefon 3­17­93, între orele 15:30—17 (591) în ziua de 24 februarie, ora 2 noaptea, pe strada Doftana am gă­sit o bicicletă. Bicicleta este în sta­re bună. La bicicletă se mai află o plasă cu­ o pîine, 1 kg zahăr şi un plic cu 8 pachete de ţigări Mără­­şeşti. Cel care a pierdut-o să vină după ea la Cismaş Petru, str Griviţa roşie 46. (X) Pierdut autorizaţia de funcţionare seria A nr. 15.358. 149 din 11 mai 1972 pentru activitatea de lucrări reparaţii decorative din lemn sau alte materiale, pe numele Oláh Lu­dovic din Tg.-Mureş str. Bolyai Farkas nr. 16. O declar nulă. (610) Secţia PAL de la I.P.L. Reghin De la Casa corpului S Vineri, 1 martie, la ora 14, la Şcoala generală nr. 5 din Reghin, are loc un simpo­zion pentru diriginţi cu tema :.Procesul de instruire şi e­­ducare a copiilor şi adolescen­ţilor şi problemele specifice ale dezvoltării lor fizice şi neuropsihice“.­­ La Grupul şcolar pro­fesional „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş, duminică, 3 mar­tie, la ora 10, se va desfăşu­ra o expunere cu demonstra­ţie practică pentru maiştri-in­­structori pe tema „Aplicarea desenului tehnic în instruirea practică a elevilor în scopul însuşirii eficiente a tuturor e­­lementelor impuse de activi­tatea practică în producţie".­­ Liceul nr. 2 din Tîrnăveni găzduieşte în ziua de 4 mar­tie, de la ora 11, o expunere urmată de demonstraţie pen­tru profesorii de mateim­atică pe­ temă „S­taţiu topol­ogi­c“­ susţinută de lector univ. A­­drian Petrescu de la Institu­tul pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş.­­ „Probabilităţi geometrice“ este tema expunerii urmate de demonstraţie, pentru pro­fesorii de matematică, ce va avea loc în 4 martie, ora 14, la Liceul nr. 1 din Sighişoara. „ In aceeaşi zi, la Liceul nr. 2 din Luduş, de la ora 18, are loc simpozionul pen­tru diriginţi cu tema „Pro­cesul de instruire şi educare a copiilor şi adolescenţilor şi problemele specifice ale dez­voltării lor fizice şi neuropsi­hice“.­­ Casa corpului didactic va găzdui, în ziua de 6 mar­tie, de la ora 11:30, o dezbate­re pentru profesorii de limba rusă pe tema „Orientări ac­tuale teoretice și practice în predarea limbii ruse“. Consiliile populare în întrecere ILA­GUIMII LA FIUTE Comuna Daneş se numără prin­tre localităţile judeţului nostru ca­re dispun de o puternică bază eco­nomică. Condiţiile pe care le are, la care se adaugă priceperea şi hărnicia oamenilor, permit să se obţină rezultate tot mai bune în toate domeniile de activitate. Chiar dacă nu pe măsura posibilităţilor, consiliul popular comunal şi-a în­scris pe agenda de lucru înfăptui­rea unui mare număr de obiective, cu care să cinstească cea de-a XXX-a aniversare a eliberării pa­triei şi Congresul al XI-lea al par­tidului, obiective concretizate în răspunsul dat la chemarea consi­liului popular al comunei Ruginoa­­sa, judeţul Iaşi. Angajamentele sunt modeste dar suntem­ siguri că ele vor fi depăşite cu mult. Spunem aceasta deoarece, sub îndrumarea comitetului comu­nal de partid, angajamentele au în­ceput să devină fapte. Pe terenu­rile C.A.P., în special pe cele desti­nate culturii sfeclei de zahăr şi car­tofilor, se lucrează de zor la îm­­prăştierea îngrăşămintelor naturale. Este în plină desfăşurare şi acţiu­nea de îmbunătăţire a păşunilor, trecindu-se la curăţirea şi îngrăşa­­rea lor. In această primăvară se vor curăţa 370 hectare de păşune, în care scop fiecare cetăţean efectuea­ză pe păşuni