Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)

1974-03-01 / nr. 50

Tinerii comunişti îşi onorează primirea in partid prin fapte de muncă In orice colectiv, autoritatea şi influenţa organizaţiilor de partid în rindul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, rezultatele muncii politico-educative pe care o desfă­şoară au ca suport, dacă ne putem exprima astfel, autoritatea şi pres­tigiul, exemplul şi pasiunea de care dă dovadă fiecare comunist la locul lui de muncă. Evident, asemenea calităţi moral-politice şi profesio­nale se cer să le aibă şi cei care sunt primiţi în rindul membrilor de partid. La I.U.P.S. Reghin, ase­menea oameni, adică tineri membri de partid, există in fiecare secţie şi atelier. Organizaţiile de partid le-au acordat titlul de comunist pentru destoinicia şi responsabilitatea de care dau dovadă în îndeplinirea sarcinilor de producţie, în promo­varea principiilor eticii şi echităţii socialiste, pentru devotamentul lor faţă de interesele generale ale uni­tăţii economice în care lucrează. — Faptul că am fost primit în partid — ne spune Gheorghe Ma­rian — a constituit pentru mine o bucurie şi o mîndrie. N-am împli­nit încă 22 de ani. Meseria de lă­cătuş am învăţat-o alături de co­muniştii din atelierul de reparat maşini-unelte. Liceul teoretic pe care l-am terminat cu câţiva ani în urmă mi-a fost de un real folos în însuşirea şi practicarea meseriei pe care o îndrăgesc tot mai mult. Fi­reşte, încă nu am o experienţă profesională îndelungată. Dar iată că intrînd în rindul comuniştilor, ei m-au ajutat şi-mi demonstrează prin faptele lor de muncă că a de­veni un muncitor cu înaltă califi­care sau policalificare trebuie să depui eforturi atit în ce priveşte pregătirea teoretică şi, mai ales, să ai voinţă în a executa lucrări din ce în ce mai complexe şi pre­tenţioase. Participind la adunările generale de partid, în care comu­nişti cu experienţă îndelungată în producţie discută competent despre o serie de probleme privind căile de creştere a productivităţii mun­cii, a calităţii maşinilor şi utilajelor pe care le producem, cum se pot face economii de materii prime şi materiale, noi, tinerii membri de partid, ne însuşim o serie de cu­noştinţe atît de necesare în mun­ca noastră de zi cu zi. înţeleg că a fi comunist presupune să posed multiple cunoştinţe în meseria pe care o practic. Printre cei noi primiţi în partid se află şi Teodor Burlan. Lucrează la atelierul de turnat piese din fontă. Convingerea lui este că între­barea pe care trebuie să şi-o pună permanent un tînăr membru de partid trebuie să fie în legătură di­rectă cu sarcinile de producţie pe care trebuie să le înfăptuiască for­maţia de muncă din care face par­te, colectivul atelierului, al între­prinderii. Calitatea de membru de partid — ne spune el — am pri­mit-o din partea organizaţiei ca pe o cinste dar şi ca pe un anga­jament de a munci astăzi mai bi­ne ca ieri. Acest angajament de a produce mai mult şi mai bine, tînărul co­munist T. Burian şi-l depăşeşte zilnic cantitativ şi calitativ. El este unul dintre cei mai buni turnători din atelierul în care lucrează. Pe electricianul loan Ianos l-am găsit lucrînd la o instalaţie de transport a materiilor prime şi pieselor în una din secţiile între­prinderii. Lucra într-o poziţie nu prea comodă. Se străduia să înlă­ture un defect accidental la instala­ţia amintită pentru ca maşinile pe care ea le deservea să nu stagne­ze. După ce a repus instalaţia în funcţiune îl întrebăm: „Ca tînăr comunist, ce angajament v-aţi luat în întrecere pentru anul 1974?