Steaua Roşie, august 1975 (Anul 27, nr. 179-204)

1975-08-01 / nr. 179

Comuniştii — organizatori şi participanţi activi la campania de seceriş Pînă la apariţia acestor rîn­­duri, în C.A.P. din raza comunei Ungheni, secerişul şi treieri­­şul griului vor fi încheia­te. De la încheierea coopera­tivizării agriculturii încoace, bă­tălia pentru pîine nu a fost în nici un an atît de cruntă ca a­­cum. Combinele acţionînd mereu rapid şi bine, cooperativele agri­cole de producţie din această zo­nă (care au mare lipsă de forţă de muncă) nu au întîmpi­­nat pînă acum greutăţi la recol­tatul păioaselor. In acest an însă, pe terenuri întinse afectate de inundaţii (30 la sută din suprafa­ţa totală cultivată cu cereale) nu s-a putut lucra decît manual. Aceasta este situaţia şi la C.A.P. Cerghid şi Vidrasău. Comitetul comunal de partid, apreciind situaţia specială, for­ţele disponibile, a întreprins mă­suri corespunzătoare. în primul rînd, a indicat repartizarea, în acord global, pe echipe şi fami­lii, a loturilor care urmează să fie secerate, investind membrii de partid cu sarcina mobilizării cooperatorilor şi urmărirea lucră­rilor. Dar comuniştii au fost nu numai organizatorii şi îndrumă­torii muncilor agricole, ci au par­ticipat efectiv la ele. Exemplul unora, ca soţii Doboş, pensiona­rul Gheorghe Covrig, învăţătoa­rea Aurora Cîndea, Răduţ Babă, Aurelia Chiorean, Victoria Mol­dovan şi alţii, a constituit un puternic stimulent pentru mem­brii de partid. Răspunzînd ape­lului organizaţiei de partid, în cîmp s-au aflat zilnic aproxima­tiv 500 de oameni, printre care un număr mare de muncitori care au pus mîna pe coase după ieşirea de la schimbul prelungit din uzină. Elanul în muncă a fost, în ge­neral, trăsătura definitorie a aces­tor zile. Au existat însă şi ex­cepţii, mai ales în rîndul soţiilor cetăţenilor care lucrează la oraş; ele nu au înţeles, sau nu au vrut să înţeleagă, că în pericol este pîinea tuturora. Iată numele unora din elei Maria Răchită, Finica Ciucuşan, Aurelia Negrea, Rozalia Potcoavă. Şi Ignat Nitro­­fan se numără printre aceia ca­re au ocolit lucrul. Din păcate, s-au găsit şi membri de partid, ca Rozalia Covrig şi Maria Şer­ban, care nu au participat la muncă. Pe toţi aceia care se fe­resc să pună umărul, organiza­ţiile de bază sunt chemate să-i tragă la răspundere. Pentru atitudinea acestor cetă­ţeni poartă răspunderea şi or­ganizaţiile de bază, chiar comi­tetul comunal de partid, care nu au reuşit să facă­ înţelese im­perativele perioadei de după ca­lamitatea naturală, faptul că par­ticiparea la munca în cîmp a tu­turor sătenilor este o îndatorire patriotică. Comitetul comunal de partid, organizaţiile de bază trebuie să desfăşoare în continuare o acti­vitate energică de mobilizare a locuitorilor satelor la întreţine­rea culturilor (cu precădere, pra­­şila a 4-a la sfeclă), depozitarea furajelor, însămînţările duble, lu­crările curente în grădina de le­gume etc. In acest scop, trebuie utilizate cele mai eficiente mij­loace ale muncii politice de ma­să, cu accent prioritar asupra activităţii de la om la om. ALEXANDRU WEISZ Mobilier pentru hoteluri Ilefor Tg.-Mureş, pe lîngă pro­ducţia de export care reprezintă aproape 50 la sută şi cea pentru fondul pieţii care are o ponde­re de 40 la sută din totalul pro­ducţiei ce se realizează în uni­tate, în acest an execută şi o se­rie de comenzi speciale în va­loare de peste 5 milioane lei. Printre aceste comenzi se nu­mără mobilierul pentru hotelul nr. 2 din Sovata, hotelurile „Pa­las“, „Veneţia“, „Capitol“ şi „As­toria“ din Bucureşti şi din alte localităţi din ţară. Executarea e­­xemplară a acestor comenzi a fă­cut ca în prezent la poziţia co­menzi speciale din planul de producţie să se înregistreze ce­reri ferme ce depăşesc