cîte 4 zile de muncă In centrul atenţiei stă buna gos­podărire şi înfrumuseţare a localită­ţilor, ridicarea nivelului lor edili­tar-gospodăresc, de civilizaţie. Pen­tru aceasta, prin muncă patriotică, se vor repara străzi pe o suprafaţă de 45.000 mp, se vor construi 2,5 km de drumuri (la Criş şi la Se­­leuş) şi se vor repara şi întreţine drumuri pe 8 km. Lucrările în a­­ceastă direcţie sunt în toi. La Criş, de pildă, s-au transportat deja pe drumuri peste 120 tone de balast. Este în curs transportul balastului şi la Daneş, unde urmează să se împrăştie circa 500 de tone. La Daneş e pregătit totul pentru a se trece la terminarea construirii grădiniţei de copii, cu­ două săli de clasă a câte 30 de locuri fiecare. Alături de acestea se va mai ame­naja încă o sală, tot cu 30 de lo­curi, existînd condiţii ca pînă în septembrie să intre in grădiniţe toţi copiii de vîrstă preşcolară. Un obiectiv de mare importanţă pe calea urbanizării şi civilizaţiei îl constituie aici canalizarea. Con­stituirea fondurilor în acest scop a început, urmînd să se treacă trep­tat la executarea lucrărilor. Cetă­ţenii din comună, de la mic la ma­re, participă cu însufleţire şi inte­res la­ acţiunile patriotice pentru buna gospodărire a comunei. Sun­tem­ informaţi că la Criş elevii au organizat o pepinieră în care cresc arbuşti pentru plantarea în zonele verzi şi pe străzile comunei. Din producţie proprie, cetăţenii de pe raza comunei vor asigura, pentru plantarea în faţa caselor peste un milion de fire de flori. Se vor planta, de asemenea, pe marginea străzilor, 500 pomi şi arbori orna­mentali. Mai mult ca oricind, în cadrul întrecerii, consiliul popular al co­munei Daneş acordă o atenţie spo­rită folosirii raţionale şi complete a fiecărui metru pătrat de pămînt. Ni se relatează că în această pri­măvară, în curţile cetăţenilor de pe raza comunei se vor planta le­gume pe o suprafaţă de cel puţin 120 de hectare, ceea ce va contri­bui la sporirea veniturilor ţărani­lor cooperatori realizate din munca în C.A.P. şi din loturile personale. Considerăm în schimb că s-a fă­cut puţin în direcţia încheierii con­tractelor pentru livrarea produselor la fondul central al statului, din gospodăriile populaţiei. Pînă la 15 februarie, din cele 92 tone de carne prevăzute, s-au încheiat contracte numai pentru 28,1 tone. La lapte de vacă, de asemenea, din 2.100 hl s-au contractat abia 877 şi s-au livrat 350. Nemulţumitoare este situaţia la lină, contractîndu-se doar 300 kg din cele 3.600 kg planificate. Asigurarea prin contracte a can­tităţilor de carne, lapte, lină şi alte produse prevăzute în plan consti­tuie o sarcină de mare răspundere a consiliului popular comunal. De aceea, este necesar ca, paralel cu alte acţiuni, să se întreprindă toate măsurile în vederea realizării şi chiar depăşirii sarcinilor de plan, asigurîndu-se livrarea ritmică a produselor la fondul de stat. P. POPSOIÎ Consultaţii in aju­torul celor ce se pregătesc pentru intrarea in Invăţămintul superior In ajutorul tinerilor care doresc să se prezinte la con­cursul de admitere în învăţă­­mîntul superior la facultăţi d­e ştiinţe sociale, CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID şi INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MUREŞ ORGANIZEAZĂ CONSULTAŢII LA­ DISCI­PLINELE: FILOZOFIE, SO­CIALISM ŞTIINŢIFIC, ECO­NOMIE POLITICA ŞI ISTO­RIA ROMÂNIEI. Consultaţiile se vor ţine la Institutul pedagogic din