“. Răspuns: „Organizaţia de partid aş­teaptă de la noi, comuniştii, tineri sau vîrstnici, să fim in permanenţă un exemplu pentru ceilalţi. Cred că este una dintre căile principale prin care poţi mobiliza şi convin­ge în acelaşi timp oamenii să lucreze cu responsabilitate spo­rită. Toate maşinile şi utilajele să funcţioneze fără întrerupere — iată sarcina pe care o am ca electrician la atelierul de întreţinere, din par­tea organizaţiei de partid. Altfel spus, comuniştii de la atelierul de întreţinere dind dovadă de opera­tivitate în­­ muncă, de înaltă res­ponsabilitate în apărarea avutului obştesc, pot contribui nu numai la înfăptuirea angajamentului pe ca­re şi l-a luat colectivul nostru de a îndeplini cincinalul înainte de termen ci de a imprima în acelaşi timp, mai cu seamă în rîndul tine­rilor muncitori, un spirit de disci­plină pentru folosirea din plin a maşinilor şi a timpului de lucru. Continuînd ideea de mai sus tî­nărul comunist Traian Rusu, lăcă­tuş, ne-a spus: „A putea fi exem­plu pentru alţii în întreprindere presupune a fi un om cu bogate cunoştinţe politice, tehnice şi pro­fesionale. Ce fac eu în această di­recţie, mă întrebaţi? Sunt în ulti­mul an la liceul seral. Mă strădu­iesc de pe acum să învăţ pentru a absolvi şi lua bacalaureatul cu note bune. Formaţia de muncă în care lucrez s-a angajat să-şi reali­zeze şi să-şi depăşească sarcinile de producţie lună de lună. Cu alte cuvinte mă străduiesc să fiu prin­tre primii în întrecere. Alături de mine lucrează şi ucenici care acum au nevoie de ajutorul nostru pen­tru a se forma ca buni meseriaşi, pentru a se integra în producţie, li ajut precum m-au ajutat şi alţii pe mine cînd am intrat în producţie. După cum se observă, la fiecare dintre tinerii membri de partid cu care am stat de vorbă se degajă gîndul unei răspunderi sporite în activitatea lor productivă, de pre­gătire profesională, politică şi cul­turală. Şi ca ei sunt mulţi comu­nişti tineri la I.U.P.S. Reghin, oa­meni care se află în rîndul frunta­şilor în întrecerea socialistă, a ce­lor care se disting prin spiritul de responsabilitate şi înaltă conştiinţă muncitorească. Tinerii comunişti îşi onorează primirea în partid prin faptele lor de muncă demne de laudă. C. CROITORU Consfitu­ii literară la luduş In ziua de 26 februarie a avut loc, la Luduş, o consfă­tuire literară organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Casa de cultură şi Universitatea popu­lară din Luduş. Au participat Şerban Polvelejan, redactor la Editura Dacia, scriitorul Romulus Guga, redactor şef al revistei „Vatra“, poetul Zeno Ghiţulescu, membrii cursului „Panoramica literară românească şi universală“ al Universităţii populare precum şi membrii cercului literar din Luduş. Consfătuirea a fost condusă de prof. Micu Augustin, di­rectorul Liceului nr. 1 şi rec­torul Universităţii populare din Luduş. Şerban Polvelejan a prezentat profilul, activita­tea şi preocupările actuale ale Editurii Dacia. Romulus Guga a vorbit despre activitatea re­vistei „Vatra“, a poeţilor şi scriitorilor tîrgumureşeni pre­cum şi despre viaţa culturală a municipiului Tg.