Steaua Roşie, noiembrie 1974 (Anul 26, nr. 258-282)

1974-11-01 / nr. 258

OMAN Al COMITETULUI JUDEŢ£AN MUREŞ AL PC. fr. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 258 (5.162) I Vineri, 1 noiembrie 1974 |­­ pagini, 30 de bani lA­lf intempinarea Congresului al XI-lea al partidului Ana Suciu, maistru la I.P.L. „23 August“ din Tg.-Mureş, împreună cu ucenica Lucreția Costin, au in centrul atenţiei calitatea mobilei. RĂZBOIUL DE TESUT CU nr. 1.000 Antrenat in marea întrecer­e­­socialistă, colectivul de la IMATEX Tg.-Mureş înregistrea­ză succese tot mai de seamă, pe care le închină celui de-al Xl-lea Congres al partidului. Zilele acestea s-a livrat bene­ficiarilor războiul de tesut cu numărul 1OOO din planul pe a­­cest an. Ca urmare a acestui fapt, constructorii de utilaje pentru industria textilă au reali­zat în plus 48 de războaie față de sarcinile de plan la zi. Chimia — ramură a prezentului şi viitorului Atenţia de care se bucură în continuare industria chimică concordă cu obiectivul funda­mental formulat de Programul partidului — făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea spre comunism — găsindu-şi o ştiinţifică aplicare în planul cincinal 1976—1980. Proiectul de Directive ale ce­lui de-al Xl-lea Congres al Par­tidului Comunist Român subli­niază că: „In conformitate cu o­­rientările de bază stabilite pentru perioada 1976—1980, un ritm mai rapid de creştere vor înregistra ramurile menite să asigure valo­rificarea superioară a resurselor materiale — construcţiile de ma­şini şi chimia — care în 1980 vor însuma aproape jumătate din producţia industrială a ţă­rii“. Reflectând la dimensiunea a­­cestei prevederi sîntem conşti­enţi de înalta răspundere ce re­vine lucrătorilor din industria chimică. Alături de ei, şi noi, chimiștii din Tirnăveni, avem o înaltă obligativitate partinică şi patriotică de a înfăptui neabătut sarcinile ce ne revin. Alături de petrochimie, gazo­­chimia, cum a început să fie cu­noscută încă de pe acum, vine să dea o înaltă valorificare une­ia dintre cele mai preţioase avu­ţii naţionale — gazul metan. In conlucrare cu alte tehnologii bi­ne dezvoltate şi puse în operă de mai multe decenii în indus­tria noastră chimică, gazochimia, ca ramură mai tînără dar vigu­roasă a chimiei noastre de sinte­ză işi găseşte la Tîrnăveni con­diţii deosebit de favorabile pen­tru un amplasament industrial de o mare pondere economică. Incepind din 1976, la capătul unor importante eforturi de in­vestiţii pe parcursul a trei ani, forţele reunite ale constructori­lor şi ale chimiştilor vor pune, rînd pe rind, în funcţiune noi ca­pacităţi de producţie, prin care în 1980 volumul producţiei in­dustriale va creşte de 2,6 ori fa­ţă de cel realizat în 1974. Semnificativă este reducerea cheltuielilor de producţie care în anul 1980, vor fi mai mici cu 200 de lei la 1.000 lei producţie marfă faţă de nivelul planificat în 1974. Se cuvine să arătăm că sun­tem­ deplin conştienţi că toate acestea nu se vor înfăptui de la sine, ci, dimpotrivă, vor solicita eforturi deosebite, pricepere şi abnegaţie. Ne angajăm să ne ţi­nim eforturile, să desfăşurăm o astfel de activitate ca sarcinile încredinţate de către partid să fie îndeplinite şi depăşite in mod exemplar. ing. IOAN BOITAN directorul Combinatului chimic Tîrnăveni 14 cooperative meşteşugăreşti au realizat planul pe 4 ani Pînă la sfîrşitul lunii octom­brie, 14 cooperative meşteşugă­reşti din judeţul nostru şi-au în­deplinit planul pe patru ani ai cincinalului. Drept urmare, U.J.C.M. are la ora actuală un avans de 131 zile faţă de sarci­nile prevăzute pentru actualul cincinal. în 10 luni din acest an, cele 14 cooperative au realizat peste prevederile de plan o producţie marfă în valoare de 124 milioa­ne lei. Pînă la sfîrşitul acestui an ele vor realiza suplimentar im volum de producţie de circa 250 milioane lei. Rezultate mai semnificative au înregistrat cooperativele „Meta­lul“ şi „Constructorul“ din Tg.