Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)
1974-03-01 / nr. 50
Tinerii comunişti îşi onorează primirea in partid prin fapte de muncă In orice colectiv, autoritatea şi influenţa organizaţiilor de partid în rindul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, rezultatele muncii politico-educative pe care o desfăşoară au ca suport, dacă ne putem exprima astfel, autoritatea şi prestigiul, exemplul şi pasiunea de care dă dovadă fiecare comunist la locul lui de muncă. Evident, asemenea calităţi moral-politice şi profesionale se cer să le aibă şi cei care sunt primiţi în rindul membrilor de partid. La I.U.P.S. Reghin, asemenea oameni, adică tineri membri de partid, există in fiecare secţie şi atelier. Organizaţiile de partid le-au acordat titlul de comunist pentru destoinicia şi responsabilitatea de care dau dovadă în îndeplinirea sarcinilor de producţie, în promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, pentru devotamentul lor faţă de interesele generale ale unităţii economice în care lucrează. — Faptul că am fost primit în partid — ne spune Gheorghe Marian — a constituit pentru mine o bucurie şi o mîndrie. N-am împlinit încă 22 de ani. Meseria de lăcătuş am învăţat-o alături de comuniştii din atelierul de reparat maşini-unelte. Liceul teoretic pe care l-am terminat cu câţiva ani în urmă mi-a fost de un real folos în însuşirea şi practicarea meseriei pe care o îndrăgesc tot mai mult. Fireşte, încă nu am o experienţă profesională îndelungată. Dar iată că intrînd în rindul comuniştilor, ei m-au ajutat şi-mi demonstrează prin faptele lor de muncă că a deveni un muncitor cu înaltă calificare sau policalificare trebuie să depui eforturi atit în ce priveşte pregătirea teoretică şi, mai ales, să ai voinţă în a executa lucrări din ce în ce mai complexe şi pretenţioase. Participind la adunările generale de partid, în care comunişti cu experienţă îndelungată în producţie discută competent despre o serie de probleme privind căile de creştere a productivităţii muncii, a calităţii maşinilor şi utilajelor pe care le producem, cum se pot face economii de materii prime şi materiale, noi, tinerii membri de partid, ne însuşim o serie de cunoştinţe atît de necesare în munca noastră de zi cu zi. înţeleg că a fi comunist presupune să posed multiple cunoştinţe în meseria pe care o practic. Printre cei noi primiţi în partid se află şi Teodor Burlan. Lucrează la atelierul de turnat piese din fontă. Convingerea lui este că întrebarea pe care trebuie să şi-o pună permanent un tînăr membru de partid trebuie să fie în legătură directă cu sarcinile de producţie pe care trebuie să le înfăptuiască formaţia de muncă din care face parte, colectivul atelierului, al întreprinderii. Calitatea de membru de partid — ne spune el — am primit-o din partea organizaţiei ca pe o cinste dar şi ca pe un angajament de a munci astăzi mai bine ca ieri. Acest angajament de a produce mai mult şi mai bine, tînărul comunist T. Burian şi-l depăşeşte zilnic cantitativ şi calitativ. El este unul dintre cei mai buni turnători din atelierul în care lucrează. Pe electricianul loan Ianos l-am găsit lucrînd la o instalaţie de transport a materiilor prime şi pieselor în una din secţiile întreprinderii. Lucra într-o poziţie nu prea comodă. Se străduia să înlăture un defect accidental la instalaţia amintită pentru ca maşinile pe care ea le deservea să nu stagneze. După ce a repus instalaţia în funcţiune îl întrebăm: „Ca tînăr comunist, ce angajament v-aţi luat în întrecere pentru anul 1974?