-Mureş şi a judeţului nostru. Zeno Ghi­­ţulescu a recitat trei din poe­ziile sale inedite. In încheie­rea consfătuirii a avut loc o interesantă discuţie pe teme­le abordate la care au luat parte între alţii Ilie Rad, membru al cercului literar din Luduş, Andreica Iosif, di­rectorul Casei de cultură şi prof. Pleşca Constantin, direc­torul Liceului nr. 2 din Lu­duş. Un nou concurs organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii Devenit tradiţional în activitatea Comitetului Naţional pentru Apăra­rea Păcii, concursul „Fondul Păcii" — organizat pe bază de buletine — se bucură de un amplu ecou în rîn­dul opiniei publice, trezind interesul celor mai variate categorii de cetă­ţeni. Tema concursului din acest an este: „Trei decenii de afirmare in­ternaţională a României“. Ea a fost aleasă astfel încît să reprezinte o contribuţie la sărbătorirea de către poporul nostru a celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. Concursul este dotat cu 824 de premii. Premiul I constă dintr-un libret C.E.C. în valoare de 44.000 lei, reprezentînd avansul pentru construirea unui apartament com­pus din 4 camere, confort I, iar premiul II este alcătuit din trei li­brete C.E.C. în valoare de cîte 14.500 lei fiecare, reprezentînd avali­­sul pentru construirea unei garso­niere. Premiile vor fi atribuite, prin tragere la sorţi, concurenţilor care vor da numărul de răspunsuri e­­xacte prevăzute de regulament, la întrebările cuprinse în buletinele de concurs. Lista completă a premiilor îm­preună cu ample extrase din regu­lament sunt imprimate în buletinele de concurs. Acestea, precum şi alte amănunte cu privire la desfăşura­rea concursului vor fi publicate in revista „Pentru apărarea păcii“. Buletinele de concurs se difuzea­ză din februarie şi pînă la 15 iunie a.c., prin Comitetul judeţean Mureş (str. Sfatului nr. 1, telefon 3­32­61), respectiv comitetele municipale şi orăşeneşti de luptă pentru pace. femeile din Tg.-I Mureş d in intimpinarea aniversarii patriei Alături de mobilizarea fe­meilor la obţinerea unor re­zultate cît mai însemnate la locul de muncă şi participa­rea la lucrările de înfrumuse­ţare a cartierelor, în întîmpi­narea aniversării a 30 de ani de la Eliberarea patriei de sub jugul fascist, Comitetul municipal al femeilor din Tg.-Mureş a prevăzut organi­zarea a o­­serie de manifes­tări cu caracter politico-edu­­cativ. Intre altele, vor avea loc expuneri pe tema: „Ce în­seamnă pentru noi femeile, cei 30 de ani trăiţi în liber­tate“ (la nivel de municipiu, în aprilie) sau „Ridicate la rangul de om, suntem­ mereu angajate în lupta pentru vii­torul nostru luminos“, pre­văzută a se ţine la întreprin­derea de confecţii şi între­prinderea de pielărie şi mă­nuşi (mai). Două simpozioane vor avea loc (în lunile mai, respectiv iunie), despre „O­­raşul meu, mîndria mea“ — în cadrul activităţii clubului „Femina“ — şi ,,Să apărăm zestrea oraşului nostru“ — în cartierele Tudor şi Dîmbul Pietros. Pregătirile în cinstea sărbă­torii vor fi marcate, de as°­­menea, de întîlniri ale femei­lor cu luptătoare din anii ile­galităţii, cu veterani de răz­boi. O discuţie cu tehniciene­­le şi inginerele care lucrează în ramura industriei alimen­tare se va desfăşura sub ge­nericul: „Cum se oglindeşte aportul meu­ în producţie pen­tru satisfacerea cerinţelor populaţiei“. Ca simbol al preţuirii ma­mei şi copilului, s-a luat ini­ţiativa sărbătoririi primului născut în ziua de 23 August 1974. Va fi un gest frumos, înălţător, cu semnificaţia