­­Mureş, care au un avans de 11 luni şi respectiv 9 luni de zile faţă de cincinal, „Sporul“ Sighi­şoara şi „Voinţa“ Sărmaşu cu cite 8 luni avans etc. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român şi Marea Adunare Naţională a­­nunţă cu profundă durere că la 31 octombrie 1974 a înce­tat din viaţă tovarăşul Gheor­­ghe Vasilichi, membru al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, preşe­dintele Comisiei pentru sănă­tate, muncă şi asigurări so­ciale a Marii Adunări Naţio­nale, vechi militant al miş­cării comuniste şi muncito­reşti din ţara noastră, care a adus, în activitatea îndelun­gată şi neobosită în rîndurile Partidului Comunist Român, o contribuţie de seamă la construcţia socialismului şi înflorirea patriei noastre, la Întărirea unităţii partidului şi afirmarea tot mai puterni­că a rolului său de conducă­tor în toate domeniile vieţii economice şi sociale. ­ 46 tipodimensiuni noi de produse In cele 10 luni încheiate din anul 1974, la ILEFOR Tg.-Mureş s-au fabricat 46 tipodimensiuni de produse noi, din care 11 pen­tru fondul pieţii interne şi 35 pentru export. Ca urmare a ac­ţiunii de diversificare a produc­­ţiei pentru anul viitor, la fondul pieţii s-au contractat 3 produse noi, iar la export 21 de produse noi. Dintre acestea amintim: garnitura combinată „Violeta“, birourile cu un corp şi două cor­puri, pentru fondul pieţii inter­ne, iar pentru export dulăpioare, comode, tăblii de pat, ţarcuri pentru copii,­­birouri pliante etc. Prin diversificarea producţiei s-a reuşit ca de la 2 clienţi externi, cîţi erau în anii trecuţi, în pre­zent să se ajungă la 11 benefi­ciari externi, din 5 ţări. De ase­menea, pentru anul 1975 sunt oferte făcute din partea a noi firme, din ţări ca: Suedia, Olan­da, Polonia, R.F.G. și altele. CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ — COMITETUL EXECUTIV — DECIZIE Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, în vederea încheierii cit mai grabnice a lucrărilor de re­coltare, transportare şi depozitare a produselor agricole şi a furajelor din recolta anului curent, v­­ăzînd prevederile Legii nr. 6/1974, privind principalele atribuții ale consiliilor populare în domeniul agriculturii, în temeiul dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide : ART. 1. — Toţi deţinătorii de terenuri agricole sînt obli­gaţi să recolteze şi să transporte la locurile de depozitare, pînă la 10 noiembrie a. c, toate produsele agricole, precum şi iunu­rile, paiele, coletele de sfeclă ş. a., existente în cîmp. Tăierea şi transportarea cocenilor se va încheia pînă cel târziu la 15 noiembrie a. c. ART. 2. — Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale răspund de executarea celor prevăzute la articolul I. In toate cazurile cînd, după data de 10 și, respectiv, 15 noiembrie a. c., se constată pe cîmp produse agricole sau re­surse furajere netransportate la locurile de depozitare, comi­tetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru transportarea şi valorificarea acestora, indiferent cui aparţin. Preşedinte, Secretar, IOSIF BANC CORNEL HÂRŞAN proft­ diBt Fiecare clipă bună de lucru­­ folosită la