Steaua Roşie, aprilie 1975 (Anul 27, nr. 76-101)

1975-04-01 / nr. 76

VIAŢA DE PARTID Educaţia politică a elevilor Sub conducerea organizaţiei de partid, corpul didactic de la Li­ceul de cultură generală din De­da, organizaţiile U.T.C. şi de pio­nieri îşi subordonează întreaga activitate desfăşurării în condi­ţii bune a procesului instructiv­­educativ al elevilor. Deopotrivă, toţi factorii de răspundere amin­tiţi acţionează în mod unitar în vederea atingerii înaltelor obiecti­ve educative puse de partid în faţa şcolii: formarea oamenilor de mâine, prin muncă şi pentru muncă, a unei discipline conşti­ente ş.a.m.d. Evident, educaţia politică, şi prin aceasta şi a spi­ritului patriotic şi cetăţenesc, se face prin valoarea mereu cres­­cîndă a procesului de învăţămînt, fiecare disciplină îşi are locul şi contribuţia ei la educarea ele­vilor. Grija organizaţiei de partid de la liceul din Deda a fost şi este ca paralel cu predarea dis­ciplinelor cuprinse în programa de învăţămînt, în cadrul organi­zaţiilor U.T.C., în clase să fie organizate şi alte acţiuni de e­­ducare politică, civică şi estetică a elevilor. învăţămîntul politic U.T.C., în care sunt cuprinşi ele­vii din clasele VIII—XII, este una dintre formele principale de educaţie politică a elevilor. Pro­pagandişti ai cercurilor sînt di­­riginţii claselor. Pentru ca învă­ţămîntul politic să răspundă ce­rinţelor actuale de formare şi pregătire a elevilor, organizaţia de partid urmăreşte şi insistă ca în primul rînd cadrele didac­tice care conduc cercurile să fa­că permanent un efort pentru a se pregăti cum se cuvine în aşa fel incît să poată să dezbată îm­preună cu elevii o serie de obiec­tive actuale şi de perspectivă a politicii partidului şi statului nostru. Fiind bine pregătite şi dezbătute, teme ca: „Creşterea rolului conducător al partidului în societatea socialistă multila­teral dezvoltată“ „Perfecţiona­rea şi dezvoltarea democra­ţiei socialiste în lumina do­cumentelor Congresului al XI- lea“, „Dezvoltarea învăţămîntu­­lui şi culturii în ţara noastră în anii ce urmează“ şi altele, ele au contribuit la formarea gîndirii social-politice a elevilor, la dez­voltarea dragostei lor faţă de partid şi popor, faţă de cuceri­rile lor revoluţionare, într-un cu­­vînt învăţămîntul politic stimu­lează spiritul de etică şi echita­te al şcolarilor. Educaţia ideologico-politică şi morală a elevilor se completează săptămînal prin informări poli­tice care au loc sub două forme: curente şi de sinteză. Primele se referă la evenimentele politice curente , interne şi externe. Ce­le de sinteză cuprind dezbaterea mai largă a unor documente de partid şi de stat, a unor hotărîri ale Comitetului judeţean de par­tid şi altele, întîlnirile cu acti­vişti de partid şi de stat, simpozi­oanele, concursurile de genul „Cine ştie, cîştigă“ pe diferite te­me, excursiile, programele cultu­­ral-artistice pe care le susţin e­­levii la căminul cultural, vi­zitarea unor întreprinderi, a unor monumente istorice, cercurile pe specialităţi sunt alte forme de ac­tivitate pentru adâncirea convin­gerilor şi sentimentelor politico­­morale ale elevilor, de lărgire a orizontului lor spiritual. Organizaţia de partid de la li­ceul din Deda urmăreşte şi ac­ţionează în sensul ca toate acti­vităţile politice să reprezinte ca­drul prielnic pentru o mai inten­să influenţare educativă, pentru creşterea răspunderii elevilor fa­ţă de învăţătură şi îndeplinirea obligaţiilor şcolare, pentru edu­carea lor în spiritul respectului faţă de muncă şi avutul obştesc, pentru cultivarea idealurilor co­munismului. C. CROITORU O SUGESTIE! în fiecare dimineaţă, de luni pînă sîmbătă, zeci sau poate sute de copii, însoţiţi de tot atîţia pă­rinţi, bunici sau fraţi mai mari se îndreaptă spre grădiniţa nr. 7 de pe strada Gheorghe Doja din Ung.