dra­gostei dăruite generaţiilor care au deschis ochii la lumi­na soarelui libertăţii. Femeile din municipiu — aşa cum s-au exprimat repre­zentantele lor în adunarea care a aprobat programul de activităţi la care ne-am refe­rit — sînt hotărîte să-şi adu­că un aport substanţial la intîmpinarea cu succese deo­sebite a măreţului eveniment. Timpul cetăţeanului PROCESUL S-A TERMINAT, DAR PLIMBĂRILE INUTILE CONTINUĂ In zilele noastre, pentru orica­re cetăţean timpul a devenit deosebit de preţios. Orice minut irosit în producţie sau în altă activitate şi chiar din timpul li­ber înseamnă daune, uneori ne­calculabile, atît pentru economia naţională cît şi pentru noi toţi, deopotrivă. Şi, cu regret, nu in puţine locuri se pierde încă foar­te mult timp, irosindu-se ore în­tregi. Uneori din cauza noastră, alteori pur şi simplu ne este fu­rat timpul de semenii noştri. — Am cumpărat săptămina trecută un aparat de radio cu picup — ne declara dăunăzi Nastasia Dumbravă din Sîncraiul de Mureş, salariată la întreprin­derea comercială de stat pentru alimentaţia publică. A doua zi, aparatul de radio s-a defectat. L-am dus la reparat, la atelierul de lingă poştă şi uitaţi acum mă poartă pe drumuri. „ Acesta e serviciu? ne între­ba un cetăţean „nerăbdător“ pe care l-am găsit, în ziua de 21 fe­bruarie a.c. la auto-service „Da­cia“ din Sighişoara. Am venit aici azi dimineaţă la ora 7 pen­tru un schimb de ulei, operaţiu­ne care durează 10 minute, şi tot aici sunt acum, la ora 10. Dar iatâ-ne la Judecătoria Tg.­­Mureş. Sute de oameni, unu ve­niţi de la zeci de kilometri, aş­­teptînd pe coridoare, îşi 111 l't'1 răbdarea de pe un picior Pe tul Unii au venit aici „CU' alţii fără rost Căci sunt moa­meni care, nevăzîndu-şi CVI buni vecinul, se adresează auto­mat justiţiei. Şi încep drumuri­le şi pierderea de timp, citîn­­du-se martori şi solicitîndu-se a­­mînări pentru noi „dovezi“ care nu dovedesc uneori nimic. Cite zile au pierdut, aşteptînd pe aceste coridoare, soţii Ioan şi Leontina Muşat din Tg.-Mureş, strada Argeşului, nu-şi mai a­­mintesc. Neputîndu-şi rezolva îm­preună cu Ioan Anca din Tg.­­Mureş, strada Tudor Vladimi­­rescu nr. 146 litigiul cu o locuin­ţă unul vrînd într-un fel, altul în­ alt fel, ei s-au adresat justiţiei. Şi, aşa cum se întîmplă de obi­cei a început preocesul, cu mar­tori, cu a­minări. Pînă la urma, judecătoria s-a pronunţat. Insă, partea nemulţumită cu soluţia dată de instanţă, recurgind la drepturile acordate de lege, a făcut recurs. Şi din nou proces, din nou zile pierdute şi nervi zdruncinaţi. In sfîrşit, judecin­­du-se recursul, s-a pronunţat hîn­tărirea definitivă. Se credea ca, odată cu aceasta, se termina de­finitiv și cu drumurile inutile, cu pierderea de timp. loan Muşat mai avea de mers pina la o u­­nitate C.E.C. pentru a depune în contul lui loan Anca suma de bani stabilită de lege. Aşa că, la data de 3 ianuarie a.c., cu hîrtiile în mină și cu ba­nii în buzunar s-a prezentat în faţa ghişeului la Filiala C.E.C. nr. 1 din Piaţa Trandafirilor. Predînd banii, în sumă de 34.865, a primit foaia de vărsă­­mînt nr. 0371920 (borderou nr. 12 din 3 ianuarie 1974). De aici, drept la Tribunal, pentru a pre­zenta actul doveditor despre su­ma depusă în contul cetăţeanului respectiv. Dar ce să vezi? Cum, cum nu, poate din neatenţia funcţionarei de la ghişeu, poate din alte motive, suma respecti­vă depusă de om, a luat