“. Răspuns: „Organizaţia de partid aşteaptă de la noi, comuniştii, tineri sau vîrstnici, să fim in permanenţă un exemplu pentru ceilalţi. Cred că este una dintre căile principale prin care poţi mobiliza şi convinge în acelaşi timp oamenii să lucreze cu responsabilitate sporită. Toate maşinile şi utilajele să funcţioneze fără întrerupere — iată sarcina pe care o am ca electrician la atelierul de întreţinere, din partea organizaţiei de partid. Altfel spus, comuniştii de la atelierul de întreţinere dind dovadă de operativitate în muncă, de înaltă responsabilitate în apărarea avutului obştesc, pot contribui nu numai la înfăptuirea angajamentului pe care şi l-a luat colectivul nostru de a îndeplini cincinalul înainte de termen ci de a imprima în acelaşi timp, mai cu seamă în rîndul tinerilor muncitori, un spirit de disciplină pentru folosirea din plin a maşinilor şi a timpului de lucru. Continuînd ideea de mai sus tînărul comunist Traian Rusu, lăcătuş, ne-a spus: „A putea fi exemplu pentru alţii în întreprindere presupune a fi un om cu bogate cunoştinţe politice, tehnice şi profesionale. Ce fac eu în această direcţie, mă întrebaţi? Sunt în ultimul an la liceul seral. Mă străduiesc de pe acum să învăţ pentru a absolvi şi lua bacalaureatul cu note bune. Formaţia de muncă în care lucrez s-a angajat să-şi realizeze şi să-şi depăşească sarcinile de producţie lună de lună. Cu alte cuvinte mă străduiesc să fiu printre primii în întrecere. Alături de mine lucrează şi ucenici care acum au nevoie de ajutorul nostru pentru a se forma ca buni meseriaşi, pentru a se integra în producţie, li ajut precum m-au ajutat şi alţii pe mine cînd am intrat în producţie. După cum se observă, la fiecare dintre tinerii membri de partid cu care am stat de vorbă se degajă gîndul unei răspunderi sporite în activitatea lor productivă, de pregătire profesională, politică şi culturală. Şi ca ei sunt mulţi comunişti tineri la I.U.P.S. Reghin, oameni care se află în rîndul fruntaşilor în întrecerea socialistă, a celor care se disting prin spiritul de responsabilitate şi înaltă conştiinţă muncitorească. Tinerii comunişti îşi onorează primirea în partid prin faptele lor de muncă demne de laudă. C. CROITORU Consfituii literară la luduş In ziua de 26 februarie a avut loc, la Luduş, o consfătuire literară organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Casa de cultură şi Universitatea populară din Luduş. Au participat Şerban Polvelejan, redactor la Editura Dacia, scriitorul Romulus Guga, redactor şef al revistei „Vatra“, poetul Zeno Ghiţulescu, membrii cursului „Panoramica literară românească şi universală“ al Universităţii populare precum şi membrii cercului literar din Luduş. Consfătuirea a fost condusă de prof. Micu Augustin, directorul Liceului nr. 1 şi rectorul Universităţii populare din Luduş. Şerban Polvelejan a prezentat profilul, activitatea şi preocupările actuale ale Editurii Dacia. Romulus Guga a vorbit despre activitatea revistei „Vatra“, a poeţilor şi scriitorilor tîrgumureşeni precum şi despre viaţa culturală a municipiului Tg.-Mureş şi a judeţului nostru. Zeno Ghiţulescu a recitat trei din poeziile sale inedite. In încheierea consfătuirii a avut loc o interesantă discuţie pe temele abordate la care au luat parte între alţii Ilie Rad, membru al cercului literar din Luduş, Andreica Iosif, directorul Casei de cultură şi prof. Pleşca Constantin, directorul Liceului nr. 2 din Luduş. Un nou concurs organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii Devenit tradiţional în activitatea Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, concursul „Fondul Păcii" — organizat pe bază de buletine — se bucură de un amplu ecou în rîndul opiniei publice, trezind interesul celor mai variate categorii de cetăţeni. Tema concursului din acest an este: „Trei decenii de afirmare internaţională a României“. Ea a fost aleasă astfel încît să reprezinte o contribuţie la sărbătorirea de către poporul nostru a celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. Concursul este dotat cu 824 de premii. Premiul I constă dintr-un libret C.E.C. în valoare de 44.000 lei, reprezentînd avansul pentru construirea unui apartament compus din 4 camere, confort I, iar premiul II este alcătuit din trei librete C.E.C. în valoare