maximum! Operativitate la livrarea sfeclei Cu tot timpul instabil, în care au dominat aversele de ploaie, la cooperativa agricolă din Un­­gheni, printr-o mai bună folosire a mijloacelor de transport, s-a reuşit să se încheie livrarea sfe­clei de zahăr. Este vorba de o cantitate de peste 3.050 tone ob­ţinute de pe cele 100 hectare cul­tivate cu această plantă tehnică. La reuşita acestei acţiuni un aport de seamă au adus — ne informa Karpos Zoltán, ingine­rul şef al C.A.P. — mai ales şo­ferii Ormenişan şi Roman Petru de la Autobaza de transport din Tg.-Mureş, care, deserviţi de e­­chipa de încărcători a C.A.P., cît şi de un I.P.G., au folosit pe ori­ce vreme ziua-lumină. Tot la transportul operativ al sfeclei au luat parte activă şi cîteva maşini de la I.T.A. Deva, şi une­ori remorcile secţiei de mecani­zare din localitate. Acum, după încheierea trans­portului sfeclei, şi cînd se ştie că C.A.P. a depăşit planul pro­ducţiei prevăzute, unitatea bene­ficiază de un spor de 350 lei la fiecare vagon livrat, ceea ce în­seamnă un cîştig în plus de cca 105.000 lei. Un alt element care arată că aici, la Ungheni, mijloacele de transport se folosesc judicios, este acela că autocamioanele,­­în cursa de întoarcere de la Fabri­ca de zahăr din Tg.-Mureş, cînd veneau goale, se opreau la tar­lalele de porumb ale C.A.P., de unde încărcau ştiuleţii. In felul acesta C.A.P., concomitent cu re­coltarea porumbului, reușeşte ca zilnic să livreze la fondul de stat în medie cîte 10 tone de porumb. R. NAZNEANU Recoltatul avansează — transportul întîrzie Inginerul şef al C.A.P. Vidra­­său, Ha­vadítai Emerik, nu se ară­ta prea mulţumit de felul cum merg treburile la transportul produselor recoltate, respectiv la sfeclă şi porumb. Ca orice spe­cialist din agricultură, se arăta afectat de întârzierea lucrărilor, în general, din cauza timpului nefavorabil, dar problema mij­loacelor de transport o conside­ră ca foarte acută în unitate. — Semănăm grîu și azi, am semănat și ieri, mai avem 60 ha din 360, dar cea mai dificilă lu­crare rămîne transportul produ­selor recoltate din cîmp. E ade­vărat cînd se termină transpor­tul sfeclei vom putea concentra mijloacele la ce­l al porumbului, deci situaţia se va îmbunătăţi, dar la ora actuală am întrerupt culesul porumbului din cauză că, din lipsa mijloacelor de trans­port, n-am reuşit să eliberăm de­cit 32 ha din 160 recoltate. Inginerul ne informează că de circa zece zile au fost retrase din unitate de către I.T.A. cele 4 autocamioane, astfel că în pre­zent transportul se efectuează numai cu 3 autocamioane pro­prii, o remorcă şi cîteva remorci închiriate de la S.M.A. — care, cel puţin pînă acum, s-au dove­dit insuficiente.­­— In fiecare an ne lovim de asemenea dificultăţi — ne spune inginerul. Intr-adevăr, după cum am pu­tut să ne convingem, cooperato­rii lucrează cu hărnicie, porum­bul poate fi strîns de pe cîmp într-o săptămînă, simultan tă­iaţi şi tupeii, eliberat terenul pentru arături, totul depinde în­să de modul în care vor fi re­cuperate întârzierile la transport. Dirijarea mijloacelor de trans­port e o chestiune care privește forurile respective, în cooperati­vă însă trebuie concentrate toa­te mijloacele disponibile, inclu­siv atelajele unde permite tere­nul, lucrările trebuie urgentate. Trebuie făcut totul pentru ca recolta de porumb să fie strânsă în cel mai scurt timp şi evitată orice risipă, ceea ce presupune transportul­­spre magazii şi ba­zele de recepţie în timp scurt şi nicidecum staţionarea în gră­mezi pe cîmp cu săptămînile. I. SUCIU

Next