Tîr­­gu-Mureş, str. Nicolae Iorga nr. 1, în fiecare duminică, de la ora 9, începînd cu data de 3 martie a.c. I­ESE5 11W­­Sf / Agendă tmamaommm­mmammmmm CINEMA VINERI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: Marele vals (ambele serii, la orele 10, 14, 17, 20) Progresul: Mafia al­bă. Select: Coloana de la miezul nopţii. Tineretului: Uimitoarele aventuri ale lui Robinson Cru­soe. Pitic: Dorotea şi struţul; Mi­ca bufniţă; Orice faptă cu răs­plată; Cîrtiţa şi automobilul. SI­GHIŞOARA — Lumina: O afa­cere pe cinste. Tîrnava. Lu­mea se distrează. REGHIN — Pa­tria: O afacere pe cinste. TIR­NAVENI — Melodia: A sosit un soldat de pe front. LUDUŞ — Flacăra: Aceea pisică bleste­mată. SOVATA — Doina: Cu cărţile pe faţă. SlN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Adio, Petersburg. FÎNTÎNE­­LE — Patria: Grăbiţi apusul soarelui. MIERCUREA NIRAJU­­LUI: — Nirajul: Salcîmul lilia­chiu. SARMAŞU — Popular: Despre o anume fericire. IER­­NUT — Lumina: Gentelmenii norocului. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia maghiară, ora 19,30: Vilegiaturiş­­tii, secţia română (sala mică, ora, 18). Recital în premieră cu pie­sa „Premiera“. TEATRUL DE PĂPUŞI, sec­ţia maghiară, ora 11: Grădiniţa iepuraşilor, ora 16: Piticul Nas- Pestriţ. TELEVIZIUNE 16.00 — Teleşcoală. 17.30 — E­­misiune în limba germană; 18,39 — Campionatul mondial de handbal masculin. România—Spa­nia (transmisiune directă); 19,50 — 1.001 de seri; 20,00 — Tele­jurnal; 20,30 — România — anul XXX; 21,00 — „Ţi-am luat un mărţişor!“ Emisiune muzical-dis­­tractivă; 21,45 — Aventuri în e­­poca de piatră; 22,10 — 24 de ore. RADIO TG.-MUREŞ SÎMBĂTĂ, 2 MARTIE In limba română: 6—6.30: Ori­zont economic. Muzică uşoară. 16.30—18: Cronica actualităţii Jocuri populare. „Generaţii ale libertăţii“. Magazin-radio. In limba maghiară: 6.30—7: Prin lăcaşurile de cultură. 13— 19.30: Cronica actualității. Cul­tivarea limbii. Caleidoscop. A 21,50 22,15 DUMINICA, 3 MARTIE 8,30 Gimnastica pentru toţi. 8,40 Cravatele roşii... 9,35 Film serial pentru copii: Comoara din 13 case. 10.00 Viaţa satului. 11.15 Ce ştim şi ce nu ştim des­pre ... 11,45 Bucuriile muzicii. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 15.10 Film documentar: Maroc. 15.30 Film serial. Eneida. Un poem cinematografic — e­­cranizare în 7 episoade a operei scriitorului latin Publius Vergilius Marro. 16.25 Cîntare patriei. 18.00 Campionatul mondial de handbal masculin. Româ­nia — Suedia — Transmi­siune directă de la Sch­werin. 19.15 Lumea copiilor. 19,30 Telejurnal — Săptămîna politică internă şi interna­ţională în imagini. 20,00 Reportajul săptămînii. 20,20 20,00 Ancheta TV. 20,35 Povestea unui cîntec. 20,45 Revista literar-artistică TV. 21,30 Roman foileton. Germinal. 22,15 24 de ore. MARŢI, 5 MARTIE 9,00 Teleşcoală. 9,20 Geografie (clasa a V-a). Vulcanii. 9,30 Extemporal la limba romă-20,30 Revista economică TV. 21,00 Phedra — Spectacol de ba­let în premieră pe ţară. 21,50 O viaţă de cal. 22,15 24 de ore. MIERCURI, 6 MARTIE 9,00 Teleşcoală. 9,15 Biologie (anul III). Fiziolo­gia digestiei. 9,35 Electrotehnică (pregătire filmul Anna Christie — premieră pe ţară.­ 21,50 Privighetoarea de aur. 22,15 24 de ore. JOI, 7 MARTIE 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Ştiinţe sociale (consultaţii). 16,25 Geografie (clasa a V-a) Vulcanii. 