-Mureş, înzestrată cu tot ce trebuie micilor cetăţeni, deservită de un personal competent, care ştie să înlocuiască grija părintească de acasă, grădiniţa aceasta se bucu­ră intr-adevăr de dragostea mi­cuţilor şi de aprecierea părin­ţilor. Există totuşi un mic deziderat: anume, staţia de oprire a auto­buzelor care circulă spre Combi­natul chimic e la circa 1 km de grădiniţă, în dreptul întreprin­derii Vinalcool. De aici mai tre­buie parcurşi încă 100—200 m pînă la trecerea de pietoni şi a ajunge de partea cealaltă a străzii, de unde se face cale în­toarsă pe aceeaşi distanţă, pînă la grădiniţă. Grăbiţi însă, în cea mai mare parte, părinţii cu copii cu tot nu mai merg pînă la tre­cerea pietonilor, traversînd stra­da prin dreptul staţiei şi, evi­dent, expunîndu-se la accidente de circulaţie. Care ar fi sugestia? Fixarea unei staţii de autobuze mai a­­proape de grădiniţă şi, de ase­menea, trecerea de pietoni, a­­vînd în vedere şi pericolul acci­dentelor, dar şi faptul că aceşti copii, unii foarte mici, sunt obli­gaţi să parcurgă pe jos o dis­tanţă destul de apreciabilă pen­tru ei. I. S. Blocnotes La Sighişoara Printre viitoarele motive de mîndrie ale sighişorenilor, în măsură să confere noi carate de frumuseţe municipiului, se numără şi construcţia unei moderne autogări. Materiali­zare­a propunerilor făcute de către cetăţeni, cu diferite pri­lejuri, noua autogara, situată în preajma gării, va fi termi­nată la sfîrşitul lunii septem­brie a.c. Dotată cu toate cele necesare­­ înlesnirii unei călă­torii plăcute şi comode, ea va putea primi, zilnic, între 8.000—10.000 de călători. • Duminică, în încheierea manifestărilor prilejuite de cea de-a V-a ediţie a „Săptă­­mînii cultural-artistice sighi­­şorene“, a avut loc spectaco­lul muzical-coregrafic, susţi­nut de corul „Kummer“ din oraşul Neu-Isenburg din R.F.G., care ne vizitează ţara, de Ansamblul de cîntece şi dansuri „Doina Tîrnaveior“ şi corul de cameră din Sighişoa­ra. Spectacolul, organizat cu prilejul vizitei de răspuns la turneul efectuat în toamna anului 1973, în R.F.G., de An­samblul „Doina Tîrnaveior“, s-a bucurat de un deosebit succes. în cadrul aceloraşi manifestări, la Muzeul de is­torie s-a deschis o expoziţie de carte şi presă transilvă­neană. • în aceste zile se lucrează intens la cele trei cămine pentru nefamilişti, construite de întreprinderea de confec­ţii, întreprinderea „Nicovala“ şi întreprinderea de stofe. Noile obiective (fiecare are 148 de locuri, 34 de dormitoa­re), situate în cartierul Mihai Viteazul, vor fi date în folo­sinţă în perioada aprilie-iunie. • Cetăţenii care locuiesc în cartierul Plopilor se pare că au toate motivele să fie ne­mulţumiţi. Este vorba de un „of“ al lor, de o poveste des­pre un drum care-i sîcîie cam de multişor. Lucrarea, finanţată de Consiliul popu­lar municipal, trebuia începu­tă şi terminată de T.C.M. încă în 1974. Trebuia, deoarece pî­nă acum, în afară de scuze, nu li s-a oferit nimic concret. Ba că-i şantier, ba să mai aş­tepte că nu se poate moder­niza. .. Pe aceeaşi stradă, de curînd, s-a dat în folosinţă o creşă-cămin, iar ca să ajungi cu cărucioarele pînă aici tre­buie să faci un adevărat sla­lom printre hîrtoape, poseso­rii de autoturisme se plîng că nu se pot apropia de lo­cuinţe, iar mijloacele de transport aduc noroiul în şo­seaua naţională. In acest timp, cetăţenilor de pe strada Plo­pilor li se oferă un drum de vorbe, pavat cu fel de fel de motive, scuze și promisiuni. L. n. Un gest din sfera insalubrităţii sociale Duminică. Ora 21,40. Forfotă. In staţia din Piaţa Teatrului opreşte autobuzul cu numărul de circulaţie 31-MS-2373. Deoda­tă, pe uşa din spate, un bătrîn — să tot fi avut 60—70 de ani — cu bagajul şi abonamentul în mină, este aruncat pe caldarîm ca un sac, de către şofer. Lumea ,din jur, şocată de întîmplarea neaşteptată, dintr-o reacţie fi­rească, scoate un murmur de spaimă. Bătrînul rămîne întins p­e trotuar, în timp ce autobuzul se îndepărtează. .. Am reprodus scena relatată cu indignare de către Egyed Géza, de la Autobaza nr. 2, venit a doua zi la redacţie. „Sînt mîhnit — ne mărturiseşte acesta cu a­­mărăciune. Cunosc şoferii de zece ani, lucrez cu unii dintre ei, dar aşa ceva, vă rog să mă credeţi, nu mi-a fost dat să văd“. Să derulăm succint, cele întîmpla­­te. Bătrînul (al cărui nume nu am reuşit să-l aflăm încă) a urcat în una din staţii. Aşează bagajul pe un scaun. Amănuntul o intri­gă într-atît de mult pe taxatoa­rea Konya Ilona, incit aceasta, considerînd