posibili­tăţile anului curent. Spectacol studenţesc Sîmbătă seara, de la ora 20, la Casa de cultură a studenţi­lor, va avea loc, în cadrul unui turneu pe care teatrul studen­ţesc „Podul“ din Bucureşti, lau­reat al mai multor festivaluri na­ţionale şi cunoscut peste hotare, îl întreprinde în cîteva oraşe din ţară, un spectacol cu două piese într-un act in regia lui Cătălin Naum. OMENIA - starea noastră de necesitate A fi om de omenie. Acest principiu etic există de mult in codul nescris al poporului nostru. Şi, nu numai că există, dar omenia a găsit teren fertil şi s-a manifestat de nenumă­rate ori. De la gesturi banale în aparenţă pînă la fapte de masă. Recentele inundaţii au prilejuit acte ale omeniei, cind oamenii au sărit ca unul pen­tru a-i ajuta pe semenii lor. Ziarul nostru a scris şi va continua să scrie despre ase­menea gesturi omeneşti. Dar nu putem trece indiferenţi nici peste reversul medaliei — lipsa omeniei. Pentru că, din păcate, mai există și cazuri în care ... — Pe noi nu ne interesează. Să ne dea partea noastră și o lăsăm in pace. Dacă n-are bani să vindă casa ... Să vindă casa. Casa in care a trăit zeci de ani E.C. de pe str. Cringului din Tg.-Mureş. Casa in care nu sint decît lu­crurile modeste ale unei pen­sionare. Şi, pe care, copiii din prima căsătorie a soţului le revendică, după decesul tată­lui, indiferenţi că o bătrînă poate rămîne pe drumuri. Ei au de toate, dar le mai lipseş­te... „Omenia-i mai scumpă ca avuţia“. Lipsă de omenie a manifes­tat şi Cornel Crişan din Tg.­­Mureş, str. Braşovului nr. 4. Deşi ştia că sofia urmează să execute o pedeapsă, şi-a pără­sit cei 4 copii şi a plecat. A plecat fără acordul întreprin­derii unde lucra, pierzînd ast­fel şi dreptul la alocaţia pen­tru copii. Fără îndoială, con­siliul popular a intervenit şi, printr-o hotărîre, copiii au fost internaţi la Casa de copii. Dar lipsa omeniei din partea tată­lui este evidentă. Şi este mult mai condamnabilă cind este vorba de copii. De la cine să înveţe omenia? In Codul principiilor şi nor­melor muncii şi vieţii comu­niştilor, ale eticii şi echităţii socialiste stă înscris că „Fa­milia trebuie să fie cea din­ţii şcoală în care copiii să în­veţe regulile de comportare în viaţă şi societate". Dar, de la cine să înveţe F.B., elev in clasa a Vl-a cu nota 10 la purtare, pentru că părinţii lui preferă să trăiască în concu­binaj. Ei au, la rîndul lor, alţi copii — tatăl, Ferenc Bincso are doi, iar mama u­­nul. El, a rămas la bunica pensionară, care-l creşte. II creşte şi l-a învăţat, probabil, ceea ce fiica ei n-a învăţat încă. Recent, au rămas 4 copii fără ambii părinţi. Rudele au intervenit pentru a-i îngriji. Cel mai mare are 8 ani, cel mai mic 4. S-au hotărît să-i crească bunicii paterni deși în familie mai sunt încă 4 persoane. Omenia i-a îndem­nat să accepte. Bunicii ma­terni însă, au refuzat. Le-a fost teamă „să nu cadă copiii de la etajul la care locuiesc“. Probabil cind au urcat acolo sus, omenia au lăsat-o la par­ter. Omenia. Se învaţă greu şi cine a pierdut-o, a pierdut totul. Pentru că omenia este felul nostru de a fi. Acasă şi pe stradă, la serviciu şi în concediu, pretutindeni omenia este starea noastră de nece­sitate. EUGEN BURGHELEA CONTRASTE Surprinde cu totul neplăcut un aspect pe care îl întîlnim tot mai frecvent în municipiul Tg.