Steaua Roşie, mai 1974 (Anul 25, nr. 102-127)
1974-05-01 / nr. 102
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Făuritori ai geografiei patriei Cu siguranţă, cei care punem intr-un fel sau altul umărul la înălţarea acestei ţări, ijiu trăim atît de intens satisfacţia sentimentului perenităţii, al durabilităţii şi măreţiei efortului depus, ca acest brav detaşament al constructorilor. Pentru că, constructorii de azi sunt făuritorii celei mai concrete istorii a cărei mărturie este dăltuită în oţel şi beton. După pionieratul de la Bicaz şi împlinirile de pe Argeş sau Porţile de Fier etc., iată-i acum pe constructori desăvîrşindu-se pe cele mai diverse şantiere de pe întinsul ţării. Astăzi constructorul este prezent pretutindeni pe întinsul patriei, întreaga ţară a devenit un vast şantier şi nu mai putem concepe un colţ al ţării, oraş, comună, fără constructori şi şantiere, fără acea activitate ce le înnoieşte continuu şi le schimbă înfăţişarea. Pe constructori, pe urmaşii acelora care au străpuns munţi şi au strămutat ape pentru a da ţării forţă şi lumină îi întîlnim acum la noi acasă, pretutindeni în judeţ, pe şantierele Combinatului de îngrăşăminte chimice Tg.-Mureş, ale Combinatului chimic din Tîrnăveni, la Reghin, în noul cartier Dimbul Pietros. Ii vezi la lucru şi te minunezi de ceea ce ştiu să construiască şi cum să construiască, cum se întrec între ei pentru a da ţării tot mai mult şi mai bine: capacităţi industriale, obiective agricole, locuinţe sau edificii social-culturale de calitate, de o înaltă ţinută arhitectonică, la termen şi înainte de termen. Acum două decenii şi mai bine — îi auzi pe unii veterani destăinuindu-se, construiam de zor, dar atunci vindecam răni şi întregeam goluri din trupul sleit şi vitregit al patriei pe care abia o eliberasem, aduceam ţara de undeva din îndepărtarea timpului şi o racordam la prezentul social. A fost o muncă titanică, dar parcă abia acum construim cu adevărat. Construim cu adevărat întrucît tot ceea ce înălţăm poartă în sine pecetea maturităţii noastre, a unei impresionante desfăşurări în tihnă a voinţei şi dorinţei arzătoare de a înainta cu paşi repezi pe drumul progresului şi prosperităţii. Intrecîndu-se cu timpul şi pe ei înşişi, constructorii fac dovada eroismului în muncă. Cu braţele şi mintea arzătoare de fapte de muncă şi performanţe fără precedent, ei înalţă în timp record hale de fabricaţie unicate, cartiere de locuinţe întinse, modelând întregul tablou al ţării. Ritmurile înalte de execuţie, preocuparea pentru reducerea duratei fiecărei lucrări, dovedesc înalta lor conştiinţă muncitorească, profundul simţ al răspunderii pe care-i manifestă ca părtaşi nemijlociţi la efortul general de realizare a cincinalului înainte de termen. Iar preocuparea pentru darea în funcţiune a capacităţilor industriale cu o lună, o săptămînă sau chiar cîteva zile mai devreme, constituie modul cel mai expresiv de participare a constructorilor la înfăptuirea patrioticului angajament. In zilele premergătoare marii sărbători, pe montorii de utilaje tehnologice şi construcţii metalice ai brigăzii conduse de Ioan Cazan, i-am întîlnit la cota 76 metri a turnului de granulare N.P.R., cea mai înaltă construcţie din judeţ. Munca lor a început la cota 55 de metri, încă atunci cînd gerul depăşea minus 20 grade. Dar nici gerul şi nici dificultăţile muncii la astfel de înălţimi nu i-a împiedicat să-şi realizeze cu cinste sarcinile avute. — Din contră, ne explică şeful brigăzii, această luptă încleştată ne-a dat tărie şi curaj în asaltarea celor 110 m pe care îi avem de înălţat. Dealtfel, brigada noastră se mulţumeşte numai obţinînd mereu însemnate avansuri la montaj. Cu succesele de la cotele 62 m, 66 m, şi 76 m am acumulat deja 10 zile avans, iar pînâ la 1 Mai, alte 15 zile la montarea utilajelor. Cu montorii de utilaje şi instalaţii tehnologice ai echipei conduse de Dumitru Mureşan, stau de vorbă