Steaua Roşie, mai 1974 (Anul 25, nr. 102-127)

1974-05-01 / nr. 102

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Făuritori ai geografiei patriei Cu siguranţă, cei care punem in­tr-un fel sau altul umărul la înălţa­­rea acestei ţări, ijiu trăim atît de in­tens satisfacţia sentimentului pere­nităţii, al durabilităţii şi măreţiei e­­fortului depus, ca acest brav deta­şament al constructorilor. Pentru că, constructorii de azi sunt făuri­torii celei mai concrete istorii a că­rei mărturie este dăltuită în oţel şi beton. După pionieratul de la Bicaz şi împlinirile de pe Argeş sau Porţile de Fier etc., iată-i acum pe con­structori desăvîrşindu-se pe cele mai diverse şantiere de pe întinsul ţării. Astăzi constructorul este prezent pretutindeni pe întinsul patriei, în­treaga ţară a devenit un vast şan­tier şi nu mai putem concepe un colţ al ţării, oraş, comună, fără constructori şi şantiere, fără acea activitate ce le înnoieşte continuu şi le schimbă înfăţişarea. Pe constructori, pe urmaşii ace­lora care au străpuns munţi şi au strămutat ape pentru a da ţării for­ţă şi lumină îi întîlnim acum la noi acasă, pretutindeni în judeţ, pe şan­tierele Combinatului de îngrăşămin­te chimice Tg.-Mureş, ale Combina­tului chimic din Tîrnăveni, la Re­ghin, în noul cartier Dimbul Pie­tros. Ii vezi la lucru şi te minu­nezi de ceea ce ştiu să construiască şi cum să construiască, cum se în­trec între ei pentru a da ţării tot mai mult şi mai bine: capacităţi in­dustriale, obiective agricole, locuin­ţe sau edificii social-culturale de calitate, de o înaltă ţinută arhitecto­nică, la termen şi înainte de termen. Acum două decenii şi mai bine — îi auzi pe unii veterani destăinuin­­du-se, construiam de zor, dar atunci vindecam răni şi întregeam goluri din trupul sleit şi vitregit al pa­triei pe care abia o eliberasem, a­­duceam ţara de undeva din înde­părtarea timpului şi o racordam la prezentul social. A fost o muncă ti­tanică, dar parcă abia acum con­struim cu adevărat. Construim cu adevărat întrucît tot ceea ce înălţăm poartă în sine pecetea maturităţii noastre, a unei impresionante desfăşurări în tihnă a voinţei şi dorinţei arzătoare de a înainta cu paşi repezi pe drumul progresului şi prosperităţii. Intrecîndu-se cu timpul şi pe ei înşişi, constructorii fac dovada erois­mului în muncă. Cu braţele şi min­tea arzătoare de fapte de muncă şi performanţe fără precedent, ei înal­ţă în timp record hale de fabrica­ţie unicate, cartiere de locuinţe în­tinse, modelând întregul tablou al ţării. Ritmurile înalte de execuţie, preocuparea pentru reducerea dura­tei fiecărei lucrări, dovedesc înal­ta lor conştiinţă muncitorească, pro­fundul simţ al răspunderii pe ca­­re-i manifestă ca părtaşi nemijlociţi la efortul general de realizare a cincinalului înainte de termen. Iar preocuparea pentru darea în func­ţiune a capacităţilor industriale cu o lună, o săptămînă sau chiar cîte­­va zile mai devreme, constituie mo­dul cel mai expresiv de participare a constructorilor la înfăptuirea pa­trioticului angajament. In zilele premergătoare ma­rii sărbători, pe montorii de utilaje tehnologice şi construcţii metalice ai brigăzii conduse de Ioan Cazan, i-am întîlnit la cota 76 metri a tur­nului de granulare N.P.R., cea mai înaltă construcţie din judeţ. Munca lor a început la cota 55 de metri, încă atunci cînd gerul depăşea mi­nus 20 grade. Dar nici gerul şi nici dificultăţile muncii la astfel de înăl­ţimi nu i-a împiedicat să-şi realize­ze cu