altă ca­le, pe foaia de vărsămînt apă­­rînd ca depunător Ioan Anca, cel în posesia căruia trebuiau să a­­jungă banii. Şi astfel, în loc ca oamenii să termine plimbările inutile odată cu terminarea pro­cesului, au început altele. Şi de atunci umblă continuu, Ioan Mu­şat pentru a-şi reprimi banii, spre a-i putea vira celui în bu­zunarele căruia trebuie să intre, iar acesta, pentru a dovedi că nu el a depus banii la C.E.C. Şi toa­te acestea dintr-o „mică“ nea­tenţie sau superficialitate. Cu lacrimi în ochi s-a prezen­tat zilele trecute la redacţia noas­tră şi Laura Uifălean din Sîn­­georgiu de Mureş, strada Şcolii nr. 275. Şi nu de prima dată, de­oarece a mai fost de cîteva ori, şi nu numai la noi, ci şi la alte instituţii. In ianuarie a.c. s-a im­plinit un an de cînd femeia ba­te drumurile şi la diferite uşi pentru obţinerea unei autoriza­ţii de construcţie. Pe terenul propriu, ea are o casă în strada şi la numărul de mai sus. — Casa este foarte veche, ga­ta să se dărîme in orice moment — ne spune femeia. Şi de un an de zile vrem să facem alta în lo­cul ei dar nu reuşim să primim autorizaţie de construcţie, deşi de atunci am făcut atîtea dru­muri pe la consiliul popular co­munal, la consiliul popular mu­nicipal, la sistematizare şi in al­te locuri. Nu mai pot, am şi eu soţ şi patru copii mici pe care să-i îngrijesc. Nu vrem nici să facem ilegal, cum am fost sfă­tuită la consiliul popuar comu­nal, ca să construim fără autori­zaţie apoi să plătim amendă. In acest caz, femeia n-a reu­şit să-şi rezolve problema, deşi a umblat şi a bătut la toate uşi­le unde a ştiut, din cauza biro­craţiei. Pentru a obţine autori­zaţie de construcţie i se solicită acordul vecinilor. Unul din ei seamnează acest acord în orice moment. Al doilea, însă, figu­­rînd în extrasul de carte funcia­ră cu numele de Demeter Elek nu va putea semna nicicum şi nicicînd, deoarece a decedat la data de 11 ianuarie 1900, deci cu mai bine de 74 ani în urmă. Acesta figurează ca vecin şi sem­nătura lui se cere. Altul, cel ca­re locuieşte în prezent aici nu poate deoarece nu are acte de proprietate asupra terenului. Nu reprezintă oare aceasta o groso­lană manifestare de birocratism. P. BISTRIȚEANU MBHgaMP .'■■■.'■X . .. ■ «V.r Í y-ţţ-s/s.'': •••. •••*• v >:.'■> pj pip ■ . ' ||i ....I - i . . armac/ -- Zi—- y. Fabrica de maşini de calculat din Tg.-Mureş. Un spectacol pe lună pentru muncitorii de la Metalotehnica Comitetul de partid şi comitetul sindicatului de la întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş ma­nifestă o preocupare sistematică pentru educarea patriotică şi cul­­tural-artistică a colectivului precum şi apropierea şi cunoaşterea între ele a familiilor sala­riaţilor. In acest scop au organi­zat o întîlnire cu actori ai Teatru­lui de stat din Tg.-Mureş, manifes­tare la care au luat parte un număr mare de salariaţi, cu familiile. Cu acel prilej s-a stabilit ca o dată pe lună, atît secţia română cît şi cea maghiară ale teatrului să prezinte spectacole numai pentru salariaţii de la „Metalotehnica“ şi familiile lor. La spectacolul prezentat de secţia maghiară a teatrului în ziua de 9 februarie au participat 400 de spectatori, urmînd ca într-una din zilele de la începutul lunii martie secţia română a teatrului să pre­zinte un spectacol exclusiv pentru colectivul de la „Metalotehnica“. Discuţii cu tinere de la „Electrom­ureş“ Avînd în vedere numărul apre­ciabil de salariate tinere, la între­prinderea „Electromureş“ (Tg.