doar la cîteva clipe după o premieră deosebit de importantă la hala de condiţionare, cînd încă emoţia ineditului şi satisfacţia succesului nu s-au şters de pe chipurile lor. — Am izbutit ceea ce nu făcusem niciodată, nici eu şi nici echipa, ne spune ing. Nicolae Gîrda, şeful acestui şantier. Am ridicat pentru montaj, la cota 34 m, o sită vibratoare de 8 tone cu o macara ce nu putea mai mult nici cu o centimă, iar reuşita se datoreşte curajului deosebit al acestor băieţi. De acum montarea celorlalte trei site nu va mai constitui o dificultate. In felul acesta am reuşit să cîştigăm şi aici timp preţios la lucrările de montaj. La noua fabrică de polisulfură de bariu de la Combinatul chimic din Tîrnăveni constructorii se întrec pentru a da muncii lor mai mult spor, un plus de inventivitate. Soluţia şefului de brigadă Banyai Adalbert, şi a inginerului Szigeti Eugen, de a realiza cofraje fără stîlpi de susţinere, a dus la organizarea nestingherită a muncii la punctele de lucru de la nivelurile de sub planşeele turnate, asigurînd în continuare front de lucru pe întreaga suprafaţă a halei. Ca urmare, în preajma zilei de 1 Mai ei erau în avans cu un planşeu. Este doar un aspect al muncii lor, pentru că în bătălia cu timpul, dulgherilor li s-au alăturat fierarii lui Szász Ştefan, betoniştii lui Balasz loan, zidarii lui Lukacs Alexandru şi Joja Geza, macaragistul Kovács loan, de fapt întregul colectiv de constructori, hotărîţi să pună în funcţiune noua capacitate la termen sau mai devreme. Aceeaşi dorinţă fierbinte de a se situa prin fapte de muncă printre cei mai buni o întîlnim şi la constructorii de locuinţe ai celui mai mare cartier tîrgumureşean, Dîmbul Pietros. Lucrătorii şantierului nr. 1 al T.C.M. dau o înfăţişare modernă acestui oraş, realizînd cartiere, cvartale de locuinţe, apartamente cu un înalt grad arhitectonic, estetic, durabile şi cit mai confortabile. Că eforturile lor prind viaţă, o dovedeşte şi faptul că ide la Începutul anului au realizat aproape tot atîtea apartamente cu anul trecut în cursul primului semestru, iar în cinstea zilei de 1 Mai se mîndresc cu un nou bloc de 20 de apartamente. Pretutindeni constructorii înalţă în termene record noi fabrici, uzine, durează cartiere şi edificii socialculturale într-un ritm nemaiîntîlnit. Prima etapă a întrecerii socialiste în cinstea marilor evenimente ale acestui an, reliefează hotărîrea lor spre mai mult şi mai bine. Cu braţe şi minţi de artişti ai unei opere imense, trag linii şi pun culori, creează reliefuri noi pe tabloul luminos al ţării, înfrumuseţîndu-l mereu. Răscolind adîncuri şi trasînd înălţimi alături de toţi oamenii muncii conduşi de partid, ei construiesc o nouă geografie a ţării, mai bogată, mai măreaţă. IOAN CISMAŞ IIIIII I. IIIIIII IIIIIIII Cîmpia mureşeană. Acest „micro-Bărăgan“ al judeţului nostru cu dealuri pleşuve, dar cu un sol fertil, pulsează nebănuite bogăţii în balanţa economică a judeţului şi a ţării. Drumurile acoperite de panglica cenuşie a asfaltului sunt drumurile griului, ale porumbului şi zahărului. Ca şi de alte dăţi şi în această primăvară, ce precede marile evenimente ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — în marea carte a întrecerii socialiste, ce se desfăşoară pe ogoarele mănoasei cîmpii, s-au înscris noi fapte de muncă. Din inima Cîmpiei Transilvaniei, de la cooperativa agricolă din Şăulia de Cîmpie unitate condusă de Gheorghe Duma, Erou al Muncii Socialiste, s-a dat semnalul declanşării în primele zile ale lunii martie a însămînţării sfeclei de zahăr. Tot ei au fost aceia care încă la 25 aprilie au încheiat insămînţarea porumbului pe 470 hectare. La acea dată tot ei aveau şi cea mai mare suprafaţă de sfeclă prăşită pe judeţ. Se vede că aici hărnicia, împletită cu cointeresarea determinată de acordul global, are seve care pulsează energii ce au făcut ca săulenii să se înscrie pe locul II pe ţară. E fără îndoială