Steaua Roşie, august 1975 (Anul 27, nr. 179-204)
1975-08-01 / nr. 179
Comuniştii — organizatori şi participanţi activi la campania de seceriş Pînă la apariţia acestor rînduri, în C.A.P. din raza comunei Ungheni, secerişul şi treierişul griului vor fi încheiate. De la încheierea cooperativizării agriculturii încoace, bătălia pentru pîine nu a fost în nici un an atît de cruntă ca acum. Combinele acţionînd mereu rapid şi bine, cooperativele agricole de producţie din această zonă (care au mare lipsă de forţă de muncă) nu au întîmpinat pînă acum greutăţi la recoltatul păioaselor. In acest an însă, pe terenuri întinse afectate de inundaţii (30 la sută din suprafaţa totală cultivată cu cereale) nu s-a putut lucra decît manual. Aceasta este situaţia şi la C.A.P. Cerghid şi Vidrasău. Comitetul comunal de partid, apreciind situaţia specială, forţele disponibile, a întreprins măsuri corespunzătoare. în primul rînd, a indicat repartizarea, în acord global, pe echipe şi familii, a loturilor care urmează să fie secerate, investind membrii de partid cu sarcina mobilizării cooperatorilor şi urmărirea lucrărilor. Dar comuniştii au fost nu numai organizatorii şi îndrumătorii muncilor agricole, ci au participat efectiv la ele. Exemplul unora, ca soţii Doboş, pensionarul Gheorghe Covrig, învăţătoarea Aurora Cîndea, Răduţ Babă, Aurelia Chiorean, Victoria Moldovan şi alţii, a constituit un puternic stimulent pentru membrii de partid. Răspunzînd apelului organizaţiei de partid, în cîmp s-au aflat zilnic aproximativ 500 de oameni, printre care un număr mare de muncitori care au pus mîna pe coase după ieşirea de la schimbul prelungit din uzină. Elanul în muncă a fost, în general, trăsătura definitorie a acestor zile. Au existat însă şi excepţii, mai ales în rîndul soţiilor cetăţenilor care lucrează la oraş; ele nu au înţeles, sau nu au vrut să înţeleagă, că în pericol este pîinea tuturora. Iată numele unora din elei Maria Răchită, Finica Ciucuşan, Aurelia Negrea, Rozalia Potcoavă. Şi Ignat Nitrofan se numără printre aceia care au ocolit lucrul. Din păcate, s-au găsit şi membri de partid, ca Rozalia Covrig şi Maria Şerban, care nu au participat la muncă. Pe toţi aceia care se feresc să pună umărul, organizaţiile de bază sunt chemate să-i tragă la răspundere. Pentru atitudinea acestor cetăţeni poartă răspunderea şi organizaţiile de bază, chiar comitetul comunal de partid, care nu au reuşit să facă înţelese imperativele perioadei de după calamitatea naturală, faptul că participarea la munca în cîmp a tuturor sătenilor este o îndatorire patriotică. Comitetul comunal de partid, organizaţiile de bază trebuie să desfăşoare în continuare o activitate energică de mobilizare a locuitorilor satelor la întreţinerea culturilor (cu precădere, praşila a 4-a la sfeclă), depozitarea furajelor, însămînţările duble, lucrările curente în grădina de legume etc. In acest scop, trebuie utilizate cele mai eficiente mijloace ale muncii politice de masă, cu accent prioritar asupra activităţii de la om la om. ALEXANDRU WEISZ Mobilier pentru hoteluri Ilefor Tg.-Mureş, pe lîngă producţia de export care reprezintă aproape 50 la sută şi cea pentru fondul pieţii care are o pondere de 40 la sută din totalul producţiei ce se realizează în unitate, în acest an execută şi o serie de comenzi speciale în valoare de peste 5 milioane lei. Printre aceste comenzi se numără mobilierul pentru hotelul nr. 2 din Sovata, hotelurile „Palas“, „Veneţia“, „Capitol“ şi „Astoria“ din Bucureşti şi din alte localităţi din ţară. Executarea exemplară a acestor comenzi a făcut ca în prezent la poziţia comenzi speciale din planul de