16,35 Electrotehnică (pregătire tehnică-productivă). Trans­formatoare. Telex. Curs de limbă germană. Film serial pentru copii — George — episodul „Geor­ge ” neliniștir” (reluare). Campionatul mondial de handbal masculin — Al doilea meci al echipei Ro­mâniei în grupa semifina­lă — transmisiune directă de la Schwerin. 1.001 de seri — Prietenii lui Bunny Bugs. Telejurnal. Seară pentru tineret. Mai aveţi o întrebare? Cît poate trăi omul în spaţiul cosmic? 24 de ore. VINERI, 8 MARTIE 16.00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Matematică (consultaţii). LUNI, 4 MARTIE Toţi tinerii din lume . .. Film artistic — Regina Fecioară — cu: Bette Da­vis, Richard Todd, Joan Lecturi ilustrate. 10.00 Curs de limbă germană. 10.30 Curs de limbă franceză. 11.00 Biblioteca pentru toţi: Ma­16.00 Collins — Premieră pe ţa­ră. tei Caragiale (II). 11.50 Pagini din Albumul lumi­17.00 3 plus 1 — Corina Chiriac, incat. Olimpia Panciu, Mihai Con­­stantinescu şi ... debutantul Cezar Tătaru. Telejurnal. Sport. 16,00—17,00 Lecţii TV pentru lu­crătorii din agricultură. 17,30 Telex. 17,35 Curs de limbă rusă. 17,45 18,05 Curs de limbă engleză. 18,35 Campionatul mondial de 17,50 18.20 Emisiune în limba maghia­handbal masculin — Pri­mul meci al echipei Roma­18,45 19,10 ră­­niți în grupa semifinală — 19.20 Buenos Aires — Film. Transmisiune directă de la 19,30 Interpretul preferat. Halle. 20.00 1.001 de seri. 19,50 1.001 de seri. 20.20 Telejurnal. 20,00 Telejurnal. Programul TV pentru săptămîna 3-9 martie nă. Mărfuri — Şerban Cio­­culescu despre Tudor Ar­­ghezi: Dicţionar ortografic. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor formate cu sufix. Recunoaşteţi personajele?; 10.00 10.30 11.00 tehnică productivă­. Trans­formatoare. Curs de limbă engleză. Curs de limbă rusă. Film pentru tineret. Aventuri în Ontario. Co­producţie româno-franceză — cu: Helmuth Langti, Pierre Massimi. Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. Fotbal: Sport Club Bacău — Levski Spartak Sofia in cadrul „Cupei Balcanice“ (repriza a II-a). Transmisiu­ne directă de la Bacău. Telex. Curs de limbă franceză. Steaua polară. Panoramic ştiinţific. Tragerea Pronoexpres. 1.001 de seri. Telejurnal. Reflector. Telecinemateca . Vedete de neuitat. Greta Garbo în 17,30 17,35 18,05 18,30 19,50 20,00 20.30 21,40 2,15 16.15 Biologie (anul III). 16.35 Literatură română. Ion Creangă — viziunea asupra­­ satului și caracteristicile e-­­ vocării. jj 17.30 Emisiune în limba germană ” 19.10 Tragerea Loto. B 19.20 1.001 de seri — Prietenii­­ lui Bunny Bugs. “ 19.30 Telejurnal.­­ 20.00 Ghiocei pentru mama. s 20.20 Cinci femei obişnuite — re­portaj. I 20.40 Film artistic — In ciclul „ „Destinul unei femei“. „Cin- 1 tăreaţa“ — pierpieră pe g ţară — o producţie a tele- ji viziunii italiene. ^2.15 24 de ore. s SÎMBĂTĂ, 9 MARTIEs 9.00 O viaţă pentru o idee — Nicolae Ghica-Budeşti. 9.30 Film serial — Pistruiatul .—­­ reluarea ultimului episod.­­ 10.05 Opera „Ion Vodă cel Cum­plit“ de Gh. Dumitrescu­­ (partea 1 — reluare). 10.50 Telecinemateca (reluare). 16.00 Fotbal — Steagul Roşu —­­ Universitatea Craiova (di­­j vizia A). Transmisiune di-­­ rectă de la Braşov. a 17.45 Familia — anul mondial ■ al populaţiei.­­ 18.05 Campionatul mondial de handbal masculin. Meciul I pentru locurile 3—4. Trans­misiune directă de la Ber­lin. 6 19.15 1.001 de seri — Prietenii lui­­ Bunny Bugs. 19.30 Telejurnal.­­ 20.00 Teleenciclopedia. 20.45 Film serial: Columbo. jj 22,20 Telejurnal — Sport. 1. 22,35 Romanțe şi tangouri. I.

Next