un loc care onorează. Tot de pe aceste meleaguri mai ambiţios ca în alţi ani Fekete Ludovic, preşedintele C.A.P. Şincai, vrea să scoată unitatea din anonimat şi a devansat cu curaj toate lucrările, însămînţarea porumbului încheind-o printre primii pe judeţ. La Sărmaşu, la chemarea organizaţiei de partid, în zilele însorite din martie sute de cooperatori şi tineri mai ales din satele ce alcătuiesc această mare aşezare de cîmpie, au participat la ample acţiuni de îmbunătăţiri funciare. In zilele călduroase de aprilie cînd solul ducea lipsă de apă, SEVELE cîmpia a dovedit că are oameni capabili, ca şi în împrejurări dificile, să găsească soluţii care să facă ca pămîntul şi plantele să nu sufere din cauza lipsei precipitaţiilor. Iată un fapt nu de amploare, dar iscusinţa şi soluţia adoptată de moment merită a fi consemnate. La un moment dat apa Pîrîului de cîmpie a fost barată în lacurile pescăriei din Zau In această situaţie preşedintele Teodor Deteşan şi Eugen Rădulescu, inginerul şef al C.A.P. Singer au barat şi apoi deviat apa văii Bărboşi ceea ce le-a permis să irige o bună suprafaţă din şes ce era cultivată cu legume şi plante furajere. Energii sunt ascunse şi în unitatea vecină din Tăureni. Oamenii de aici nu ştiu să se laude prin vorbe, dar faptele, realizările nu pot sta ascunse şi singure se divulgă. In condiţiile cînd multe C.A.P. duceau lipsă de furaje, C.A.P. Tăureni îşi realizează şi depăşeşte planul trimestrial la producţia de lapte. Pînă la 1 Mai confirma Ioan Lupşa, preşedintele acestei unităţi din cîmpie, producţia pe vacă furajată a fost depăşită cu aproape 90 litri lapte. Dintre mulgători se evidenţiază ,mai ales Gheorghe Porumb, Gheorghe Chiorean — Gicu, şi alţii precum şi merceologul Vasile Chiorean, care de câte ori este nevoie rezolvă cu succes multe din sarcinile fermei zootehnice. Demne de laudă sunt şi realizările crescătorilor de animale din Rîciu, despre care s-au consemnat deja cîteva file de reportaj. Veștile, izbînzile vin de pretutindeni din cîmpie. Cele mai multe din ele se referă la fapte care în urmă cu trei decenii erau doar visuri. Acum ele sînt împliniri ale muncii care arată că ce s-a realizat, s-a făcut mai repede, mai bine. Dăunăzi, discutam cu Eugen Anca, (unul din cei 9 copii ai lui Teodor şi Susana Anca, ţărani cooperatori din Tăureni, din care şase sunt ingineri) care este la începutul carierei sale de inginer agronom. E bucuros că a fost repartizat la Zau. Fratele său Emil a devenit inginer şef al consiliului intercooperatist iar el i-a luat locul şi este acum inginer şef la C.A.P. Zau. El e fiul cîmpiei şi vrea să stea în cîmpie. La fel ca el statornici sînt şi alţi agronomi printre care Nicolae Lepădat din Sînpetru de Cîmpie, ing. Marian Crahmaliuc din Rîciu, ing. Gheorghe Almăşan din Sărmaşu, ing. Ioan Chibulcutean din Balda, ing. Gyengyely Andrei din Şincai şi mulţi alţii, care în oricare oră a zilei, atunci cînd situaţia o cere, sunt la datorie. Sevele cîmpiei sunt inepuizabile. O dovedesc faptele. Din această parte a judeţului, de la Rîciu, s-a dat răspunsul la chemarea la întrecere a cooperatorilor din Scorniceşti. Tot din această zonă sunt şi cele mai multe cooperative agricole care s-au înscris să candideze pentru titlul de Erou al Muncii Socialiste la producţia de grîu, porumb şi sfeclă de zahăr. R. NAZNEANU CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ - STRÎNS LEGATA DE VIAŢĂ Cu ocazia zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a muncii, prilej de trecere în revistă a realizărilor efectuate de către clasa noastră muncitoare, şi noi cadrele didactice din I.M.F. Tg .