cinste sarcinile avute. — Din contră, ne explică şeful brigăzii, această luptă încleştată ne-a dat tărie şi curaj în asaltarea celor 110 m pe care îi avem de înălţat. Dealtfel, brigada noastră se mulţu­meşte numai obţinînd mereu însem­nate avansuri la montaj. Cu succe­sele de la cotele 62 m, 66 m, şi 76 m am acumulat deja 10 zile avans, iar pînâ la 1 Mai, alte 15 zile la mon­tarea utilajelor. Cu montorii de utilaje şi insta­laţii tehnologice ai echipei conduse de Dumitru Mureşan, stau de vor­bă doar la cîteva clipe după o pre­mieră deosebit de importantă la ha­la de condiţionare, cînd încă emoţia ineditului şi satisfacţia succesului nu s-au şters de pe chipurile lor. — Am izbutit ceea ce nu făcusem niciodată, nici eu şi nici echipa, ne spune ing. Nicolae Gîrda, şeful a­­cestui şantier. Am ridicat pentru montaj, la cota 34 m, o sită vibra­toare de 8 tone cu o macara ce nu putea mai mult nici cu o centimă, iar reuşita se datoreşte curajului deosebit al acestor băieţi. De acum montarea celorlalte trei site nu va mai constitui o dificultate. In felul acesta am reuşit să cîştigăm şi aici timp preţios la lucrările de montaj. La noua fabrică de polisulfură de bariu de la Combinatul chimic din Tîrnăveni constructorii se întrec pentru a da muncii lor mai mult spor, un plus de inventivitate. So­luţia şefului de brigadă Banyai A­­dalbert, şi a inginerului Szigeti Eu­gen, de a realiza cofraje fără stîlpi de susţinere, a dus la organizarea nestingherită a muncii la punctele de lucru de la nivelurile de sub planşeele turnate, asigurînd în con­tinuare front de lucru pe întreaga suprafaţă a halei. Ca urmare, în preajma zilei de 1 Mai ei erau în avans cu un planşeu. Este doar un aspect al muncii lor, pentru că în bătălia cu timpul, dulgherilor li s-au alăturat fierarii lui Szász Şte­fan, betoniştii lui Balasz loan, zi­darii lui Lukacs Alexandru şi Joja Geza, macaragistul Kovács loan, de fapt întregul colectiv de construc­tori, hotărîţi să pună în funcţiune noua capacitate la termen sau mai devreme. Aceeaşi dorinţă fierbinte de a se situa prin fapte de muncă printre cei mai buni o întîlnim şi la constructorii de locuinţe ai celui mai mare cartier tîrgumureşean, Dîmbul Pietros. Lucrătorii şantierului nr. 1 al T.C.M. dau o înfăţişare modernă acestui oraş, realizînd cartiere, cvartale de locuinţe, apartamente cu un înalt grad arhitectonic, este­tic, durabile şi cit mai confortabile. Că eforturile lor prind viaţă, o dove­deşte şi faptul că ide la Începutul anului au realizat aproape tot a­­tîtea apartamente cu­ anul trecut în cursul primului semestru, iar în cinstea zilei de 1 Mai se mîndresc cu un nou bloc de 20 de apartamen­te. Pretutindeni constructorii înalţă în termene record noi fabrici, uzi­ne, durează cartiere şi edificii social­­culturale într-un ritm nemaiîntîlnit. Prima etapă a întrecerii socialiste în cinstea marilor evenimente ale acestui an, reliefează hotărîrea lor spre mai mult şi mai bine. Cu braţe şi minţi de artişti ai unei opere imense, trag linii şi pun culori, cre­ează reliefuri noi pe tabloul lumi­nos al ţării, înfrumuseţîndu-l mereu. Răscolind adîncuri şi trasînd înăl­ţimi alături de toţi oamenii muncii conduşi de partid, ei construiesc o nouă geografie a ţării, mai bogată, mai măreaţă. IOAN CISMAŞ I­IIIII I. IIIIIII IIIIIIII Cîmpia mureşeană. Acest „mi­­cro-Bărăgan“ al judeţului nostru cu dealuri pleşuve, dar cu un sol fertil, pulsează nebănuite bo­găţii în balanţa economică a ju­deţului şi a