producţie să se înregistreze cereri ferme ce depăşesc posibilităţile anului curent. Spectacol studenţesc Sîmbătă seara, de la ora 20, la Casa de cultură a studenţilor, va avea loc, în cadrul unui turneu pe care teatrul studenţesc „Podul“ din Bucureşti, laureat al mai multor festivaluri naţionale şi cunoscut peste hotare, îl întreprinde în cîteva oraşe din ţară, un spectacol cu două piese într-un act in regia lui Cătălin Naum. OMENIA - starea noastră de necesitate A fi om de omenie. Acest principiu etic există de mult in codul nescris al poporului nostru. Şi, nu numai că există, dar omenia a găsit teren fertil şi s-a manifestat de nenumărate ori. De la gesturi banale în aparenţă pînă la fapte de masă. Recentele inundaţii au prilejuit acte ale omeniei, cind oamenii au sărit ca unul pentru a-i ajuta pe semenii lor. Ziarul nostru a scris şi va continua să scrie despre asemenea gesturi omeneşti. Dar nu putem trece indiferenţi nici peste reversul medaliei — lipsa omeniei. Pentru că, din păcate, mai există și cazuri în care ... — Pe noi nu ne interesează. Să ne dea partea noastră și o lăsăm in pace. Dacă n-are bani să vindă casa ... Să vindă casa. Casa in care a trăit zeci de ani E.C. de pe str. Cringului din Tg.-Mureş. Casa in care nu sint decît lucrurile modeste ale unei pensionare. Şi, pe care, copiii din prima căsătorie a soţului le revendică, după decesul tatălui, indiferenţi că o bătrînă poate rămîne pe drumuri. Ei au de toate, dar le mai lipseşte... „Omenia-i mai scumpă ca avuţia“. Lipsă de omenie a manifestat şi Cornel Crişan din Tg.Mureş, str. Braşovului nr. 4. Deşi ştia că sofia urmează să execute o pedeapsă, şi-a părăsit cei 4 copii şi a plecat. A plecat fără acordul întreprinderii unde lucra, pierzînd astfel şi dreptul la alocaţia pentru copii. Fără îndoială, consiliul popular a intervenit şi, printr-o hotărîre, copiii au fost internaţi la Casa de copii. Dar lipsa omeniei din partea tatălui este evidentă. Şi este mult mai condamnabilă cind este vorba de copii. De la cine să înveţe omenia? In Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste stă înscris că „Familia trebuie să fie cea dinţii şcoală în care copiii să înveţe regulile de comportare în viaţă şi societate". Dar, de la cine să înveţe F.B., elev in clasa a Vl-a cu nota 10 la purtare, pentru că părinţii lui preferă să trăiască în concubinaj. Ei au, la rîndul lor, alţi copii — tatăl, Ferenc Bincso are doi, iar mama unul. El, a rămas la bunica pensionară, care-l creşte. II creşte şi l-a învăţat, probabil, ceea ce fiica ei n-a învăţat încă. Recent, au rămas 4 copii fără ambii părinţi. Rudele au intervenit pentru a-i îngriji. Cel mai mare are 8 ani, cel mai mic 4. S-au hotărît să-i crească bunicii paterni deși în familie mai sunt încă 4 persoane. Omenia i-a îndemnat să accepte. Bunicii materni însă, au refuzat. Le-a fost teamă „să nu cadă copiii de la etajul la care locuiesc“. Probabil cind au urcat acolo sus, omenia au lăsat-o la parter. Omenia. Se învaţă greu şi cine a pierdut-o, a pierdut totul. Pentru că omenia este felul nostru de a fi. Acasă şi pe stradă, la serviciu şi în concediu, pretutindeni omenia este starea noastră de necesitate. EUGEN BURGHELEA CONTRASTE Surprinde cu totul neplăcut un aspect pe care îl întîlnim tot mai frecvent în municipiul Tg.