-Mureş, făcînd o retrospectivă putem afirma că am obţinut rezultate remarcabile pe tărîm didactic, spitalicesc şi de cercetare. Am aplicat consecvent indicaţiile date de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a îmbina munca didactică cu cercetarea şi producţia. In dorinţa înfăptuirii directivelor trasate prin documentele de partid, privind activitatea de cercetare, consiliile profesionale, şefii de catedre şi de discipline, au procedat la o substanţială concentrare a forţelor de cercetare, pentru reducerea numărului de teme abordate, de încadrare a temelor pe linia programului unic al Academiei de Ştiinţe Medicale, de dezvoltare a bazei tehnico-materiale şi de cercetare şi de înfăptuire a unor colaborări cu alte unităţi de cercetare. Rezultatele cercetărilor noastre au fost aplicate în mare parte în clinici — iar acestea au constituit surse de noi problematici de studiu. în cele ce urmează mă voi referi la finele realizări mai importante ale unor colective din institut — prezentate dealtfel şi de prof. dr. doc. Z. Barbu, preşedintele comisiei ştiinţifice a I.M.F. Tg.-Mureş în una din şedinţele consiliului ştiinţific al I.M.F. Colectivul clinicii de pediatrie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Puşkas Gheorghe, rectorul institutului, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, a înregistrat succese în tratamentul curent al copiilor diabetici precum şi în probleme de imunologie clinică la copii. Colectivul clinicii de ftiziologie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Zeno Barbu, a efectuat cercetări valoroase în problema sensibilităţii unor microbacterii după terapeutica antituberculoasă precum în bisinoză şi silicoză. Colectivul clinicii neurologice, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Liviu Popoviciu, a adus contribuţii la studiul somnului normal şi patologic, care a elaborat şi o valoroasă monografie premiată de Academia R.S. România precum şi la concursul editurilor ce a avut loc la Praga. La disciplina de botanică, prof. dr. doc. şt. Racz Gabriel împreună cu colaboratorii au realizat o monografie privind plantele medicinale din Covasna. Catedra de fiziologie, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Arsenescu Gh., a obţinut rezultate valoroase în înregistrarea vectocardiografică pe bandă magnetică la sănătoşi şi suferinzi cu afecţiuni car- Prof. dr. doc. şt. POP D. POPA IOAN medic emerit, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale diace. Disciplina de anatomia umană de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Maros Tiberiu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, a efectuat cercetări în domeniul hepatologiei, elaborînd o monografie valoroasă, premiată şi ea de Academia R.S. România. Colectivul Clinicii medicale I, condus de prof. dr. doc. şt. Paul Doczi, membru al Academiei de ştiinţe Medicale şi prof. dr. Corneliu Dudea şi conf. dr. Modr E, s-a distins prin valoroase lucrări privind patogenia şi tratamentul aterosclerozei. Colectivul Clinicii medicale II, condus de prof. dr. A. Glorvath, s-a evidenţiat prin cercetări referitoare la tratamentul astmului bronhic prin microclimat de salină. Disciplina de fiziopatologie, de sub conducerea prof. dr. Aurel Cojocaru, a abordat lucrări de imunologie referitoare la dinamica anticorpilor circulanţi şi celulo-ficşi sub acţiunea clorpromazinei. In cadrul Clinicii chirurgicale I, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Papay Zoltán, s-au evidenţiat cercetările prof. dr. doc. şt. Bancu Emilian în domeniul şanturilor portocave şi megacolonul congenital. La disciplina de ortopedie şi chirurgie infantilă, conducător prof. dr. Szava I. s-au efectuat cercetări în domeniul mecanismului etiopatogenic al pseudoartrozelor şi osteotendinozelor dureroase cu implicaţii clinice. Disciplina de urologie, de sub conducerea prof. dr. Kotay P., a efectuat cercetări în domeniul adenomului de prostată. La disciplina de microbiologie, prof. D. Laslo I. şi de hepatologie, conf. Kasza P., s-au efectuat studii în domeniul hepatitei epidemice. Colectivul Clinicii chirurgicale II şi chirurgie cardio-vasculară, de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Pop