ţării. Drumurile a­­coperite de panglica cenuşie a asfaltului sunt drumurile griului, ale porumbului şi zahărului. Ca şi de alte dăţi şi în această pri­măvară, ce precede marile eve­nimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al par­tidului — în marea carte a între­cerii socialiste, ce se desfăşoară pe ogoarele mănoasei cîmpii, s-au înscris noi fapte de muncă. Din inima Cîmpiei Transilvaniei, de la cooperativa agricolă din Şău­­lia de Cîmpie unitate condusă de Gheorghe Duma, Erou al Muncii Socialiste, s-a dat semnalul de­clanşării în primele zile ale lu­nii martie a însămînţării sfeclei de zahăr. Tot ei au fost aceia care încă la 25 aprilie au înche­iat insămînţarea porumbului pe 470 hectare. La acea dată tot ei aveau şi cea mai mare suprafaţă de sfeclă prăşită pe judeţ. Se vede că aici hărnicia, împletită cu cointeresarea determinată de acordul global, are seve care pul­sează energii ce au făcut ca său­­lenii să se înscrie pe locul II pe ţară. E fără îndoială un loc care onorează. Tot de pe aceste meleaguri mai ambiţios ca în alţi ani Fekete Ludovic, preşedintele C.A.P. Şin­­cai, vrea să scoată unitatea din anonimat şi a devansat cu curaj toate lucrările, însămînţarea po­rumbului încheind-o printre pri­mii pe judeţ. La Sărmaşu, la chemarea organizaţiei de partid, în zilele însorite din martie sute de cooperatori şi tineri mai ales din satele ce alcătuiesc această mare aşezare de cîmpie, au parti­­cipat la ample acţiuni de îmbu­nătăţiri funciare. In zilele călduroase de aprilie cînd solul ducea lipsă de apă, S­EVELE cîmpia a dovedit că are oameni capabili, ca şi în împrejurări di­ficile, să găsească soluţii care să facă ca pămîntul şi plantele să nu sufere din cauza lipsei preci­pitaţiilor. Iată un fapt nu de am­ploare, dar iscusinţa şi soluţia a­­doptată de moment merită a fi consemnate. La un moment dat apa Pîrîului de cîmpie a fost ba­rată în lacurile pescăriei din Zau In această situaţie preşedintele Teodor Deteşan şi Eugen Rădu­­lescu, inginerul şef al C.A.P. Sin­ger au barat şi apoi deviat apa văii Bărboşi ceea ce le-a per­mis să irige o bună suprafaţă din şes ce era cultivată cu legume şi plante furajere. Energii sunt ascunse şi în uni­tatea vecină din Tăureni. Oame­nii de aici nu ştiu să se laude prin vorbe, dar faptele, realiză­rile nu pot sta ascunse şi singure se divulgă. In condiţiile cînd multe C.A.P. duceau lipsă de fu­raje, C.A.P. Tăureni îşi realizea­ză şi depăşeşte planul trimestrial la producţia de lapte. Pînă la 1 Mai confirma Ioan Lupşa, preşe­dintele acestei unităţi din cîmpie, producţia pe vacă furajată a fost depăşită cu aproape 90 litri lap­te. Dintre mulgători se eviden­ţiază ,mai ales Gheorghe Porumb, Gheorghe Chiorean — Gicu, şi alţii precum şi merceologul Vasi­le Chiorean, care de câte ori este nevoie rezolvă cu succes mul­te din sarcinile fermei zootehnice. Demne de laudă sunt şi realiză­rile crescătorilor de animale din Rîciu, despre care s-au consem­nat deja cîteva file de reportaj. Veștile, izbînzile vin de pretu­tindeni din cîmpie. Cele mai multe din ele se referă la fapte care în urmă cu trei decenii erau doar visuri. Acum ele sînt împli­niri ale muncii care arată că ce s-a realizat, s-a făcut mai repe­de, mai bine. Dăunăzi, discutam cu Eugen Anca, (unul din cei 9 copii ai lui Teodor şi Susana An­ca, ţărani cooperatori din Tăureni, din care şase sunt ingineri) care este la începutul carierei sale de inginer agronom. E bucuros că a fost repartizat la Zau. Fra­tele