-Mureş. In unele staţii de autobuz, pe porţiuni ce se întind pe cîţiva zeci de metri de trotuar, zeci, su­te de bilete de călătorie, pe ca­re unii pasageri nu se mai stră­duiesc să le arunce la coş ci se abandonează pur şi simplu pe trotuar. E un gest cu totul ne­înţeles, cînd fiecare staţie de au­tobuz şi chiar unele autobuze, lîngă uşa de la coborîre, sînt prevăzute cu coşuri pentru hîrtie. Şi, pentru a completa tabloul, şi aşa dezolant prin lipsa acelui elementar simţ gospodăresc din partea unora şi, de ce să n-o spu­nem, a bunului simţ, aici zac din aceeaşi lipsă de jenă şi responsa­bilitate, mucuri de ţigări, beţe de chibrituri, hîrtii. Văzînd o a­­semenea stare de lucruri, ne în­trebăm, pe bună dreptate, care este şi cum se manifestă opinia cetăţenilor. Pot fi tolerate ase­menea acte anticivice, care ştir­besc şi pătează onoarea oraşu­lui nostru? Categoric, nu! Să manifestăm atitudine categorică împotriva celor certaţi cu nor­mele de convieţuire socială, cu normele de ordine, igienă şi bun simţ. ION CIURDARU PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pentru sâptămîna 3 — 9 august 1975 DUMINICA, 3 AUGUST 8,35 — Avanpremiera zilei. 8,40 — Cravatele roşii. 9,35 — Film serial pentru copii. Caktari. 10,00 — Viaţa satului. 11,15 — Miste­rul vieţii (III). 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. Album duminical. Din cuprins: 13,12 — Desene animate. 13,30 — Costică, Costică — cuplet muzi­­cal-satiric. 13,34 — Vedete inter­naţionale .14,00 — Ce vrăji a mai făcut nevasta mea. 14,56 — Po­vestea filmului muzical. 16,05 — Magazin sportiv. 17,30 — Dru­muri în istorie. De la cetatea O­­ratia la Curtea Veche. 17,50 — Film serial. U.F.O. 18,40 — Do­cumentar TV. Acele zile de au­gust ‘44. 19,00 — Lumea copii­lor. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Film ar­tistic. Povestiri din Manhattan. 21,45 — Selecţiuni din recitaluri­le hors-concours de la Festivalul naţional de muzică uşoară Ma­maia ‘75. 22,10 — 24 de ore. Sport. LUNI, 4 AUGUST 16.00 — Teleşcoală. 16,30 — Emisiune în limba maghiară. 19,00 — Dreptul de a te numi mamă. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 —­ Re­flector. 20,20 — Cel mai bun continuă. Concurs de cultură ge­­nerală şi pregătire multilaterală. 21,10 — Dialog muzical cu ... formaţia Valenţiu Grigorescu. 21,25­— Roman-foileton. Şi totuşi se învîrteşte (Episodul II). 22,10 — 24 de ore. MARŢI, 5 AUGUST 9,00 — Teleşcoală. 10,00 — Ar­ta şi combaterea prostului gust. Fenomenul Kitsch. 10,20 — Film artistic: 5.000.000 de martori. 11,50 — Muzică populară. 16,30 — Teleşcoală. 17,05 — De la cla­sic la modern — muzică uşoară. 17,25 — Carte românească de în­văţătură. 18,00 — Cîntă Lucreţia Ciobanu. 18,15 — Lecţii TV pen­tru lucrătorii din agricultură. 19,00 — Teleglob: R.P. Ungară — vechi oraşe şi muzeele lor. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejur­nal. 20,00 — Ancheta T. încotro, Florentina D.? 20,50 — Seară de teatru. In premieră pe ţară, pie­sa: O femeie ca multe altele de Lucia Demetrius. 22,10 — 24 de ore. MIERCURI, 6 AUGUST 9.00 — Teleşcoală. Oameni de seamă — Anghel Saligny. 10,00 — Matineu de vacanţă. Stiletul (VI). 10,30 — Meridiane literare (reluare). 11,20 — Muzică uşoa­ră. — De la clasic la modern. 11,35 — Drumuri în istorie. De la cetatea Oraţia la Curtea Ve­che (reluare). 16,30 — Teleşcoală. 17,05 — La volan. 17,25 — Mult­e dulce şi frumoasă. 17,50 — Din lumea plantelor şi animalelor. 18,15 — Cinstire muncii socialis­te. 19,00 — Tribuna TV. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejur­nal. 20,00 — Investiţiile — da la studiu tehnico-economic la pa­rametrii finali. 20,35 — Telecine­­mateca. Nimeni nu ştie nimic. 21,50 — Opereta pe litoral. 22,10 — 24 de ore. JOI, 7 AUGUST 16,30 — Teleşcoală. 17,05 —­ Madrigale şi cîntece din literatu­ra românească. 17,15 — Atenţie la ... neatenţie! 17,35 — Din ţă­rile socialiste. 17,45 — Muzică populară instrumentală. 18,00 — Enciclopedie pentru tineret. 18,25 — Pentru sănătatea dumnea­voastră. Profilaxia hepatitei epi­demice. 18,35 — Muzica. 18,50 — Universitatea TV. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Teleobiectiv. 20,20 — Va­tră folclorică „Vama“. 