-Mureş. In unele staţii de autobuz, pe porţiuni ce se întind pe cîţiva zeci de metri de trotuar, zeci, sute de bilete de călătorie, pe care unii pasageri nu se mai străduiesc să le arunce la coş ci se abandonează pur şi simplu pe trotuar. E un gest cu totul neînţeles, cînd fiecare staţie de autobuz şi chiar unele autobuze, lîngă uşa de la coborîre, sînt prevăzute cu coşuri pentru hîrtie. Şi, pentru a completa tabloul, şi aşa dezolant prin lipsa acelui elementar simţ gospodăresc din partea unora şi, de ce să n-o spunem, a bunului simţ, aici zac din aceeaşi lipsă de jenă şi responsabilitate, mucuri de ţigări, beţe de chibrituri, hîrtii. Văzînd o asemenea stare de lucruri, ne întrebăm, pe bună dreptate, care este şi cum se manifestă opinia cetăţenilor. Pot fi tolerate asemenea acte anticivice, care ştirbesc şi pătează onoarea oraşului nostru? Categoric, nu! Să manifestăm atitudine categorică împotriva celor certaţi cu normele de convieţuire socială, cu normele de ordine, igienă şi bun simţ. ION CIURDARU PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pentru sâptămîna 3 — 9 august 1975 DUMINICA, 3 AUGUST 8,35 — Avanpremiera zilei. 8,40 — Cravatele roşii. 9,35 — Film serial pentru copii. Caktari. 10,00 — Viaţa satului. 11,15 — Misterul vieţii (III). 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. Album duminical. Din cuprins: 13,12 — Desene animate. 13,30 — Costică, Costică — cuplet muzical-satiric. 13,34 — Vedete internaţionale .14,00 — Ce vrăji a mai făcut nevasta mea. 14,56 — Povestea filmului muzical. 16,05 — Magazin sportiv. 17,30 — Drumuri în istorie. De la cetatea Oratia la Curtea Veche. 17,50 — Film serial. U.F.O. 18,40 — Documentar TV. Acele zile de august ‘44. 19,00 — Lumea copiilor. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Film artistic. Povestiri din Manhattan. 21,45 — Selecţiuni din recitalurile hors-concours de la Festivalul naţional de muzică uşoară Mamaia ‘75. 22,10 — 24 de ore. Sport. LUNI, 4 AUGUST 16.00 — Teleşcoală. 16,30 — Emisiune în limba maghiară. 19,00 — Dreptul de a te numi mamă. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Reflector. 20,20 — Cel mai bun continuă. Concurs de cultură generală şi pregătire multilaterală. 21,10 — Dialog muzical cu ... formaţia Valenţiu Grigorescu. 21,25— Roman-foileton. Şi totuşi se învîrteşte (Episodul II). 22,10 — 24 de ore. MARŢI, 5 AUGUST 9,00 — Teleşcoală. 10,00 — Arta şi combaterea prostului gust. Fenomenul Kitsch. 10,20 — Film artistic: 5.000.000 de martori. 11,50 — Muzică populară. 16,30 — Teleşcoală. 17,05 — De la clasic la modern — muzică uşoară. 17,25 — Carte românească de învăţătură. 18,00 — Cîntă Lucreţia Ciobanu. 18,15 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 19,00 — Teleglob: R.P. Ungară — vechi oraşe şi muzeele lor. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Ancheta T. încotro, Florentina D.? 20,50 — Seară de teatru. In premieră pe ţară, piesa: O femeie ca multe altele de Lucia Demetrius. 22,10 — 24 de ore. MIERCURI, 6 AUGUST 9.00 — Teleşcoală. Oameni de seamă — Anghel Saligny. 10,00 — Matineu de vacanţă. Stiletul (VI). 10,30 — Meridiane literare (reluare). 11,20 — Muzică uşoară. — De la clasic la modern. 11,35 — Drumuri în istorie. De la cetatea Oraţia la Curtea Veche (reluare). 16,30 — Teleşcoală. 17,05 — La volan. 17,25 — Multe dulce şi frumoasă. 17,50 — Din lumea plantelor şi animalelor. 18,15 — Cinstire muncii socialiste. 19,00 — Tribuna TV. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Investiţiile — da la studiu tehnico-economic la parametrii finali. 20,35 — Telecinemateca. Nimeni nu ştie nimic. 21,50 — Opereta pe litoral. 22,10 — 24 de ore. JOI, 7 AUGUST 16,30 — Teleşcoală. 17,05 — Madrigale şi cîntece din literatura românească. 17,15 — Atenţie la ... neatenţie! 17,35 — Din ţările socialiste. 17,45 — Muzică populară instrumentală. 18,00 — Enciclopedie pentru tineret. 18,25 — Pentru sănătatea dumneavoastră. Profilaxia hepatitei epidemice. 