său Emil a devenit inginer şef al consiliului intercooperatist iar el i-a luat locul şi este acum inginer şef la C.A.P. Zau. El e fiul cîmpiei şi vrea să stea în cîmpie. La fel ca el statornici sînt şi alţi agronomi printre care Nicolae Lepădat din Sînpetru de Cîmpie, ing. Marian Crahmaliuc din Rîciu, ing. Gheorghe Almăşan din Sărmaşu, ing. Ioan Chibulcutean din Balda, ing. Gyengyely Andrei din Şincai şi mulţi alţii, care în oricare oră a zilei, atunci cînd si­tuaţia o cere, sunt la datorie. Sevele cîmpiei sunt inepuiza­bile. O dovedesc faptele. Din această parte a judeţului, de la Rîciu, s-a dat răspunsul la che­marea la întrecere a cooperatori­lor din Scorniceşti. Tot din a­­ceastă zonă sunt şi cele mai mul­te cooperative agricole care s-au înscris să candideze pentru ti­tlul de Erou al Muncii Socialiste la producţia de grîu, porumb şi sfeclă de zahăr. R. NAZNEANU CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - STRÎNS LEGATA DE VIAŢĂ Cu ocazia zilei de 1 Mai, Ziua in­ternaţională a muncii, prilej de tre­cere în revistă a realizărilor efec­tuate de către clasa noastră munci­toare, şi noi cadrele didactice din I.M.F. Tg .-Mureş, făcînd o retro­spectivă putem afirma că am obţi­nut rezultate remarcabile pe tărîm didactic, spitalicesc şi de cercetare. Am aplicat consecvent indicaţiile date de secretarul general al parti­dului, preşedintele Republicii So­cialiste România tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a îmbina munca di­dactică cu cercetarea şi producţia. In dorinţa înfăptuirii directivelor trasate prin documentele de partid, privind activitatea de cercetare, con­siliile profesionale, şefii de catedre şi de discipline, au procedat la o substanţială concentrare a forţelor de cercetare, pentru reducerea nu­mărului de teme abordate, de înca­drare a temelor pe linia programu­lui unic al Academiei de Ştiinţe Medicale, de dezvoltare a bazei tehnico-materiale şi de cercetare şi de înfăptuire a unor colaborări cu alte unităţi de cercetare. Rezultatele cercetărilor noastre au fost aplicate în mare parte în cli­nici — iar acestea au constituit sur­se de noi problematici de studiu. în cele ce urmează mă voi referi la fi­nele realizări mai importante ale u­­nor colective din institut — prezen­tate dealtfel şi de prof. dr. doc. Z. Barbu, preşedintele comisiei ştiinţi­fice a I.M.F. Tg.-Mureş în una din şedinţele consiliului ştiinţific al I.M.F. Colectivul clinicii de pedia­trie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Puşkas Gheorghe, rectorul insti­tutului, membru corespondent al A­­cademiei de Ştiinţe Medicale, a în­registrat succese în tratamentul cu­rent al copiilor diabetici precum şi în probleme de imunologie clinică­­ la copii. Colectivul clinicii de ftiziologie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Zeno Barbu, a efectuat cercetări valoroase în problema sen­sibilităţii unor microbacterii după terapeutica antituberculoasă precum în bisinoză şi silicoză. Colectivul clinicii neurologice, de sub condu­cerea prof. dr. doc. şt. Liviu Po­­poviciu, a adus contribuţii la stu­diul somnului normal şi patologic, care a elaborat şi o valoroasă mono­grafie premiată de Academia R.S. România precum şi la concursul e­­diturilor ce a avut loc la Praga. La disciplina de botanică, prof. dr. doc. şt. Racz Gabriel împreună cu cola­boratorii au realizat o monografie privind plantele medicinale din Co­­vasna. Catedra de fiziologie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Arse­­nescu