neobrăzarea „peste poate“ îl apostrofează continuu. Omul, ca orice om care are or­goliul lui, se încăpăţînează. So­cotind că îndrăzneala întrece orice măsură, şoferul hotărît ferm să-i arate că-i „şef“ pe ma­şina lui, acţionează ca în junglă. Bătrînul — nu-l absolvim de partea lui de vină — foloseşte, în replică, cuvinte nepotrivite. Pe un ton justiţiar, şoferul a­ ATITUDINI meninţă că-1 aruncă din maşină. Şi se ţine de cuvînt, expunîn­du-se blamării publice şi ridico­lului. Printre explicaţiile adacada­­brante, şoferul Csatlós Ioan şi ta­xatoarea Konya Ilona, la loc de greutate, în stare să „scuze“ şi să „justifice“ gestul care, de fapt, nu mai are nevoie de nici o explicaţie în afara etichetării lui ca inuman şi violent, invocă duelul verbal care a avut loc, înseamnă că fiecare ne putem face lege singuri? Explicaţiile cu ghiotura pentru a „justifica“ un astfel de act, chiar dacă-i vorba de un fenomen izolat, vine în totală contradicţie cu generozitatea noastră socială, înseamnă dezertare de la capi­tolul omenie. Vă veţi întreba, probabil, de ce nu au intervenit cei prezenţi. La protestele vehemente ale a­­cestora, mai-marele peste volan s-a uitat la ei pe sub sprîncene, ameninţător, replicînd imperativ: „Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala !“. Atenţionat că o astfel de comportare trebuie adusă la cu­noştinţa conducerii I.J.G.C.L., a presei, perseverînd în aroganţa lui. Cs. I. n-a găsit alte cuvinte care să trădeze un licăr măcar de mustrare a conştiinţei, ci a lăsat să triumfe infatuarea şi impertinenţa. Nu l-am mai întrebat ce ar spune dacă lui i s-ar întîmpla aşa ceva. Probabil, nici nu s-a gîndit că ar putea ajunge în­­tr-o astfel de situaţie. „Caz izo­lat“ — vor spune unii. Să nu omitem amănuntul că bădărănia şi violenţa pot deveni molipsi­toare. Primim garanţii din par­tea conducerii I.J.G.C.L. că mă­surile disciplinare nu se vor lăsa mult­­așteptate. Sperăm! LAZAR LAZARIU • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 PROGRAMUL SPECTACOLELOR LA TEATRUL DE STAT DE PĂPUŞI TG.-MUREŞ pe perioada 2—6 aprilie 1975 aprilie, orele 11 şi 16 aprilie, orele 11 şi 16 aprilie, ora 11 ----I — Ce-a-nvăţat un băiat mic de ţ la un vestit pitic î — Insula fructelor roşii (secţia ] maghiară) ) — Ninigra­d şi Aligru i ­ SECŢIA DE DRUMURI NAŢIONALE ŞI PODURI , TÎRGU-MUREŞ ) — str. Sinaia nr 4 î ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA :­­ UN TEHNICIAN NORMATOR — specialitatea drumuri şi­­ poduri sau construcţii.­­ Relaţii la telefon 1.56.61. ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI­­ DIN TG.-MUREŞ ! PRIMEŞTE CANDIDAŢI între 17 ani şi jumătate şi 35 de ani,­­ pentru seria aprilie-octombrie 1975.­­ Prezentarea şi primirea candidaţilor în şcoală se face pînă­­ la data de 15 aprilie 1975, la sediul şcolii din strada Ady Endre , nr. 108 din Tîrgu-Mureş. 1 I Str. Kossuth Lajos nr. 20. Telefon: 1.19.87 t -­ Unitatea noastră vă oferă un sistem modern, practic şi civilizat , pentru repararea şi întreţinerea­­receptorului dv. de TV, în­­ prezent unic in ţară. ^ Pentru asigurarea tuturor serviciilor: manoperă, transport,­­ orice material (inclusiv schimbarea tubului etnoscop), costul­­ abonamentului pe un an este de 357 lei.­­ Abonament T­ I Abonament ! TV IV TV I ! COOPERATIVA METALUL | i (MRIIi Di BĂDIŢII TV I i Tr. MUREŞ i . COOPERATIVA INVALIZILOR „MUREŞUL“ I TG.-MUREŞ , aduce la cunoştinţa publicului că UNITATEA NR. 39 croitorie­­ pentru femei, din strada Bartók Bela nr. 6, S-A MUTAT în­­ COMPLEXUL DE DESERVIRE în strada Mihai Viteazul nr.­­ 29, lingă blocul nr. 10, unde execută diferite articole de îmbrăcăminte. Cooperativa­­ meşteşugărească­­ „UNITATEA“ 1 cu sediul in TÎRGU-MUREŞ, \ strada Tirgului nr. 1 ^ încadrează A TEHNICIAN PRINCIPAL NORMATOR cu cunoştinţe în ramura de pielărie. încadrarea se face cu concurs, cu respectarea Hotărîrii 210­­­1 a UCECOM, respectiv Legea nr. 12. \ \ i Alte precizări se pot obține la biroul personal-învățămint­­ I al cooperativei, telefon 1.10.77. _­­_______________________________________________________________| ! Abonaţi-vă la ziar. Steaua roşie“!­­-----------------------” ’ s

Next