de cîte 14.500 lei fiecare, reprezentînd avalisul pentru construirea unei garsoniere. Premiile vor fi atribuite, prin tragere la sorţi, concurenţilor care vor da numărul de răspunsuri exacte prevăzute de regulament, la întrebările cuprinse în buletinele de concurs. Lista completă a premiilor împreună cu ample extrase din regulament sunt imprimate în buletinele de concurs. Acestea, precum şi alte amănunte cu privire la desfăşurarea concursului vor fi publicate in revista „Pentru apărarea păcii“. Buletinele de concurs se difuzează din februarie şi pînă la 15 iunie a.c., prin Comitetul judeţean Mureş (str. Sfatului nr. 1, telefon 33261), respectiv comitetele municipale şi orăşeneşti de luptă pentru pace. femeile din Tg.-I Mureş d in intimpinarea aniversarii patriei Alături de mobilizarea femeilor la obţinerea unor rezultate cît mai însemnate la locul de muncă şi participarea la lucrările de înfrumuseţare a cartierelor, în întîmpinarea aniversării a 30 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist, Comitetul municipal al femeilor din Tg.-Mureş a prevăzut organizarea a oserie de manifestări cu caracter politico-educativ. Intre altele, vor avea loc expuneri pe tema: „Ce înseamnă pentru noi femeile, cei 30 de ani trăiţi în libertate“ (la nivel de municipiu, în aprilie) sau „Ridicate la rangul de om, suntem mereu angajate în lupta pentru viitorul nostru luminos“, prevăzută a se ţine la întreprinderea de confecţii şi întreprinderea de pielărie şi mănuşi (mai). Două simpozioane vor avea loc (în lunile mai, respectiv iunie), despre „Oraşul meu, mîndria mea“ — în cadrul activităţii clubului „Femina“ — şi ,,Să apărăm zestrea oraşului nostru“ — în cartierele Tudor şi Dîmbul Pietros. Pregătirile în cinstea sărbătorii vor fi marcate, de as°menea, de întîlniri ale femeilor cu luptătoare din anii ilegalităţii, cu veterani de război. O discuţie cu tehnicienele şi inginerele care lucrează în ramura industriei alimentare se va desfăşura sub genericul: „Cum se oglindeşte aportul meu în producţie pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei“. Ca simbol al preţuirii mamei şi copilului, s-a luat iniţiativa sărbătoririi primului născut în ziua de 23 August 1974. Va fi un gest frumos, înălţător, cu semnificaţia dragostei dăruite generaţiilor care au deschis ochii la lumina soarelui libertăţii. Femeile din municipiu — aşa cum s-au exprimat reprezentantele lor în adunarea care a aprobat programul de activităţi la care ne-am referit — sînt hotărîte să-şi aducă un aport substanţial la intîmpinarea cu succese deosebite a măreţului eveniment. Timpul cetăţeanului PROCESUL S-A TERMINAT, DAR PLIMBĂRILE INUTILE CONTINUĂ In zilele noastre, pentru oricare cetăţean timpul a devenit deosebit de preţios. Orice minut irosit în producţie sau în altă activitate şi chiar din timpul liber înseamnă daune, uneori necalculabile, atît pentru economia naţională cît şi pentru noi toţi, deopotrivă. Şi, cu regret, nu in puţine locuri se pierde încă foarte mult timp, irosindu-se ore întregi. Uneori din cauza noastră, alteori pur şi simplu ne este furat timpul de semenii noştri. — Am cumpărat săptămina trecută un aparat de radio cu picup — ne declara dăunăzi Nastasia Dumbravă din Sîncraiul de Mureş, salariată la întreprinderea comercială de stat pentru alimentaţia publică. A doua zi, aparatul de radio s-a defectat. L-am dus la reparat, la atelierul de lingă poştă şi uitaţi acum mă poartă pe drumuri. „ Acesta e serviciu? ne întreba un cetăţean „nerăbdător“ pe care l-am găsit, în ziua de 21 februarie a.c. la auto-service „Dacia“ din Sighişoara. Am venit aici azi dimineaţă la ora 7 pentru un schimb de ulei, operaţiune care durează 10 minute, şi tot aici sunt acum, la ora 10. Dar iatâ-ne la Judecătoria Tg.Mureş. Sute de oameni, unu veniţi de la zeci de kilometri, aşteptînd pe coridoare, îşi 111 l't'1 răbdarea de pe un picior Pe tul Unii au venit aici „CU' alţii fără rost Căci sunt moameni care, nevăzîndu-şi CVI buni vecinul, se adresează automat justiţiei. Şi încep drumurile şi pierderea de timp, citîndu-se martori şi solicitîndu-se amînări pentru noi „dovezi“ care nu dovedesc uneori nimic. Cite zile au pierdut, aşteptînd pe aceste coridoare, soţii Ioan şi Leontina Muşat din Tg.