Gh., a obţinut rezultate valo­roase în înregistrarea vectocardio­­grafică pe bandă magnetică la să­nătoşi şi suferinzi cu afecţiuni car- Prof. dr. doc. şt. POP D. POPA IOAN medic emerit, membru corespondent al Aca­demiei de Ştiinţe Medicale diace. Disciplina de anatomia uma­nă de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Maros Tiberiu, membru cores­pondent al Academiei de Ştiinţe Me­dicale, a efectuat cercetări în dome­niul hepatologiei, elaborînd o mo­nografie valoroasă, premiată şi ea de Academia R.S. România. Colecti­vul Clinicii medicale I, condus de prof. dr. doc. şt. Paul Doczi, mem­bru al Academiei de ştiinţe Medi­cale şi prof. dr. Corneliu Dudea şi conf. dr. Modr E, s-a distins prin valoroase lucrări privind patogenia şi tratamentul aterosclerozei. Co­lectivul Clinicii medicale II, condus de prof. dr. A. G­lorvath, s-a eviden­ţiat prin cercetări referitoare la tra­tamentul astmului bronhic prin mi­croclimat de salină. Disciplina de fiziopatologie, de sub conducerea prof. dr. Aurel Cojocaru, a abordat lucrări de imunologie referitoare la dinamica anticorpilor circulanţi şi celulo-ficşi sub acţiunea clorpro­­mazinei. In cadrul Clinicii chirurgi­cale I, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Papay Zoltán, s-au eviden­ţiat cercetările prof. dr. doc. şt. Bancu Emilian în domeniul şantu­­rilor porto­cave şi megacolonul con­genital. La disciplina de ortopedie şi chi­rurgie infantilă, conducător prof. dr. Szava I. s-au efectuat cercetări în domeniul mecanismului etiopatoge­­nic al pseudoartrozelor şi osteoten­­dinozelor dureroase cu implicaţii clinice. Disciplina de urologie, de sub conducerea prof. dr. Kotay P., a e­­fectuat cercetări în domeniul ade­nomului de prostată. La disciplina de microbiologie, prof. D. Laslo I. şi de hepatologie, conf. Kasza P., s-au efectuat studii în domeniul hepatitei epidemice. Colectivul Clinicii chirur­gicale II şi chirurgie cardio-vascu­­lară, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Pop D. Popa Ioan, membru corespondent al Academiei de Şti­inţe Medicale, a cercetat şi apoi a introdus în practică operaţiile pe cord deschis, si­­tuînd activitatea clinicii la nivel in­ternaţional, a colaborat cu A.S.C.A.R. Bucureşti la realizarea primului pa­cemaker românesc care a şi fost implantat la bolnav. Cercetările în domeniul transplantelor de organe (inimă, ficat, pancreas) continuă, în­­tregindu-le cu cele de imunologie a transplantelor la secţia experimenta­lă a aceleiaşi unităţi. Totodată ţinem să relevăm că la Clinica chirurgi­cală II s-a înfiinţat disciplina de a­­nestezie şi terapie intensivă de sub conducerea conf. dr. T. Băndilă, ceea ce face ca I.M.F. din Tg.-Mureş să fie primul institut care are o ast­fel de disciplină în învăţămîntul u­­niversitar. De asemenea, considerăm ca o realizare apariţia unei mono­grafii „Patologia sistemului cav in­ferior“ sub redacţia prof. dr. doc. Pop D. Popa, scrisă de un larg co­lectiv interdisciplinar într-un dome­niu al unor boli mutilante ce au azi caracter social. Catedra de ştiinţe sociale de sub conducerea conf. dr. Vasile Rus, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a ela­borat împreună cu conf. dr. Gal Iuliu şi colectivul lucrarea „Con­tribuţii la studierea problemelor privind întărirea frăţiei oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul Mureş“, precum şi cer­cetările conf. dr. Gheorghe Crăciun în domeniul problemelor de tineret. Şi în