D. Popa Ioan, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, a cercetat şi apoi a introdus în practică operaţiile pe cord deschis, situînd activitatea clinicii la nivel internaţional, a colaborat cu A.S.C.A.R. Bucureşti la realizarea primului pacemaker românesc care a şi fost implantat la bolnav. Cercetările în domeniul transplantelor de organe (inimă, ficat, pancreas) continuă, întregindu-le cu cele de imunologie a transplantelor la secţia experimentală a aceleiaşi unităţi. Totodată ţinem să relevăm că la Clinica chirurgicală II s-a înfiinţat disciplina de anestezie şi terapie intensivă de sub conducerea conf. dr. T. Băndilă, ceea ce face ca I.M.F. din Tg.-Mureş să fie primul institut care are o astfel de disciplină în învăţămîntul universitar. De asemenea, considerăm ca o realizare apariţia unei monografii „Patologia sistemului cav inferior“ sub redacţia prof. dr. doc. Pop D. Popa, scrisă de un larg colectiv interdisciplinar într-un domeniu al unor boli mutilante ce au azi caracter social. Catedra de ştiinţe sociale de sub conducerea conf. dr. Vasile Rus, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a elaborat împreună cu conf. dr. Gal Iuliu şi colectivul lucrarea „Contribuţii la studierea problemelor privind întărirea frăţiei oamenilor muncii români, maghiari, germani din judeţul Mureş“, precum şi cercetările conf. dr. Gheorghe Crăciun în domeniul problemelor de tineret. Şi în fine, colectivul de istorie a medicinei de sub conducerea prof. dr. doc. şt. Spielmann Iosif, a efectuat cercetări în domeniul istoriei medicinii din Transilvania, în cadrul schimburilor de experienţă efectuate de către unele cadre ale noastre în străinătate, s-au efectuat colaborări pe linie ştiinţifică cum ar fi cazul prof. dr. doc. şt. Zeno Barbu, prof. dr. doc. şt. Liviu Popoviciu, prof. dr. doc. şt. Gyergyay Francisc, conf. dr. Mody E., şef de lucrări Dr. Deac Radu, şef de lucrări Ion Pascu, şef de lucrări Kifor Emeric etc. în condiţiile unei baze materiale bune, a unor valoroase cadre superioare şi tinere, urmînd neabătut linia partidului şi valorificarea cercetării, colectivele institutului nostru desigur vor obţine rezultate mereu superioare. Colaborarea interdisciplinară, precum şi cu Centrul de cercetări al Academiei de Ştiinţe Medicale, Filiala Tg.-Mureş, ne va permite abordarea unor probleme de nivel superior în institutul şi clinicile noastre. In perspectiva evenimentelor anului, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub dominaţia fascistă, precum şi cel de-al XI-lea Congres al partidului, colectivul institutului nostru aduce mulţumiri partidului, personal secretarului general al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul nostru preşedinte, pentru condiţiile create, asigurînd că nu va precupeţi nici un efort pentru a munci mai bine şi mai cu folos pentru îmbunătăţirea indicilor de sănătate a populaţiei ţârii noastre. Adevărata frumuseţe a Sigiu’şoarei Mă încearcă sentimente cu totul deosebite: colectivul din care fac parte de două decenii a raportat cel mai mare succes din întreaga sa istorie. E un eveniment cu semnificaţii multiple. In care se reflectă acea înaltă ţinută a omului nou, dorința sa permanentă de autodepăşire, de a se menţine în rîndul intîi al celor fruntaşi. Am realizat prevederile actualului cincinal... Izbînda capătă dimensiuni cu totul aparte; ea s-a împlinit într-un an cînd avem o aniversare scumpă întregului popor, într-o perioadă cînd ne pregătim să întimpinăm cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. Intr-adevăr, realizarea merită a fi evidenţiată. Ea oglindeşte efortul unui colectiv harnic şi priceput, care ştie să pună în valoare resursele interne, să folosească gospodăreşte fiecare posibilitate care să ridice întreaga activitate economică la nivelul celor mai exigente cerinţe. Dar, oricît ar fi cifrele de grăitoare, ele nu pot ilustra pe de-a-ntregul