-Mureş, strada Argeşului, nu-şi mai amintesc. Neputîndu-şi rezolva împreună cu Ioan Anca din Tg.Mureş, strada Tudor Vladimirescu nr. 146 litigiul cu o locuinţă unul vrînd într-un fel, altul în alt fel, ei s-au adresat justiţiei. Şi, aşa cum se întîmplă de obicei a început preocesul, cu martori, cu aminări. Pînă la urma, judecătoria s-a pronunţat. Insă, partea nemulţumită cu soluţia dată de instanţă, recurgind la drepturile acordate de lege, a făcut recurs. Şi din nou proces, din nou zile pierdute şi nervi zdruncinaţi. In sfîrşit, judecindu-se recursul, s-a pronunţat hîntărirea definitivă. Se credea ca, odată cu aceasta, se termina definitiv și cu drumurile inutile, cu pierderea de timp. loan Muşat mai avea de mers pina la o unitate C.E.C. pentru a depune în contul lui loan Anca suma de bani stabilită de lege. Aşa că, la data de 3 ianuarie a.c., cu hîrtiile în mină și cu banii în buzunar s-a prezentat în faţa ghişeului la Filiala C.E.C. nr. 1 din Piaţa Trandafirilor. Predînd banii, în sumă de 34.865, a primit foaia de vărsămînt nr. 0371920 (borderou nr. 12 din 3 ianuarie 1974). De aici, drept la Tribunal, pentru a prezenta actul doveditor despre suma depusă în contul cetăţeanului respectiv. Dar ce să vezi? Cum, cum nu, poate din neatenţia funcţionarei de la ghişeu, poate din alte motive, suma respectivă depusă de om, a luat altă cale, pe foaia de vărsămînt apărînd ca depunător Ioan Anca, cel în posesia căruia trebuiau să ajungă banii. Şi astfel, în loc ca oamenii să termine plimbările inutile odată cu terminarea procesului, au început altele. Şi de atunci umblă continuu, Ioan Muşat pentru a-şi reprimi banii, spre a-i putea vira celui în buzunarele căruia trebuie să intre, iar acesta, pentru a dovedi că nu el a depus banii la C.E.C. Şi toate acestea dintr-o „mică“ neatenţie sau superficialitate. Cu lacrimi în ochi s-a prezentat zilele trecute la redacţia noastră şi Laura Uifălean din Sîngeorgiu de Mureş, strada Şcolii nr. 275. Şi nu de prima dată, deoarece a mai fost de cîteva ori, şi nu numai la noi, ci şi la alte instituţii. In ianuarie a.c. s-a implinit un an de cînd femeia bate drumurile şi la diferite uşi pentru obţinerea unei autorizaţii de construcţie. Pe terenul propriu, ea are o casă în strada şi la numărul de mai sus. — Casa este foarte veche, gata să se dărîme in orice moment — ne spune femeia. Şi de un an de zile vrem să facem alta în locul ei dar nu reuşim să primim autorizaţie de construcţie, deşi de atunci am făcut atîtea drumuri pe la consiliul popular comunal, la consiliul popular municipal, la sistematizare şi in alte locuri. Nu mai pot, am şi eu soţ şi patru copii mici pe care să-i îngrijesc. Nu vrem nici să facem ilegal, cum am fost sfătuită la consiliul popuar comunal, ca să construim fără autorizaţie apoi să plătim amendă. In acest caz, femeia n-a reuşit să-şi rezolve problema, deşi a umblat şi a bătut la toate uşile unde a ştiut, din cauza birocraţiei. Pentru a obţine autorizaţie de construcţie i se solicită acordul vecinilor. Unul din ei seamnează acest acord în orice moment. Al doilea, însă, figurînd în extrasul de carte funciară cu numele de Demeter Elek nu va putea semna nicicum şi nicicînd, deoarece a decedat la data de 11 ianuarie 1900, deci cu mai bine de 74 ani în urmă. Acesta figurează ca vecin şi semnătura lui se cere. Altul, cel care locuieşte în prezent aici nu poate deoarece nu are acte de proprietate asupra terenului. Nu reprezintă oare aceasta o grosolană manifestare de birocratism. P. BISTRIȚEANU MBHgaMP .'■■■.'■X . .. ■ «V.r Í y-ţţ-s/s.'': •••. •••*• v >:.'