18,35 — Muzica. 18,50 — Universitatea TV. 19,25 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Teleobiectiv. 20,20 — Vatră folclorică „Vama“. 20,40 — Revista literar-artistică TV. 21,20 — Caterina Valente în concert pe marea scenă „Olympia“ din Paris. 22,10 — 24 de ore. VINERI, 8 AUGUST 16,00 — Emisiune în limba germană. 17,40 — Campionatele balcanice de atletism. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Orașele de mîine. 20,40 — Film artistic. Ultima întîlnire. Producţie a studiourilor sovietice. 22,10 — 24 de ore. SIMBATA, 9 AUGUST 11.00 — Ora copiilor. Minitehnicus TV. 12,00 — Moment folcloric. 12,10 — Telecinemateca (reluare). 13,30 — Muzică uşoară. 13,45 — O zi din viaţa lui Emil Marian. 14,10 — Preferinţele dv. muzicale sînt şi preferinţele noastre. 15,00 — Telerama. Al 7-lea continent. 15,30 — Vîrstele peliculei. 16,25 — Efigii lirice. 16,45 — Caleidoscop cultural-artistic. 17,05 — Club T. 18,00 — Campionatele balcanice de atletism. Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Teleenciclopedia. 20,45 — Film serial. Un serif la New York. O lovitură îndrăzneață. 22,20 — 24 de ore. Sport. 22,40 — Program de muzică ușoară românească. Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, comunică preţurile stabilite la unele legume şi fructe, prin decizia nr. 326/1975. Preţurile de contractare intră în vigoare la data de 1 august, iar cele cu amănuntul plafon la data de 3 august, ora zero. Cu aceeaşi dată se abrogă preţurile respective la gulioare fără frunze şi pepeni galbeni de seră. Nr Denumirea Calitatea \ crt produsului 1 \ U.M. Extra I II ’ 1. Ardei gras amănuntul kg 3,70 3.— 2,20 J 2. Cartofi timpurii şi de vară amănuntul kg — 1,30 * 1.— I 3. Castraveţi de salată amănuntul kg 1,80 1,40 1,10 1 4. Ceapă uscată de arpagic amănuntul kg — 2,80 2,20 1 5. Ceapă uscată de apă amănuntul kg — 2,60 2,10 1 6. Gogoşari roşii amănuntul kg 4.— 3,30 2,60 1 7. Vinete amănuntul kg 3,80 3.— 2,30 1 8. Usturoi uscat amănuntul kg — 8,80 7,10 1 9. Castraveţi cornişon peste 120 cm lungime contract kg — 0,70 0,60 | amănuntul kg — 1,10 0,90 | 10. Dovlecei contract kg 0,60 0,45 0,30 - amănuntul kg 1.— 0,80 0,55 | 11. Conopidă contract kg 2,55 2.— 1,45 ; amănuntul kg 3,80 3.— 2,20 12. Gogoșari verzi contract kg 2,10 1,60 1,20 ( amănuntul kg 3,40 2,70 2,20 13. Gogonele contract kg — 0,65 — amănuntul kg — 1.— — 1 14. Gulii fără frunze contract kg — 0,50 0,35 | amănuntul kg — 0,80 0,60 15. Ridichi de vară fără frunze contract kg — 0,40 0,30 — amănuntul kg — 0,70 0,55 16. Struguri de masă grupa E-I-S amănuntul kg 7,10 5,75 4,35 , 17. Struguri de masă grupa M amănuntul kg 6,35 5.— 3,90 18. Struguri de masă grupa O amănuntul kg 5,75 4,55 3,50 19. Pepeni galbeni contract kg — 2,60 2.— ■ amănuntul kg — 4.— 3,10 20. Pepeni verzi amănuntul kg — 3,35 2,70 1 STEAUA ROSIE PAGINA L La 1 septembrie - concurs de admitere în învățămîntul superior La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admitere în învățămîntul superior pentru ocuparea locurilor rămase libere după sesiunea din iulie 1975. Concursul se va organiza pentru: — învățămîntul de ingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Bucureşti şi Galaţi şi la Institutul de petrol şi gaze din Ploieşti; — învăţămîntul de subingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de construcţii din Bucureşti, Institutul de petrol şi gaze din Ploieşti, institutele de subingineri din Hunedoara şi Reşiţa, Institutul agronomic din Bucureşti şi la Institutul de învăţămînt superior din Piteşti; — învăţămîntul economic, seral şi fără frecvenţă, la Academia de studii economice din (Continuare în pag. a 4-a)