adevărata lumină a faptelor. Şi, cînd fac această afirmaţie, de fiecare dată gîndul mă poartă la colegele mele: muncitoare cu trăsături morale alese, mame, soţii sau bunici. Sau, logodnice tinere, cu miini de aur. Şi, să nu uităm ceva: la noi, marea, covîrşitoarea majoritate a salariaţilor sînt femei — peste 2.600 din aproape 3.000 cit cuprinde colectivul nostru. E un fapt asupra căruia se cade, cu prisosinţă, să stăruim. Tocmai de aceea, mă gindesc că rindurile mele nu sint în stare să redea stima şi preţuirea pe care le-o port, acea admiraţie şi laudă care li se cuvine fiecăreia în parte. Lucrez de atîţia ani in mijlocul lor. Participăm împreună la fiecare acţiune, ne ajutăm, ne sfătuim, gîndim laolaltă şi acţionăm ca o singură persoană dornică şi hotărită să se afirme pe măsura adevăratei sale frumuseţi şi măreţii. Am credinţa că nu greşesc cînd spun că suntem o familie, că tot ce am făcut şi vom mai face de-acum încolo e cea mai bună dovadă a maturităţii şi demnităţii FEMEII, a dorinţei ei arzătoare de a se afirma plenar in marea întrecere socialistă, in munca de zi cu zi pe care o dedicăm cu atîta dragoste ridicării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres. Da, acum, la marea sărbătoare a muncii, cînd raportăm succesele noastre fără precedent, mă încearcă sentimente cu totul deosebite. Şi, parcă mă simt cu mult mai tinera, deşi am devenit bunică. Parcă şi primăvara aceasta, a anului 1974, e mai frumoasă, la noi, la Sighişoara. Femeile rămîn, totuşi, adevărata frumuseţe a oraşului. Oare există atitea flori cite li se cuvin? MARIA RADU croitoreasă la Întreprinderea de confecţii „Tirnava“ Sighişoara TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Preşedintele Republicii Socialiste România, adresează mulţumiri organelor şi organizaţiilor de partid, de stat, obşteşti şi tuturor oamenilor muncii care l-au felicitat cu prilejul alegerii ca preşedinte al Republicii Socialiste România „Doresc să mulţumesc călduros, pe această cale, comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, ministerelor şi instituţiilor centrale de stat, organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, tuturor activiştilor de partid şi de stat, comuniştilor şi oamenilor muncii din întreaga ţară — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari germani şi de alte naţionalităţi — care, prin scrisori şi telegrame, au ţinut să-mi adreseze felicitări şi urări cu prilejul alegerii mele ca preşedinte al Republicii Socialiste România. Văd în aceste scrisori o expresie a dragostei şi încrederii pe care întregul nostru popor o are în Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare în societatea noastră —, în politica marxist-leninistă a partidului. Doresc să asigur pe toţi cei ce mi-au scris, întregul nostru popor că, în spiritul jurământului pe care l-am rostit cu prilejul alegerii mele ca preşedinte al Republicii, voi face şi pe viitor totul pentru a sluji cu devotament cauza progresului şi înfloririi naţiunii noastre socialiste, militînd neobosit pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţiuni a politicii interne şi externe a partidului şi statului, a idealurilor măreţe ale edificării socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei“. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România «[IM 11 PS SAULIUL 99 I mm Roluind firul faptelor înscrise în reportajul apărut în urmă cu un an de pe şantierul „Mureşul Superior“, deschis în aval de podul Mureş, consemnăm cu plăcere noi fapte şi realizări din întrecerea socialistă ce se desfăşoară pe acest, mare obiectiv economic al judeţului nostru. Cea mai amplă lucrare ce se conturează aici, lingă Tg.