fine, colectivul de istorie a me­­dicinei de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Spielmann Iosif, a efectuat cercetări în domeniul istoriei medi­cinii din Transilvania, în cadrul schimburilor de experienţă efectua­te de către unele cadre ale noastre în străinătate, s-au efectuat colabo­rări pe linie ştiinţifică cum ar fi cazul prof. dr. doc. şt. Zeno Barbu, prof. dr. doc. şt. Liviu Popoviciu, prof. dr. doc. şt. Gyergyay Francisc, conf. dr. Mody E., şef de lucrări Dr. Deac Radu, şef de lucrări Ion Pascu, şef de lucrări Kifor Emeric etc. în condiţiile unei baze materiale bune, a unor valoroase cadre supe­rioare şi tinere, urmînd neabătut li­nia partidului şi valorificarea cerce­tării, colectivele institutului nostru desigur vor obţine rezultate mereu superioare. Colaborarea interdisci­­plinară, precum şi cu Centrul de cercetări al Academiei de Ştiinţe Medicale, Filiala Tg.-Mureş, ne va permite abordarea unor probleme de nivel superior în institutul şi clini­­cile noastre. In perspectiva evenimentelor anu­lui, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub do­minaţia fascistă, precum şi cel de-al XI-lea Congres al partidului, colec­tivul institutului nostru aduce mul­ţumiri partidului, personal secreta­rului general al partidului, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, primul nos­tru preşedinte, pentru condiţiile create, asigurînd că nu va precupe­ţi nici un efort pentru a munci mai bine şi mai cu folos pentru îmbu­nătăţirea indicilor de sănătate a populaţiei ţârii noastre. Adevărata frumuseţe a Sigiu’şoarei Mă încearcă sentimente cu to­tul deosebite: colectivul din care fac parte de două decenii a rapor­tat cel mai mare succes din întrea­ga sa istorie. E un eveniment cu semnificaţii multiple. In care se re­flectă acea înaltă ţinută a omului nou, dorința sa permanentă de autodepăşire, de a se menţine în rîndul intîi al celor fruntaşi. Am realizat prevederile actualu­lui cincinal... Izbînda capătă di­mensiuni cu totul aparte; ea s-a împlinit într-un an cînd avem o aniversare scumpă întregului popor, într-o perioadă cînd ne pregătim să întimpinăm cel de-al XI-lea Con­gres al P.C.R. Intr-adevăr, realizarea merită a fi evidenţiată. Ea oglindeşte efortul unui colectiv harnic şi priceput, ca­re ştie să pună în valoare resurse­le interne, să folosească gospodă­reşte fiecare posibilitate care să ri­dice întreaga activitate economică la nivelul celor mai exigente ce­rinţe. Dar, oricît ar fi cifrele de grăi­toare, ele nu pot ilustra pe de-a-ntregul adevărata lumină a faptelor. Şi, cînd fac această afir­maţie, de fiecare dată gîndul mă poartă la colegele mele: muncitoa­re cu trăsături morale alese, mame, soţii sau bunici. Sau, logodnice ti­nere, cu miini de aur. Şi, să nu uităm ceva: la noi, ma­rea, covîrşitoarea majoritate a sa­lariaţilor sînt femei — peste 2.600 din aproape 3.000 cit cuprinde co­lectivul nostru. E un fapt asupra căruia se cade, cu prisosinţă, să stă­ruim. Tocmai de aceea, mă gindesc că rindurile mele nu sint în stare să redea stima şi preţuirea pe care le-o port, acea admiraţie şi laudă care li se cuvine fiecăreia în parte. Lucrez de atîţia ani in mijlocul lor. Participăm împreună la fiecare acţiune, ne ajutăm, ne sfătuim, gîn­­dim laolaltă şi acţionăm ca o sin­gură persoană dornică şi hotărită să se afirme pe măsura adevăratei sale frumuseţi şi măreţii. Am credinţa că nu greşesc cînd spun că suntem­ o familie, că tot ce am făcut şi vom mai face de-acum încolo e