-Mu­reş) a intrat în tradiţie organizarea de întîlniri ale acestora cu activis­te cu munci de răspundere în do­meniul preocupărilor cu femeile. Cum pregătirea pentru viaţă a ti­nerelor include şi cunoaşterea rolu­lui şi locului femeii în toate dome­niile, întîlnirea cu tovarăşa Vis­­kolczi Etelka, vicepreşedintă a Co­mitetului municipal al femeilor, a­­cu­m, în preajma lui 8 Martie, a fost foarte binevenită. In faţa unui mare număr de fete (întîlnirea a fost organizată de comitetul U.T.C. şi comisia de femei din întreprin­dere), tovarăşa Viskolczi a vorbit despre participarea femeii la viaţa politică, socială şi economică a ţă­rii, despre îmbinarea sarcinilor pro­fesionale cu munca politică şi ob­ştească, despre îndatoririle femeii în calitate de soţie şi mamă. Discuţi­ile purtate în cadru intim au con­ferit un plus de valoare acestei ma­nifestări. întîlniri similare vor avea loc in zilele următoare şi în alte unităţi economice, instituţii şi la sate. In această perioadă, paralel cu celelalte lucrări agricole, se pun şi bazele producţiei de furaje. De can­titatea, calitatea şi costul furajelor depinde în cea mai mare măsură obţinerea unor producţii mari şi ieftine de lapte, carne, lină. Avînd în vedere că majoritatea plantelor furajere se însămînţează în primele zile ale primăverii şi faptul că anul 1974 trebuie să constituie un an de cotitură în ceea ce priveşte cantita­tea şi calitatea nutreţurilor, această problemă trebuie să stea pe agenda priorităţilor din agricultură. Iată de ce organele şi organizaţiile de par­tid de la sate, conducerile unităţilor au sarcina de mare răspundere de a pregăti viitoarea producţie de fu­raje, urmărind aplicarea întocmai a măsurilor prevăzute în vederea spo­ririi randamentului la ha, pe toate suprafeţele destinate acestor cul­turi. In­ primul rînd trebuie să se ur­mărească felul în care sînt asigu­rate seminţele pentru culturile fu­rajere. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît se semnalează deficit la u­­nele culturi cum ar fi borceagul, sfecla furajeră, guliile furajere şi lucerna. Seminţele repartizate prin Agrosem să fie ridicate de urgenţă şi, aşa după cum s-au dat indica­ţiile, să se asigure schimbul şi în­trajutorarea între unităţi. Acest lu­cru se impune cu atît mai mult, cu cît timpul permite să se treacă la însămînţarea unor culturi furajere, acţiunea dealtfel a şi început în multe unităţi agricole de stat şi co­operatiste. O atenţie sporită trebuie să se acorde amplasării culturilor. Să nu se repete situaţia din anii trecuţi cînd aceste culturi au fost amplasate pe cele mai slabe tere­nuri. Furajele verzi, silozurile, ca­re necesită un mare volum de transport să fie amplasate pe cît posibil în apropierea fermelor de animale. Se impune, la fel, să se continue acţiunea de fertilizare cu îngrăşăminte naturale, iar cele chi­mice destinate culturilor furajere să se aplice conform planului şi re­partiţiilor date numai pentru plan­tele de nutreţ. Din sondajele făcute în teren re­zultă că multe unităţi nu şi-au cu­prins în planurile de producţie cul­tivarea unor plante pentru siloz, sfeclă, gulii furajere şi altele care să le asigure întreg necesarul de suculente în perioada de stabulaţie sau masa verde în timpul verii. La Glodeni, Păingeni, Fărăgău şi în multe alte locuri asemenea