■> pj pip ■ . ' ||i ....I - i . . armac/ -- Zi—- y. Fabrica de maşini de calculat din Tg.-Mureş. Un spectacol pe lună pentru muncitorii de la Metalotehnica Comitetul de partid şi comitetul sindicatului de la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş manifestă o preocupare sistematică pentru educarea patriotică şi cultural-artistică a colectivului precum şi apropierea şi cunoaşterea între ele a familiilor salariaţilor. In acest scop au organizat o întîlnire cu actori ai Teatrului de stat din Tg.-Mureş, manifestare la care au luat parte un număr mare de salariaţi, cu familiile. Cu acel prilej s-a stabilit ca o dată pe lună, atît secţia română cît şi cea maghiară ale teatrului să prezinte spectacole numai pentru salariaţii de la „Metalotehnica“ şi familiile lor. La spectacolul prezentat de secţia maghiară a teatrului în ziua de 9 februarie au participat 400 de spectatori, urmînd ca într-una din zilele de la începutul lunii martie secţia română a teatrului să prezinte un spectacol exclusiv pentru colectivul de la „Metalotehnica“. Discuţii cu tinere de la „Electromureş“ Avînd în vedere numărul apreciabil de salariate tinere, la întreprinderea „Electromureş“ (Tg.-Mureş) a intrat în tradiţie organizarea de întîlniri ale acestora cu activiste cu munci de răspundere în domeniul preocupărilor cu femeile. Cum pregătirea pentru viaţă a tinerelor include şi cunoaşterea rolului şi locului femeii în toate domeniile, întîlnirea cu tovarăşa Viskolczi Etelka, vicepreşedintă a Comitetului municipal al femeilor, acum, în preajma lui 8 Martie, a fost foarte binevenită. In faţa unui mare număr de fete (întîlnirea a fost organizată de comitetul U.T.C. şi comisia de femei din întreprindere), tovarăşa Viskolczi a vorbit despre participarea femeii la viaţa politică, socială şi economică a ţării, despre îmbinarea sarcinilor profesionale cu munca politică şi obştească, despre îndatoririle femeii în calitate de soţie şi mamă. Discuţiile purtate în cadru intim au conferit un plus de valoare acestei manifestări. întîlniri similare vor avea loc in zilele următoare şi în alte unităţi economice, instituţii şi la sate. In această perioadă, paralel cu celelalte lucrări agricole, se pun şi bazele producţiei de furaje. De cantitatea, calitatea şi costul furajelor depinde în cea mai mare măsură obţinerea unor producţii mari şi ieftine de lapte, carne, lină. Avînd în vedere că majoritatea plantelor furajere se însămînţează în primele zile ale primăverii şi faptul că anul 1974 trebuie să constituie un an de cotitură în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea nutreţurilor, această problemă trebuie să stea pe agenda priorităţilor din agricultură. Iată de ce organele şi organizaţiile de partid de la sate, conducerile unităţilor au sarcina de mare răspundere de a pregăti viitoarea producţie de furaje, urmărind aplicarea întocmai a măsurilor prevăzute în vederea sporirii randamentului la ha, pe toate suprafeţele destinate acestor culturi. In primul rînd trebuie să se urmărească felul în care sînt asigurate seminţele pentru culturile furajere. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît se semnalează deficit la unele culturi cum ar fi borceagul, sfecla furajeră, guliile furajere şi lucerna. Seminţele repartizate prin Agrosem să fie ridicate de urgenţă şi, aşa după cum s-au dat indicaţiile, să se asigure schimbul şi întrajutorarea între unităţi. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cît timpul permite să se treacă la însămînţarea unor culturi furajere, acţiunea dealtfel a şi început în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste. O atenţie sporită trebuie să se acorde amplasării culturilor. Să nu se repete situaţia din anii trecuţi cînd aceste culturi au fost amplasate pe cele mai slabe terenuri. Furajele verzi, silozurile, care necesită un mare volum de transport să fie amplasate pe cît posibil în apropierea fermelor de animale. Se impune, la fel, să se continue acţiunea de fertilizare cu îngrăşăminte naturale, iar cele chimice destinate culturilor furajere să se aplice conform planului şi repartiţiilor date numai pentru plantele de nutreţ. Din sondajele făcute în teren rezultă că multe unităţi nu şi-au cuprins în planurile de producţie cultivarea unor plante pentru siloz, sfeclă, gulii furajere şi altele care să le asigure întreg necesarul de suculente în perioada de stabulaţie sau masa verde în timpul verii. La Glodeni, Păingeni, Fărăgău şi în multe alte locuri asemenea plante lipsesc în totalitate din planul de cultură. De aceea se impune revizuirea calculelor privind necesarul de furaje pînă la anul viitor, luarea măsurilor ce se impun pentru asigurarea întregii cantităţi de furaje la toate sortimentele. Este necesar să se extindă trifoiul şi lucerna, culturile furajere de mare randament (sfecla şi guliile furajere, din care, uşor, se poate produce la ha pînă la 100 mii kg), iar măsurile agrotehnice să se aplice diferenţiat pentru fiecare plantă. Chiar dacă iniţial nu s-au prevăzut suprafeţe pentru cultivarea unor asemenea plante, in fiecare unitate se pot găsi rezerve de teren prin folosirea spaţiilor dintre pomi, a golurilor din viile vechi, a altor suprafeţe din apropierea fermelor zootehnice, de lîngă sediile gospodăreşti etc., care n-au fost folosite în anii trecuţi. Se simte nevoia ca în toate unităţile şi fermele să se organizeze conveiere verzi pentru a se asigura masă verde din abundenţă, de primăvara şi pînă toamna tirziu şi mai ales pentru perioadele cînd se împuţinează iarba de pe păşuni. Rezultatele bune înregistrate de unele cooperative agricole ca cele din Rîciu, Luduş, Cuci, Brîncoveneşti, Reghin, Gorneşti şi din alte părţi se datoresc în mare măsură faptului că aici se asigură animalelor pe toată perioada verii (şi mai ales în situaţiile critice) masă verde din abundenţă, iar în timpul stabulaţiei suculentele nu lipsesc niciodată din raţie. După cum apreciază specialiştii, Bălţata românească valorifică foarte bine suculentele, şi nici nu se pot obţine producţii mari de la această rasă fără a dispune din abundenţă de aceste nutreţuri. De acest lucru s-au convins şi conducerile unor cooperative agricole ca cele din Poarta, Ercea, Ruşii Munţi, Sărăţeni şi altele, unde producţiile de lapte scăzute, ce se obţin în această perioadă, pe cap de vacă furajată (de numai 1 litru) se datoresc în mare măsură lipsei furajelor suculente. De modul cum organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole socialiste se ocupă în această perioadă de organizarea producerii plantelor de nutreţ, de aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, depinde obţinerea unor cantităţi cît mai mari de furaje de bună calitate şi ieftine, care să asigure creşterea producţiei animaliere. TRAIAN GABOR STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Un nou complex de deservire la Cristeşti La Cristeşti, în cadrul cooperaţiei de consum, s-a dat în folosinţă un complex de deservire în care vor funcţiona mai multe ateliere: croitorie pentru bărbaţi şi femei, cizmărie, tricotaje pentru femei şi copii, croitorie pentru femei (rochii, bluze) etc. Zilele acestea şi-au început activitatea atelierele de croitorie comandă pentru femei şi bărbaţi şi secţia de cizmărie. Nu peste mult timp vor fi deschise şi celelalte. Croitoria pentru bărbaţi şi femei, responsabil Zoltán Varga, este bine aprovizionată cu stofe şi tergaluri, cu materiale în amestec de fire din bumbac şi sintetice şi altele care stau la dispoziţia clienţilor pentru a comanda confecţiile care îi interesează. La această secţie, pe lîngă faptul că se asigură o deservire operativă, se execută confecţii la comandă, în ton cu noutăţile modei, pentru cele mai diferite gusturi şi pretenţii, indiferent de vârsta clienţilor. v' . V "V'. U’H Exploatarea forestieră Mociar.