cea mai bună dovadă a maturităţii şi demnităţii FEMEII, a dorinţei ei arzătoare de a se afir­ma plenar in marea întrecere so­cialistă, in munca de zi cu zi pe care o dedicăm cu atîta dragoste ridicării patriei pe noi culmi de ci­vilizaţie şi progres. Da, acum, la marea sărbătoare a muncii, cînd raportăm succesele noastre fără precedent, mă încear­că sentimente cu totul deosebite. Şi, parcă mă simt cu mult mai ti­nera, deşi am devenit bunică. Parcă şi primăvara aceasta, a anului 1974, e mai frumoasă, la noi, la Sighişoara. Femeile rămîn, totuşi, adevărata frumuseţe a ora­şului. Oare există atitea flori cite li se cuvin? MARIA RADU croitoreasă la Întreprinderea de confecţii „Tirnava“ Sighişoara TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Preşedintele Republicii Socialiste România, adresează mulţumiri organelor şi organizaţiilor de partid, de stat, obşteşti şi tuturor oamenilor muncii care l-au felicitat cu prilejul alegerii ca preşedinte al Republicii Socialiste România „Doresc să mulţumesc călduros, pe această cale, comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, ministerelor şi insti­tuţiilor centrale de stat, organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, tuturor activiştilor de partid şi de stat, comuniş­tilor şi oamenilor muncii din întreaga ţară — muncitori, ţărani, in­telectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — care, prin scrisori şi telegrame, au ţinut să-mi adreseze felicitări şi urări cu prilejul alegerii mele ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Văd în aceste scri­sori o expresie a dragostei şi încrederii pe care întregul nostru popor o are în Partidul Comunist Român — forţa politică conducă­toare în societatea noastră —, în politica marxist-leninistă a parti­dului. Doresc să asigur pe toţi cei ce mi-au scris, întregul nostru po­por că, în spiritul jurământului pe care l-am rostit cu prilejul ale­gerii mele ca preşedinte al Republicii, voi face şi pe viitor totul pentru a sluji cu devotament cauza progresului şi înfloririi naţiunii noastre socialiste, militînd neobosit pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţiuni a politicii interne şi externe a partidului şi statului, a idealurilor măreţe ale edificării socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei“. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România «[IM 11 PS SAULIUL 99 I mm Roluind firul faptelor înscrise în reportajul apărut în urmă cu un an de pe şantierul „Mureşul Superior“, deschis în aval de podul Mureş, consemnăm cu plă­cere noi fapte şi realizări din în­trecerea socialistă ce se desfă­şoară pe acest, mare obiectiv economic al judeţului nostru. Cea mai amplă lucrare ce se conturează aici, lingă Tg.-Mureş, este noua albie a Mureşului, lun­gă de cîţiva kilometri. De aici au fost excavaţi şi transportaţi în răstimpul la care ne referim peste 1,5 milioane mc pietriş şi pămînt. Acesta, fie că a fost fo­losit pentru nevoile curente ale şantierului, fie că a fost depozi­tat în patru aşa-numite dopuri, de unde, cînd apele Mureşului vor intra în albia nouă, cu a­­cest material se vor astupa ve­chile porţu­ni care vor bara scurgerea apelor. La aceste lu­crări si au­­evidenţiat excavato­­riştii Roman Octavian, Szász Alexandru, Pronoza Andrei, Vas­­par Alexandru, Ciocan Vasile, buldozeriştii Kádár Iosif, Gyer­­gyeli I. şi alţii. In albia nouă ce se conturează de acum cu precizie, la ordinea zilei este construirea de ambele părţi ale