plante lipsesc în totalitate din planul de cultură. De aceea se impune revi­zuirea calculelor privind necesarul de furaje pînă la anul viitor, lua­rea măsurilor ce se impun pentru asigurarea întregii cantităţi de fu­raje la toate sortimentele. Este ne­cesar să se extindă trifoiul şi lu­cerna, culturile furajere de mare randament (sfecla şi guliile fura­jere, din care, uşor, se poate pro­duce la ha pînă la 100 mii kg), iar măsurile agrotehnice să se aplice diferenţiat pentru fiecare plantă. Chiar dacă iniţial nu s-au prevăzut suprafeţe pentru cultivarea unor a­­semenea plante, in fiecare unitate se pot găsi rezerve de teren prin folosirea spaţiilor dintre pomi, a golurilor din viile vechi, a altor su­prafeţe din apropierea fermelor zootehnice, de lîngă sediile gospo­dăreşti etc., care n-au fost folosite în anii trecuţi. Se simte nevoia ca în toate unităţile şi fermele să se organizeze conveiere verzi pentru a se asigura masă verde din abun­denţă, de primăvara şi pînă toam­na tirziu şi mai ales pentru pe­rioadele cînd se împuţinează iarba de pe păşuni. Rezultatele bune în­registrate de unele cooperative a­­gricole ca cele din Rîciu, Luduş, Cuci, Brîncoveneşti, Reghin, Gor­­neşti şi din alte părţi se datoresc în mare măsură faptului că aici se asigură animalelor pe toată pe­rioada verii (şi mai ales în situa­ţiile critice) masă verde din abun­denţă, iar în timpul stabulaţiei su­culentele nu lipsesc niciodată din raţie. După cum apreciază specia­liştii, Bălţata românească valorifică foarte bine suculentele, şi nici nu se pot obţine producţii mari de la această rasă fără a dispune din abundenţă de aceste nutreţuri. De acest lucru s-au convins şi condu­cerile unor cooperative agricole ca cele din Poarta, Ercea, Ruşii Munţi, Sărăţeni şi altele, unde producţiile de lapte scăzute, ce se obţin în a­­ceastă perioadă, pe cap de vacă fu­rajată (de numai 1 litru) se dato­resc în mare măsură lipsei furaje­lor suculente. De modul cum organele şi orga­nizaţiile de partid, conducerile uni­tăţilor agricole socialiste se ocupă în această perioadă de organizarea producerii plantelor de nutreţ, de aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, depinde obţinerea unor cantităţi cît mai mari de furaje de bună calitate şi ieftine, care să asi­gure creşterea producţiei anima­liere. TRAIAN GABOR STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Un nou complex de deservire la Cristeşti La Cristeşti, în cadrul coope­raţiei de consum, s-a dat în fo­losinţă un complex de deservire în care vor funcţiona mai multe ateliere: croitorie pentru bărbaţi şi femei, cizmărie, tricotaje pen­tru femei şi copii, croitorie pen­tru femei (rochii, bluze) etc. Zilele acestea şi-au început activitatea atelierele de croito­rie comandă pentru femei şi bărbaţi şi secţia de cizmărie. Nu peste mult timp vor fi deschise şi celelalte. Croitoria pentru bărbaţi şi fe­mei, responsabil Zoltán Varga, este bine aprovizionată cu stofe şi tergaluri, cu materiale în a­­mestec de fire din bumbac şi sintetice şi altele care stau la dispoziţia clienţilor pentru a co­manda confecţiile care îi intere­sează. La această secţie, pe lîngă faptul că se asigură o deservire operativă, se execută confecţii la comandă, în ton cu noutăţile modei, pentru cele mai diferite gusturi şi pretenţii, indiferent de vârsta clienţilor. v' . V "V'. U’H Exploatarea forestieră Mociar.

Next