20,40 — Revista literar-artistică TV. 21,20 — Caterina Valente în concert pe marea scenă „Olympia“ din Pa­ris. 22,10 — 24 de ore. VINERI, 8 AUGUST 16,00 — Emisiune în limba ger­mană. 17,40 — Campionatele balcanice de atletism. Transmi­siune directă de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — O­­rașele de mîine. 20,40 — Film artistic. Ultima întîlnire. Produc­ţie a studiourilor sovietice. 22,10 — 24 de ore. SIMBATA, 9 AUGUST 11.00 — Ora copiilor. Miniteh­­nicus TV. 12,00 — Moment fol­cloric. 12,10 — Telecinemateca (reluare). 13,30 — Muzică uşoară. 13,45 — O zi din viaţa lui Emil Marian. 14,10 — Preferinţele dv. muzicale sînt şi preferinţele noastre. 15,00 — Telerama. Al 7-lea continent. 15,30 — Vîrstele peliculei. 16,25 — Efigii lirice. 16,45 — Caleidoscop cultural-ar­tistic. 17,05 — Club T. 18,00 — Campionatele balcanice de atle­tism. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Teleenciclopedia. 20,45 — Film serial. Un serif la New York. O lovitură îndrăzneață. 22,20 — 24 de ore. Sport. 22,40 — Program de muzică ușoară româ­nească. Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, comunică preţurile stabilite la unele legume şi fructe, prin de­cizia nr. 326/1975. Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 august, iar cele cu amănuntul plafon la data de 3 august, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile respective la gulioare fără frunze şi pepeni galbeni de seră. Nr Denumirea Calitatea \ crt produsului 1 \ U.M. Extra I II ’ 1. Ardei gras amănuntul kg 3,70 3.— 2,20 J 2. Cartofi timpurii şi de vară amănuntul kg — 1,30 * 1.— I 3. Castraveţi de salată amănuntul kg 1,80 1,40 1,10 1 4. Ceapă uscată de arpagic amănuntul kg — 2,80 2,20 1 5. Ceapă uscată de apă amănuntul kg — 2,60 2,10 1 6. Gogoşari roşii amănuntul kg 4.— 3,30 2,60 1 7. Vinete amănuntul kg 3,80 3.— 2,30 1 8. Usturoi uscat amănuntul kg — 8,80 7,10 1 9. Castraveţi cornişon peste 12­0 cm lungime contract kg — 0,70 0,60 | amănuntul kg — 1,10 0,90 | 10. Dovlecei contract kg 0,60 0,45 0,30 - amănuntul kg 1.— 0,80 0,55 | 11. Conopidă contract kg 2,55 2.— 1,45 ; amănuntul kg 3,80 3.— 2,20­­ 12. Gogoșari verzi contract kg 2,10 1,60 1,20 ( amănuntul kg 3,40 2,70 2,20­­ 13. Gogonele contract kg — 0,65 — amănuntul kg — 1.— — 1 14. Gulii fără frunze contract kg — 0,50 0,35 | amănuntul kg — 0,80 0,60 15. Ridichi de vară fără frunze contract kg — 0,40 0,30 — amănuntul kg — 0,70 0,55­­ 16. Struguri de masă grupa E-I-S amănuntul kg 7,10 5,75 4,35 , 17. Struguri de masă grupa M amănuntul kg 6,35 5.— 3,90­­ 18. Struguri de masă grupa O amănuntul kg 5,75 4,55 3,50­­ 19. Pepeni galbeni contract kg — 2,60 2.— ■ amănuntul kg — 4.— 3,10 20. Pepeni verzi amănuntul kg — 3,35 2,70 1 STEAUA ROSIE PAGINA L La 1 septembrie - concurs de admitere în învățămîntul superior La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admitere în în­­vățămîntul superior pentru ocu­parea locurilor rămase libere după sesiunea din iulie 1975. Concursul se va organiza pentru: — învățămîntul de ingineri la institutele politehnice din Bucu­reşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timi­şoara, la universităţile din Bucu­reşti şi Galaţi şi la Institutul de petrol şi gaze din Ploieşti; — învăţămîntul de subingineri la institutele politehnice din Bu­cureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Ti­mişoara, la universităţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de construcţii din Bucureşti, In­stitutul de petrol şi gaze din Plo­ieşti, institutele de subingineri din Hunedoara şi Reşiţa, Institu­tul agronomic din Bucureşti şi la Institutul de învăţămînt superior din Piteşti; — învăţămîntul economic, se­ral şi fără frecvenţă, la Acade­mia de studii economice din (Continuare în pag. a 4-a)

Next