-Mureş, este noua albie a Mureşului, lungă de cîţiva kilometri. De aici au fost excavaţi şi transportaţi în răstimpul la care ne referim peste 1,5 milioane mc pietriş şi pămînt. Acesta, fie că a fost folosit pentru nevoile curente ale şantierului, fie că a fost depozitat în patru aşa-numite dopuri, de unde, cînd apele Mureşului vor intra în albia nouă, cu acest material se vor astupa vechile porţuni care vor bara scurgerea apelor. La aceste lucrări si auevidenţiat excavatoriştii Roman Octavian, Szász Alexandru, Pronoza Andrei, Vaspar Alexandru, Ciocan Vasile, buldozeriştii Kádár Iosif, Gyergyeli I. şi alţii. In albia nouă ce se conturează de acum cu precizie, la ordinea zilei este construirea de ambele părţi ale acesteia, din bolovani mari de piatră a unui pinten de anrocament, pe care se vor sprijini dalele de beton ce vor căptuşi malurile. Lucrarea este migăloasă, dar echipa condusă de Vasile Moldovan dă dovadă de multă îndemînare şi precizie în lucru. După cum se exprimau ing. Bob Gheorghe şi László Iosif, ca urmare a măsurilor luate, lucrarea de regularizare a Mureşului, care este o etapă din ansamblul lucrărilor ce se fac pe acest mare şantier, vor fi în 1975 devansate faţă de prevederi cu 6 luni. Ca o primă măsură luată în scopul urgentării lucrării este deschiderea, la Ditrău, a unei noi cariere de piatră. Prin aceasta, faţă de numai 100 tone de piatră cut asigura industria locală judeţeană, prin cariera din Stînceni, de la Ditrău se vor aduce zilnic 300 tone. A doua mare lucrare ce se face aici este aceea a barajului. Anul trecut, sub îndrumarea maistrului Vida, se lucra intens la baterea palplanşelor, care aveau să închidă ermetic locul unde se va ridica barajul. Acum imaginea este cu totul nouă. Incinta este curăţată, şi se lucrează intens la turnarea betonului. Faţă de 30.000 mc de beton prevăzuţi a se realiza în 1974, pînă la 1 mai, după calculul ing. Filiti Ioan, şeful şantierului, au fost turnaţi 3.000 mc, deşi primii mc au fost turnaţi doar în ziua de 4 martie a. c., de către Dumitru Pungea şi Szabó Dezideriu. Pentru evitarea transportului de la distanţă, chiar în incinta şantierului, în perioada la care ne referim, a fost construită o staţie de sortare şi preparare a betoanelor. De aici nu numai că se asigură betonul pentru baraj, dar se confecţionează şi prefabricatele pentru dalare. In acest punct de lucru muncea, la diverse confecţii metalice, echipa condusă de Németh Francisc. Un punct cheie al şantierului este socotit şi laboratorul de încercare şi analiză a betoanelor, unde-şi desfăşoară cu succes activitatea Maria Corlan. De curînd ea şi alţi 15 constructori ai şartierului au trăit o mare bucurie, şi anume, s-au mutat în apartamente noi, situate încartierul Dîmbul Pietros... In răstimpul de un an, pe lingă lucrările amintite, aici pe şantier au fost construite şi date în folosinţă două microcentrale termice, un castel de apă, o cantină cu 100 de locuri, a fost amenajat un pod peste Mureş, care face provizoriu legătura auto cu punctul de aprovizionare situat lingă Fabrica de zahăr, evitând circulaţia prin oraş şi scurtînd cu 6 km traseul de transport al materialelor. Omul care aleargă cel mai mult cînd este vorba de aprovizionare pe şantier, este Pascu Popşor, şoferul de pe microbuz. Nu demult, în zona Cristeşti s-a deschis o nouă porţiune de regularizare a Mureşului. Şi aici lucrează oameni harnici, pricepuţi, despre care, la fel, Se pot consemna cuvinte de laudă, în paralel cu aceste ample lucrări, în porţiunile unde planul de ansamblu nu mai suferă modificări, s-a trecut la redarea în circuitul agricol a 5 ha pămînt. După indicaţiile topometrului Miko Ştefan, se lucrează intens, cu maşini speciale, la nivelatul pământului. Avînd condiţii, conducerea şantierului a mai contractat şi alte lucrări, printre care executarea unui nod hidrotehnic pe Gurghiu, amenajări tehnice pentru Fabrica de zahăr din Tg.Mureş şi altele. Iată, aşadar, după un an, noi fapte şi realizări demne, cu care muncitorii, specialiştii de pe şantierul „Mureşul Superior“ au întîmpinat ziua de 1 Mai!... REMUS CÂMPEAN U ! : ' ' Aspect de pe şantierul „Mureşul Superior“