acesteia, din bolovani mari de piatră a unui pinten de anrocament, pe care se vor spri­jini dalele de beton ce vor căp­tuşi malurile. Lucrarea este mi­găloasă, dar echipa condusă de Vasile Moldovan dă dovadă de multă îndemînare şi precizie în lucru. După cum se exprimau ing. Bob Gheorghe şi László Io­sif, ca urmare a măsurilor luate, lucrarea de regularizare a Mu­reşului, care este o etapă din ansamblul lucrărilor ce se fac pe acest mare şantier, vor fi în 1975 devansate faţă de prevederi cu 6 luni. Ca o primă măsură luată în scopul urgentării lucră­rii este deschiderea, la Ditrău, a unei noi cariere de piatră. Prin aceasta, faţă de numai 100 tone de piatră cut asigura industria locală judeţeană, prin cariera din Stînceni, de la Ditrău se vor aduce zilnic 300 tone. A doua mare lucrare ce se face aici este aceea a barajului. Anul trecut, sub îndrumarea maistrului Vida, se lucra intens la baterea palplanşelor, care a­­veau să închidă ermetic locul unde se va ridica barajul. Acum imaginea este cu totul nouă. In­cinta este curăţată, şi se lucrează intens la turnarea betonului. Faţă de 30.000 mc de beton pre­văzuţi a se realiza în 1974, pînă la 1 mai, după calculul ing. Fi­­liti Ioan, şeful şantierului, au fost turnaţi 3.000 mc, deşi pri­mii mc au fost turnaţi doar în ziua de 4 martie a. c., de către Dumitru Pungea şi Szabó Dezi­­deriu. Pentru evitarea transpor­tului de la distanţă, chiar în in­cinta şantierului, în perioada la care ne referim, a fost construi­tă o staţie de sortare şi prepa­rare a betoanelor. De aici nu­ numai că se asigură betonul pentru baraj, dar se confecţio­nează şi prefabricatele pentru dalare. In acest punct de lucru muncea, la diverse confecţii me­talice, echipa condusă de Né­meth Francisc. Un punct cheie al şantierului este socotit şi laboratorul de în­cercare şi analiză a betoanelor, unde-şi desfăşoară cu succes ac­tivitatea Maria Corlan. De cu­­rînd ea şi alţi 15 constructori ai şar­tierului au trăit o mare­ bu­curie, şi anume, s-au mutat în apartamente noi, situate în­­car­tierul Dîmbul Pietros... In răstimpul de un an, pe lin­gă lucrările amintite, aici pe şantier au fost construite şi da­te în folosinţă două microcen­­trale termice, un castel de apă, o cantină cu 100 de locuri, a fost amenajat un pod peste Mu­reş, care face provizoriu legătu­ra auto cu punctul de aprovizio­nare situat lingă Fabrica de za­hăr, evitând circulaţia prin oraş şi scurtînd cu 6 km traseul de transport al materialelor. Omul care aleargă cel mai mult cînd este vorba de aprovizionare pe şantier, este Pascu Popşor, şo­ferul de pe microbuz. Nu demult, în zona Cristeşti s-a deschis o nouă porţiune de regularizare a Mureşului. Şi aici lucrează oameni harnici, price­puţi, despre care, la fel, Se pot consemna cuvinte de laudă, în paralel cu aceste ample lu­crări, în porţiunile unde planul de ansamblu nu mai suferă mo­dificări, s-a trecut la redarea în circuitul agricol a 5 ha pămînt. După indicaţiile topometrului Miko Ştefan, se lucrează intens, cu maşini speciale, la nivelatul pământului. Avînd condiţii, conducerea şantierului a mai contractat şi alte lucrări, printre care execu­tarea unui nod hidrotehnic pe Gurghiu, amenajări tehnice pen­tru Fabrica de zahăr din Tg.­­Mureş şi altele. Iată, aşadar, după un an, noi fapte şi realizări demne, cu care muncitorii, specialiştii de pe şantierul „Mureşul Superior“ au întîmpinat ziua de 1 Mai!... REMUS CÂMPEAN­ U ! : ' ' Aspect de pe şantierul „Mureşul Superior“

Next